|
|
||
|
Cuvântul CURSE nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: CURGE,CURSĂ Vezi și:CURGĂTOR, ȘIROI, CURSĂ, SCURGE, ȚÂRÂI, GÂLGÂI, OBIALĂ, PUHOI, ÎNSÂNGERA, ȘIPOT, ȚURȚUR ... Mai multe din DEX...CURSE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÚRGE, pers. 3 cúrge, vb. III. Intranz. I. 1. (Despre ape) A se mișca necontenit în direcția pantei. * Expr. A curge gârlă = a veni din belșug. Va curge multă apă pe gârlă (sau pe Dunăre) = va trece mult timp. Dacă (sau de) nu curge, pică = chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva. ** (Despre ploaie) A cădea din abundență, întruna. 2. A pluti. Curgeau pe râu scânduri rupte. 3. (Despre sânge) A circula. 4. (Despre lacrimi, sudoare; p. ext. despre sânge) A se scurge, a picura. ** A supura. ** (Despre unele materii trecute în stare lichidă) A se prelinge. A curs lumânarea. ** A lăsa să se scurgă lichidul dinăuntru. Curge butoiul. 5. A se desprinde din ceva, căzând succesiv, bucată după bucată. 6. A atârna, a spânzura. Părul lung curgea în vițe până pe spate. * Expr. A-i curge (cuiva) peticele = a fi îmbrăcat în haine zdrențăroase. 7. (Despre grupuri de ființe sau de vehicule) A se succeda necontenit, a veni mereu; a năpădi. II. Fig. 1. (Despre vorbe, discursuri, stil etc.) A se înșira cu ușurință. 2. (Despre timp, viață, zile etc.) A trece, a se desfășura. 3. (Despre termene, dobânzi) A se socoti, a începe de la... 4. (Înv.; despre apariția unui fenomen) A rezulta, a proveni, a decurge. [Perf. s. curse, part. curs. - Var.: (înv. și reg.) cúre vb. III] - Lat. currere (după merge).Sursa : DEX '98 CÚRGE vb. v. decurge, proveni, reieși, rezulta, scurge, trece, urma.Sursa : sinonime CÚRGE vb. 1. (astăzi rar) a se scurge, (pop.) a merge, (înv. și reg.) a cure, a râura, (înv.) a purcede. (Apa \~ lin la vale.) 2. a trece. (Apa \~, pietrele rămân.) 3. v. circula. 4. a-i pica, a-i picura, a i se prelinge, a i se scurge, (pop.) a-i merge. (Îi \~ lacrimi din ochi.) 5. v. supura. 6. v. atârna.Sursa : sinonime cúrge vb., ind. prez. 3 sg. cúrge; 3 pl. curg; part. cursSursa : ortografic A CÚRGE pers. 3 cúrge intranz. 1) (despre ape) A se mișca necontenit la vale. * \~ gârlă a veni cu prisosință. 2) fig. (despre ființe sau vehicule) A se deplasa în lanț; a veni într-un șuvoi permanent. 3) fig. (despre viață, unități de timp) A se consuma treptat; a se scurge; a trece. * Va curge încă multă apă pe râu (sau pe gârlă, pe Dunăre etc.) va trece încă multă vreme. 4) (despre ploaie) A cădea din belșug. 5) (despre învelitori, acoperișuri, poduri) A lăsa să pătrundă apa (sau alte lichide). 6) (despre lacrimi, sudoare etc.) A ieși prelingându-se. 7) (despre sânge) A se mișca continuu într-un anumit sens și într-un anumit spațiu. 8) (despre recipiente) A lăsa să iasă lichidul dinăuntru. 9) pop. (despre bube, răni) A elimina puroi; a supura; a puroia. 10) A se desprinde din ceva, căzând câte puțin și succesiv. Grâul curge din sac. * A-i \~ peticele a fi îmbrăcat în haine zdrențăroase. 11) A atârna liber în jos. Părul curge pe spate. 12) fig. (despre cuvinte, expresii etc.) A se înșira cu ușurință. /<lat. currereSursa : NODEX cúrge (-g, -rs), vb. - 1. A se prelinge o masă lichidă. - 2. A pluti. - 3. A produce, a cauza. - 4. A se vărsa (un rîu). - 5. A ieși, a supura o secreție din corp. - 6. A se revărsa, a da pe dinafară. - 7. A pierde lichid un vas. - 8. A veni în număr mare. - 9. A se răspîndi. - 10. A se dezvolta. - 11. A trece (timpul), a se scurge (timpul). - 12. A decurge, a proveni. - 13. A cădea, a se împrăștia. - 14. A recădea. - 15. A circula (sîngele). De la vb. a cure, modificat după un întreg grup de verbe care au o formă identică la part. trecut și la perf. simplu: curg a fost refăcut după curs, ca mers, șters, ung, sting, împung, dreg, etc. (după Pușcariu 455; DAR și Pușcariu, Lr., 22, numai prin analogie cu merg și pentru a evita omonimia de la prezent cu cur; cf. Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 421; Candrea-Dens., 457). Fundamental are aceleași sensuri cu cure, dar se aplică numai maselor lichide sau obiectelor imateriale; prin urmare lipsește sensul de "a fugi, a alerga", propriu lui cure. - Der. curgător, adj. (care curge; fluid); cursător, adj. (înv., curgător); decurge, vb. (a proveni), format din fr. découler de la couler; decurs, s.n. (transcurs); scurge, vb. (a vărsa; a goli; a prelinge; a se vărsa un rîu; a trece timpul), care reprezintă, prin intermediul lui a scure și cu aceeași modificare ca curge, lat. exc?rr?re (Candrea-Dens., 461; Candrea); incurge, vb. (a invada, a face o incursiune , a pătrunde), cuvînt literar folosit în Trans., format după modelul lat. inc?rr?re.Sursa : etimologic CÚRSĂ^1, curse, s.f. 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit. ** (Concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanță. 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într-o mișcare rectilinie alternativă. 3. (Fam.) Drum, alergătură. 4. (Sport) Întrecere care constă în parcurgerea rapidă a unei anumite distanțe, pe un traseu dinainte stabilit, alergând pe jos, călare, cu bicicleta, cu automobilul etc. ** Întrecere în cadrul căreia sunt programate mai multe alergări de cai. 5. (În sintagma) Cursa înarmărilor = efort intens de militarizare a industriei unui stat în vederea unui război. - Din fr. course.Sursa : DEX '98 CÚRSĂ^2, curse, s.f. 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins; capcană. 2. Fig. Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a-l demasca sau pentru a-i face rău; uneltire, manevră. * Expr. A întinde (sau a pune) cuiva o cursă (sau cursa) = a căuta să ademenească pe cineva pentru a-l prinde sau pentru a-l da de gol. A atrage (pe cineva) în cursă = a momi, a ademeni, a ispiti. A cădea (sau a se prinde) în cursă = a intra într-o mare încurcătură. - Cf. alb. %kurthë.%Sursa : DEX '98 CÚRSĂ^3, curse, s.f. (Înv.) Un fel de pastilă aromatică, importată din Orient, întrebuințată pentru a parfuma încăperile. - Din ngr. kúrsi.Sursa : DEX '98 CÚRSĂ s. f. 1. drum, distanță de străbătut. * traseu parcurs de un curier (I), de un vehicul pe același itinerar, după un orar stabilit. * vehicul care parcurge un astfel de traseu. 2. unghi format de direcția în care se mișcă o navă comercială cu direcția nordului. 3. (fam.) alergătură, umblet. 4. (pl.) alergări de cai. * (fig.) întrecere, competiție. 5. întrecere sportivă în care mai mulți concurenți parcurg repede o anumită distanță. * (alp.) orice ascensiune în munți. 6. mișcare, deplasare rapidă a unui obiect în spațiu. * lungime a drumului parcurs de un piston în cilindru între cele două puncte moarte. (< fr. course, /2/ engl. course)Sursa : neoficial CÚRSĂ s. 1. deplasare, drum. (La prima \~, camionul s-a comportat bine.). 2. v. drum. 3. v. aler-gare.Sursa : sinonime CÚRSĂ s. v. pericol, primejdie.Sursa : sinonime CÚRSĂ s. v. capcană.Sursa : sinonime cúrsă (distanță, drum, întrecere, capcană, pastilă aromatică) s. f., g.-d. art. cúrsei; pl. cúrseSursa : ortografic CÚRS//Ă^2 \~e f. 1) Dispozitiv pentru prinderea unor animale și păsări sălbatice; capcană. 2) fig. Mijloc viclean de a prinde, de a demasca sau de a se răfui cu cineva, punându-l într-o situație fără ieșire. * A-i întinde cuiva o \~ a ademeni pe cineva cu scopul de a-l pune într-o situație fără ieșire. A cădea (sau a se prinde) în \~ a nimeri într-o situație fără ieșire. [G.-D. cursei] /Cuv. autoht.Sursa : NODEX CÚRS//Ă^1 \~e f. 1) Drum parcurs regulat de un vehicul. 2) Vehicul care parcurge regulat acest drum (autobuz, tren). 3) Drum parcurs de un piston în cilindru într-o mișcare rectilinie alternativă. 4) la pl. Alergare de cai. 5) Probă sportivă în care mai mulți concurenți parcurg o anumită distanță. 6): \~a înarmărilor militarizare intensă a industriei; pregătire de război. [G.-D. cursei] /Sursa : NODEX CÚRSĂ s.f. 1. Drum, distanță de străbătut. ** Drum făcut de un vehicul (în mod regulat) pe același itinerar după un orar stabilit. ** (Concr.) Vehicul care parcurge o astfel de distanță. 2. Unghi format de direcția în care se mișcă o navă comercială cu direcția nordului. 3. (Fam.) Alergătură, umblet. 4. (La pl.) Alergări de cai. ** (Fig.) Întrecere, competiție, acțiune competitivă. 5. Întrecere în care mai mulți concurenți parcurg repede o anumită distanță. 6. Lungimea drumului parcurs de un piston în cilindru între cele două puncte moarte. [< fr. course, (2) engl. course].Sursa : neologisme cúrsă (-se), s.f. - Pastilă aromatică de parfumat încăperile. Tc. kurs, prin intermediul ngr. ??????.Sursa : etimologic cúrsă (-se), s.f. - 1. Ambuscadă. - 2. Capcană, șiretenie, viclenie, uneltire. Part. de la vb. cure "a fugi", în forma sa f. Evoluția semantică de la "a fugi", la "a fugi după cineva, a încolți" și de aici la "a vîna, a captura" este normală, cf. fr. chasser, care păstrează încă cele două sensuri. Cursă apare din sec. XVI cu sensul de "ambuscadă", cf. lat. med. cursa "incursiune". Totuși, se consideră în general ca etimon al rom. cuvîntul alb. kurthe (Meyer 216; Philippide, II, 711) și indirect tc. kurs "disc" (Șeineanu, II, 149), ipoteză puțin probabilă, cf. Rosetti, II, 115. După Diculescu, Elementele, 464, din gr. ?????? "grilaj." - Der. cursar, s.m. (meșter care face capcane). Dacă der. pe care o propunem este exactă, alb. trebuie să provină din rom.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CURSERezultatele 1 - 10 din aproximativ 520 pentru CURSE. Duiliu Zamfirescu - Curgea Siretul liniștit Duiliu Zamfirescu - Curgea Siretul liniştit Curgea Siretul liniștit de Duiliu Zamfirescu Trecuse toamna gînditoare Pe rîpi, prin garduri, peste vii, Și închinase toate celea Aceleiași melancolii. Departe, pe întinse șesuri, Curgea Siretul liniștit, Sub zbor de pasări călătoare Călătorind spre răsărit. Înaltă, mișcătoare dungă, Ce-abia te vezi pe cer senin, Cîte speranțe zbor cu tine Ce primăvara nu mai vin ! O umbră goală, trecătoare, Viața noastră pe pămînt ! O pasăre ce pleacă toamna Descurajată, fără cînt, Și nu mai vine, nu mai vine, Căci tinerețea-i o poveste Pe care noi o știm c-a fost, Dar niciodată-o știm cînd este. O toamnă, scumpa mea suroră, Te-ai dus și tu, ca orice bine, Și noi rămas-am să te plîngem Cu alți nenorociți ca mine. Eu m-am deprins de mult cu toate, Și trist, în sufletu-mi m-am strîns, Dar viața e așa de crudă Încît și astăzi încă-am plîns: O amintire de durere, Un biet amor ne-mpărtăsit Ce ca și toamna, ca și toate, S-a dus și nu a mai venit. Și care azi, sub umbra tristă A tinereții apunînd, Mi- ... Alexandru Vlahuță - Cum curge vremea... ... Alexandru Vlahuţă - Cum curge vremea... Cum curge vremea... de Alexandru Vlahuță Cum curge vremea și ne-ngroapă! Ia vezi ce mare te făcuși: Mai ieri, erai numai de-o șchioapă, Când te pierdeam printre păpuși; Când te dam ... Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile Mihai Eminescu - Povestea Dochiei şi ursitorile Povestea Dochiei și ursitorile de Mihai Eminescu Crește iarba, mări, iară, Bătută de vânt de vară Unde mi-i pădurea rară. Dar în iarba cea frumoasă N-a intrat vrodată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desișul din pădure Nu s-atinse vro secure. Cât de naltu-i, cât de mare, Nicăieri nu vezi cărare, De și-ar pierde urmele Ciobănași cu turmele. La temei de codri deși Nu-i cărare ca să ieși, Ci-i rariște de brazi Și un ochi voios de iaz Și doi tei ca niște frați, La tulpină depărtați, La vârfuri amestecați. Iar la umbra celor tei Mi s-arată un bordei, Frunza cade de pe ei Scuturată, resfirată, Pe cărare aruncată. Iar pe prispă, singurea, Văduvioară tinerea, C-un picior îmi legăna Copilaș înfășățel, Ce îi râde frumușel. Și cum codrul se frământă, Ea își cântă, ea-și descântă, Legănând dintr-un picior Îi zicea încetișor:  Nani, nani, puișor, Nani, nani, copilaș, O poveste spune-ț-aș, O poveste drăgălașă, Ca să-mi crești voinic în fașă. Tată-meu era cioban, Câte clipe-s într-un an Tot atâția baci avea, Cu mii ... Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur ... evantalii de păun. Și cum robii vin să cânte din cimbal și din chitară, Pentaur ridică vocea, și pe harpa lui de bard Epopeea strălucită curge falnică și clară, Întrecându-se-n căldură cu privirile ce-i ard. ,,Sub Ateș căzut în cursă, maiestatea-sa se luptă, Părăsit de toți oștenii ... asurzitor. De sub roți, de sub copite, de sub spada ce se frânge Printre coaste sfărâmate unde fierul s-a vârât, Izvorăște, sare, curge, un întreg potop de sânge Și-un morman cumplit de leșuri umple câmpul mohorât. Șetasar, Șirab, Patasa, peste câmpii păduratici, Căutându-și mântuirea, fug de ... Constantin Stamati - Țăranii și pâraiele Constantin Stamati - Ţăranii şi pâraiele Țăranii și pâraiele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Nemaiputând să rabde țăranii Pagube și jafuri multe, Ce le făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În timpul când totdeauna râul cel mare curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui, Căci nimic vom isprăvi, Și nici vom afla dreptate, Dacă cei mici cu cei ... Ivan Andreievici Krâlov - Țăranii și pâraiele Ivan Andreievici Krâlov - Ţăranii şi pâraiele Țăranii și pâraiele de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Nemaiputând să rabde țăranii Pagube și jafuri multe, Ce le făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În timpul când totdeauna râul cel mare curgea Lin, încât nu ajungea, Cu mărețele lui valuri, Orașele răsfățate ce era pe a lui maluri. Apoi socotea țăranii că el va face dreptate Și va propi pe pâraie de la jac și strâmbătate. Dar zadarnică speranță, căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ce să mai pierdem timpul spre a ne tângui, Căci nimic vom isprăvi, Și nici vom afla dreptate, Dacă cei mici cu ... Mihai Eminescu - Am pus sofa la fereastă... ... strălucitoare  Mândra capu-n mâni și-ascunde. Și-apoi și-l ascunde-n perini, Într-un colț al sofei roșii; Aurul moale se desface, Curge pe grumazul alb. Și de ce-și ascunde fața Dulce, jună, fericită,  Oh, ar vrea să râdă de bucurie Fără ca s-o văd ... ... de omor ; Dar atunci a voastră mînă Pe ei fie mai blajină, Dîndu-le și ajutor. Vitejia și răbdarea aici încă moștenesc, Încă curge pîntre vine acel sînge strămoșesc, Ce la vreme se arată, De nu piere niciodată, Ca un dar dumnezeiesc. Pe cîmpia rumânească o tăcere pînă cînd ... dulce mie ! Steagul fîlfîie în vînt, Armele lucesc veriunde, slava iese din mormînt, Tinerimea îndrăzneață, Mîndră, falnică, măreață, Ușor calcă pre pămînt. Lacrămă de bucurie, curge, curge ne-ncetat ! Veacuri sînt de cînd ascunsă p-al meu sînt tu n-ai picat ! Arma iată că lucește, Slava iată că zîmbește, Corbul iată ... Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră ... l-au învățat și pe care îl găsesc mai sonor și mai apt de a se exprima, cum o fac și eu ?... Viața curge ca un fluviu imens și noi suntem viața. Imensul fluviu are însă două maluri și mulți dintre cei ce ne-a aruncat întîmplarea ... nu întinde o punte, nimenea nu se întreabă că cernutul mărunt de pulbere și de nisip, că rostogolitul pietriș care face albia rîului peste care curge nepăsătoare sonora melodie a apei care merge aiurea și se depărtează necontenit de noi l-a adus de cine știe unde ... simt decît înfățișarea firului de nisip și a cimentului întîmplător care m-a făcut un tot. Iubesc dar albia peste care curge vremea, iubesc patul unde m-am aciuiat, iubesc firul de nisip care m-a legat pe vecie cu celelalte tovarășe... Aceste sunt gîndurile ... Iancu Văcărescu - Primăvara amorului ... D-un oraș ce a domnit; O gârliță-ncoaci desparte Un crâng foarte-nveselit. Acolo am eu cășcioară Pe un vârf de delișor; Curge-n vale-i o apșoară Murmurând încetișor. În potrivă zmăltuite Dealuri altele se văd, Ș-în vălcelile-nflorite Miei pasc, alerg, se joc, șăd. Lăsând ... Ștefan Octavian Iosif - Vedenia Ştefan Octavian Iosif - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate inima speriată... Mă pomenesc într-o grădină Fantastică, de farmec plină, Cu multe flori în multe fețe, Neasemănate-n frumusețe... Îmi ciripesc atîtea neamuri De paseri mici, săltînd pe ramuri; Măreț se-ngînă zorile, Stropind cu aur florile. Mă-mbată mîndre buruiene, Adie vînturile-alene... Umblam și nu știam anume De-s pe pămînt ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURSERezultatele 1 - 10 din aproximativ 108 pentru CURSE. ... CURGĂTÓR , - OÁRE , curgători , - oare , adj . 1. ( Despre ape ) Care curge necontenit . 2. Fig . ( Despre vorbire , frază , stil ) Cu debit bogat , ușor și plăcut ; fluent ; cursiv . 3. ( Înv . ; despre an , lună ) Curent ( I 2 ) . - Curge ... ȘIROÍ^2 , pers . 3 șiroiește , vb . IV. Intranz . 1. ( Despre ape ; p . ext . despre alte lichide ) A curge sau a se prelinge în șiroaie . 2. ( Despre ape curgătoare ) A curge repede ( și abundent ) . ȘIRÓI^1 , șiroaie , s . n . 1. Șuviță ( abundentă ) de lichid care curge sau se prelinge de undeva . 2. Torent de apă care se scurge cu repeziciune și abundență pe locurile înclinate ( în urma ploilor mari sau a ... CÚRSĂ^3 , curse , s . f . ( Înv . ) Un fel de pastilă aromatică , importată din Orient , întrebuințată pentru a parfuma încăperile . CÚRSĂ^2 , curse , s . f . 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins ; capcană . 2. Fig . Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a - l demasca sau pentru a - i face rău ; uneltire , manevră . CÚRSĂ^1 , curse , s . f . 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit . 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într - o mișcare rectilinie alternativă . 3. ( Fam . ) Drum , alergătură . 4. ( Sport ) Întrecere care constă în parcurgerea rapidă a unei anumite distanțe , pe un traseu dinainte stabilit , alergând pe jos , călare , cu bicicleta , cu automobilul etc . 5. ( În sintagma ) Cursa înarmărilor = efort intens de militarizare a industriei unui stat în vederea unui ... SCÚRGE , scurg , vb . III . 1. Refl . și tranz . A curge sau a face să curgă un lichid , prelingându - se în cantități mici . 2. Tranz . A separa partea lichidă sau particulele aflate ... ... ț ? râi , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A cădea sau a face să cadă picătură cu picătură , a curge sau a face să curgă câte puțin , cu intermitență ( producând un zgomot caracteristic ) . 2. Intranz . ( Despre insecte și despre unele păsări ) A ... ... GÂLGÂÍ , gâlgâi , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre lichide , la pers . 3 ) A curge cu zgomot dintr - un vas ( cu gâtul strâmt ) , când alunecă pe gât etc . ; p . gener . a curge ... care țăranii ( uneori și militarii ) își înfășoară laba piciorului , în loc de ciorap sau peste ciorap ; p . ext . zdreanță , cârpă . Expr . A - i curge ( cuiva ) obielele sau a curge ... PUHOÍ^2 , pers . 3 puhoiește , vb . IV. Intranz . ( Despre ape curgătoare sau de ploaie ) A curge în cantitate mare , cu repeziciune și forță ; a se revărsa cu putere , a inunda . PUHÓI^1 , puhoaie , s . n . Cantitate mare ... ÎNSÂNGERÁ , însângerez , vb . I . Tranz . A face să curgă sânge , a umple de ... Izvor a cărui apă țâșnește cu putere ( și care este captată printr - un jgheab sau printr - o țeavă ) . 2. ( Reg . ) Loc unde o apă curge ... a lungul streșinilor sau pe ramuri , prin înghețarea imediată a apei care se scurge . 2. ( La pl . ) Franjuri . 3. Jgheab prin care curge Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||