Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CUȘAC, CUȘCAIE, CUȘCHEBAP, CUȘER, CUȘMELIE, CUȚIT, CUȚITAR, CUȚITOAIE, CUȚOVLAH, CUȚU ... Mai multe din DEX...

CU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CU prep. 1. Introduce un atribut sau un nume predicativ; a) indică asocierea: casă cu livadă; b) indică conținutul: pahar cu bere; c) indică o posesiune sau posesorul: mașinuță cu motor; d) indică o dependență, o legătură: rudă cu mine; e) indică o însușire: copil cu talent; f) indică instrumentul: călătorie cu avionul. II. Introduce complemente indirecte: ține cu echipa studențească. III. Introduce complemente circumstanțiale: a) de mod: câștiga cu acul; b) formează locuțiuni modale: cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binişorul; c) instrumental: desenăm cu cărbune; d) sociativ: merg cu Irina; e) de cauză: nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie; f) de timp: nu venea cu saptămânile. (Expr.) Cu anul (sau cu ziua etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.); g) cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune: zi cu zi; h) de relație: e artist numai cu numele. IV. Formează loc. conj. și prep.: cu toate acestea, cu toate , alături cu, la fel cu. V. Cu valoare de conj.: șoarecele cu pisica. - Lat. cum.

Sursa : DEX '98

 

Cufără

Sursa : antonime

 

CU prep. 1. (modal) prin. (Serbarea începe \~ focuri de artificii.) 2. (temporal) de, după. (Zi \~ zi.) 3. (instrumental) din. (Pocneşte \~ biciul.) 4. (instrumental) prin. (Se înțeleg \~ tălmaci.) 5. (arată conținutul) de. (Un pahar \~ apă.)

Sursa : sinonime

 

cu prep.

Sursa : ortografic

 

CU prep. 1) (introduce un atribut sau un complement indirect) Zi cu soare. 2) (introduce complemente circumstanțiale) Plânge cu jale. 3) (introduce un element al subiectului multiplu și indică asocierea) Unu și cu unu fac doi. 4) (intră în alcătuirea prepozițiilor compuse și a locuțiunilor prepoziționale și conjuncționale) O dată cu... În raport cu... La fel cu... /<lat. cum

Sursa : NODEX

 

cu, prep. - 1. Funcție asociativă: s-au pornit cu toată oastea (Gr. Urechiă). - 2. Funcție atributivă: om cu dreptate (Creangă). - 3. Funcție reciprocă: s-a măritat cu un învățător (Rebreanu). - 4. Funcție instrumentală: aruncau cu pietre (Bălcescu). - 5. Funcție cantitativă: un bucătar cu zece galbeni pe lună (Alecsandri). - 6. În același timp, totodată (funcție temporară): de cu iarnă murit-au și craiul (Neculce). - 7. În timpul (funcție durativă): nu venea cu zilele pe-acasă (Ispirescu). - 8. Funcție modală: privea la ei cu drag (Eminescu) (cu acest uz, coincide cu formațiile romanice cu - mente). - 9. Din cauza (funcție cauzală): am răgușit cu surdul ista (Alecsandri). - 10. Deși, cu toate (funcție concesivă, în combinație cu tot): eram trist, cu tot timpul frumos (Negruzzi). - 11. Ca la fel ca (funcție comparativă, în combinație cu mai multe adj.): potrivit cu năravul și apucăturile lui (Creangă). - Mr., megl., istr. cu. Lat. c?m (Pușcariu 421; Candrea-Dens., 417; REW 2385; Moser 418; DAR); cf. it., sp. con, prov. com, co, port. com. Observațiile din DAR, în legătură cu folosirea art. cu această prep. nu par pertinente sau, cel puțin, nu sînt complete.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2139 pentru CU.

Alexandru Macedonski - Cu morții

... Alexandru Macedonski - Cu morţii Cu morții de Alexandru Macedonski     Cu viii nu mai am de-a face     De mult, Și foarte des, când totul tace, Chemând pe morți, ce dorm în pace,     I ... și mă-nconjoară,     Ei vin, Când liliacu-n noapte zboară, Când dealu-n umbră se-nfășoară     Deplin.     Din lumea lor necunoscută,     Răsar, Și când șoptesc cu voce mută Poema cea nepricepută     Tresar.     Îi simt pe loc ce au să vie,     Căci sunt Ca un parfum de vecinicie Sau ca o floare ... Iubind simțirea ce mă poartă     Spre ei, Sunt însetat de-aceeași soartă, Căci nu se află-n lumea moartă     Mișei.     O! morți frumoși, veniți întruna...     Cu

 

Cincinat Pavelescu - Cu prilejul elogiilor

... Cincinat Pavelescu - Cu prilejul elogiilor Cu prilejul elogiilor de Cincinat Pavelescu ce mi s-au adus de presa literară la apariția volumului meu de poezii, Galaction într-un număr din Viața ... notița din: Pe marginea cărților o diatribă împotriva poeziilor mele, în genul criticilor lui Caion (C. A. Ionescu) De ce imiți pe Caion Cu

 

Mihai Eminescu - Cu gândiri și cu imagini

... Mihai Eminescu - Cu gândiri şi cu imagini Cu gândiri și cu imagini de Mihai Eminescu Cu gândiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. Nu urmați gândirei mele: Căci noianu-i de greșele, Urmărind ... în frunte, bat sub tâmple: Eu le-am dat îmbrăcăminte Prea bogată, fără minte. Ele samănă, hibride, Egiptenei piramide: Un mormânt de piatr-în munte Cu icoanele cărunte, Și de sfinxuri lungi alee, Monoliți și propilee, Fac să crezi că după poartă Zace-o-ntreagă țară moartă. Intri nuntru, sui pe ...

 

Mihai Eminescu - Cu-amândouă mânile...

... Mihai Eminescu - Cu-amândouă mânile... Cu-amândouă mânile... de Mihai Eminescu Cu-amândouă mânile Inima o ții Și îi simți bătăile Repezi, dulci și vii. Ochii-n trup se sperie Și revarsă foc. Ai visat vrodată tu ...

 

Mihai Eminescu - Cu pânzele-atârnate

... Mihai Eminescu - Cu pânzele-atârnate Cu pânzele-atârnate de Mihai Eminescu Cu pânzele-atârnate În liniște de vânt, Corabia străbate Departe pe pământ. Iar stolul rândurelelor Trece-ntre cer și mare... O, stelelor, stelelor, Nemuritoare, De ce ...

 

Mihai Eminescu - Cu penetul ca sideful

... Mihai Eminescu - Cu penetul ca sideful Cu penetul ca sideful de Mihai Eminescu Cu penetul ca sideful Strălucește-o porumbiță, Cu căpșorul sub aripă Adormită sub o viță. Și tăcere e afară. LumineazĂ£ aer, stele. Mută-i noaptea — numai râul Se frĂ£mântă 'n pietricele ...

 

Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ți adaogi...

... Mihai Eminescu - Cu mâine zilele-ţi adaogi... Cu mâne zilele-ți adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l ... nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Și se cufunde în trecut, Tu ai ș-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Având cu toate astea-n față De-a purure ziua cea de azi. Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza ...

 

Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ți adaogi...

... Mihai Eminescu - Cu mâne zilele-ţi adaogi... Cu mâne zilele-ți adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi Și ai cu toate astea-n față De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l ... nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Și se cufunde în trecut, Tu ai ș-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ți adaogi, Cu ieri viața ta o scazi, Având cu toate astea-n față De-a purure ziua cea de azi. Priveliștile sclipitoare, Ce-n repezi șiruri se diștern, Repaosă nestrămutate Sub raza ...

 

Cincinat Pavelescu - Cu prilejul mutării mele de la Brăila

... Cincinat Pavelescu - Cu prilejul mutării mele de la Brăila Cu prilejul mutării mele de la Brăila de Cincinat Pavelescu la Corabia, unei grațioase domnișoare care venise să-și ia bun rămas la plecarea mea din ...

 

Alexandru Vlahuță - Cu-a ta mînă...

... Alexandru Vlahuţă - Cu-a ta mînă... Cu-a ta mînă... de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XIV, nr. 5, 1 august 1880 Cu-a ta mînă, înger dulce, Cînd eram mîhnit, străin, Șters-ai ochii mei de lacrimi, Stins-ai greul meu suspin. Să ai parte ...

 

Vasile Alecsandri - Făt-Logofăt

... Vasile Alecsandri - Făt-Logofăt Făt-Logofăt de Vasile Alecsandri O! Făt-Logofete, Cu netede plete, Cu părul de aur! Stai, te odihnește, Că-n deal te pândește Un negru balaur. Frumoasă fetiță, Cu lungă cosiță, Cu mândru colan! De dânsul n-am teamă, Căci am pe-a lui seamă Al meu buzdugan. O! tânăr semețe, Cu blânde mândrețe, Cu ochii de foc! Balauru-i mare Și milă nu are... Stai, ah! stai pe loc. Luceafăr din stele, Cu dulci porumbele Pe față de crin! Toți zmeii din lume Se-nchin l-al meu nume, Tremur și se-nchin. Viteze vestite, Cu arme-aurite, Cu dulce cuvânt! El peste munți calcă Și-n cer are-o falcă, Ș-una pe pământ. Păsărea de munte Cu salbă pe frunte, Cu salbă de flori! Murgul meu, când sare, Trece peste mare Și zboară prin nori. O! Făt-Logofete, Cu netede plete, Cu glasul ceresc! Nu te du de-aice, Nu te du, voinice, Că eu te iubesc! Frumoasă fetiță, Cu lungă cosiță, Cu sân fecioresc! Pentru-a ta iubire Fală sau peire Vreau să dobândesc! Note [1] Făt-Logofăt este eroul poveștilor poporale; el se luptă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 769 pentru CU.

CUȘAC

... CUȘÁC , cușacuri , s . n . Piesă de lemn cu

 

CUȘCAIE

CUȘCÁIE , cușcăi , s . f . Instalație simplă ( în formă de jgheab ) pentru scoaterea lemnului de foc din pădurile de munte . - Et . nec . Cf . %

 

CUȘCHEBAP

CUȘCHEBÁP , cușchebapuri , s . n . ( Înv . )

 

CUȘER

CÚȘER adj . invar . ( Despre mâncări și băuturi , în practica religiei mozaice ) Pregătit după

 

CUȘMELIE

CUȘMELÍE s . f . v .

 

CUȚIT

... unui corp . 4. Piesă componentă a unor aparate de conectare , care realizează o legătură electrică . 5. ( Zool . : în sintagma ) Cuțit - de - mare = lamelibranhiat cu

 

CUȚITAR

CUȚITÁR , cuțitari , s . m . 1. Persoană care face sau vinde cuțite sau alte instrumente de tăiat . 2. ( Fam . ) Scandalagiu gata să scoată cuțitul în timpul unei certe sau al unei încăierări ; bătăuș . - Cuțit + suf . -

 

CUȚITOAIE

... CUȚITOÁIE , cuțitoaie , s . f . 1. Instrument format dintr - o lamă ascuțită de oțel ( cu două mânere la capete ) , folosit în tâmplărie , dogărie , tăbăcărie etc . pentru cioplit , curățat , îndreptat , răzuit . 2. Unealtă tăietoare de oțel având o lamă plană sau ...

 

CUȚOVLAH

CUȚOVLAH , - Ă , cuțovlahi , - e , s . m . și f . ( La pl . ) Nume dat populației aromâne din Macedonia de către populația greacă localnică ; ( și la sg . ) aromân din

 

CUȚU

... CÚȚU interj . Strigăt cu

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...