|
|
||
Vezi și:DRAGA,
DRAGĂ,
DRĂGUȚ,
DRĂGULEȚ,
DRĂGULIȚĂ,
DRĂGULIC,
IUBIT,
BIBI,
DOR,
DORI
... Mai multe din DEX...
DRAG - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DRAG, -Ă, dragi, -e, adj., subst. I. Adj. 1. Care este iubit, scump, neprețuit pentru cineva, pe care cineva îl iubește, îl prețuiește. * Loc. vb. A prinde drag (de cineva) = a se îndrăgosti (de cineva). * Expr. A-i fi cuiva drag să... = a-i plăcea cuiva mult să facă ceva, a se simți atras spre ceva. Când ți-e lumea (sau viața) mai dragă, se spune când se ivește o întâmplare neprevăzută și neplăcută într-un moment când erai liniștit, fericit. Dragă doamne = vorba vine, ca să zic așa; chipurile. ** (Substantivat, fam.) Termen cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană. 2. Care exprimă iubirea, prețuirea; care este plin de afecțiune; plăcut (ochiului). Cuvinte dragi. * Expr. Cu dragă inimă = cu multă plăcere, foarte bucuros. II. S.m. și f. Persoană care iubeşte pe alta de sex opus, care se află în relații de dragoste cu aceasta; iubit(ă). III. S.n. (Pop.) Iubire, dragoste. * Loc. adj. Mai mare dragul = plăcut, frumos. * Loc. adv. Cu (mare, mult, atâta etc.) drag sau cu tot dragul = (foarte) bucuros, fericit. De drag = din (sau cu) plăcere. * Loc. prep. De dragul... = pentru..., din dragoste sau din prietenie pentru... * Expr. (Ți-e) mai mare dragul = e o mare plăcere, desfătare (să...). - Din sl. drag?.Sursa : DEX '98 Drag ≠ urâtSursa : antonime DRAG s. v. dragoste, iubire.Sursa : sinonime DRAG adj., s. 1. adj. iubit, îndrăgit, scump, (fig.) dulce. (Ființă \~.) 2. s. iubit, scump. (\~ul meu!) 3. adj. iubit, îndrăgit, scump. (Lucruri \~.) 4. adj. v. afectuos.Sursa : sinonime drag adj. m., pl. dragi, art. drágii; f. drágă, g.-d. art. drágii, pl. dragi, art. drágileSursa : ortografic drag s. n.Sursa : ortografic DRA//G^2 \~gă (\~gi) 1) și substantival (despre persoane) Care este (foarte) scump; la care cineva ține (foarte) mult; iubit. * A-i fi cuiva \~ ca ochii din cap a iubi pe cineva foarte mult. A-i fi \~ ca sarea-n ochi a nu putea suferi pe cineva. Când ți-e lumea mai \~gă când ți-e mai bine; când ești mai fericit. 2) Care produce plăcere; plăcut. /Sursa : NODEX DRAG^1 n. Sentiment de afecțiune față de cineva sau de ceva; dragoste; iubire; amor. * De \~ul... din dragoste pentru... /Sursa : NODEX drag (-gă), adj. - Iubit, scump. Sl. drag? "prețios" (Mikosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, 175; Cihac, II, 100); cf. bg., sb. drag, mag. drága. Vocativul m. sună dragă, ca f.; după Tiktin, această anomalie se explică prin proveniența din n. sl. drago. - Der. drag, s.n. (amor); drag, s.m. (iubit, îndrăgostit); drăgălaș, adj. (frumos, fermecător, încîntător); drăgălășenie (var. drăgălășie), s.f. (farmec, atracție, grație); drăguț, adj. (amabil; drăgălaș; s.m., îndrăgostit); drăgălău (var. sdrăngălău), s.m. (crai, curtezan), termen depreciativ, der cu un suf. expresiv (Iordan, BF, VII, 244); îndrăgi, vb. (a iubi); îndrăgosti, vb. refl. (a prinde drag de cineva). Aceleiași rădăcini pare a-i aparține Drăgaică, s.f. (larve; iele; sînziană, Galium Verum, plantă care protejează împotriva larvelor; sărbătoare de 24 iunie; dans tipic), care ar putea fi un eufemism bazat pe drag, cu suf. -oaică, ca strigoaică (etimon necunoscut, după Tiktin și Candrea; din bg. dragaika după Conev 58 și 104 și Scriban; dar cuvîntul bg. poate proveni din rom.). Drăgănele, s.f. pl. (farmece, atracție; varietate de struguri), provine din sb. draganela, dragunela, în privința celui de-al doilea sens, pare der. internă de la drag cu primul. Nu este clară der. de la dragavei, s.m. (măcriș, Rumex crispus); după Tiktin, ar fi în legătură cu sb. draga "vale". Cf. dragoste.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DRAGRezultatele 1 - 10 din aproximativ 910 pentru DRAG. Vasile Alecsandri - Lelețico, draga mea Vasile Alecsandri - Leleţico, draga mea Lelitico, draga mea, Guriță de floricea! Când a veni sâmbăta, Leagă de codița ta Un fir galben de mătasă Și mi-l scoate pe fereastră. Când voi veni să te-aștept, De mătasă-oi trage-ncet, Tu pe-afară că-i ieși Ș-amândoi ne-om Mihai Eminescu - Asta vreu, dragul meu Mihai Eminescu - Asta vreu, dragul meu Asta vreu, dragul meu de Mihai Eminescu  Iubești scumpa mea frumoasă Ghirlăndioara de-albe flori, Ce-ncunună grațioasă Buclele-mi ce-n vânturi zbor?  Nu, nu! Nu, nu!  Ce vrei dară, dragă, tu? Poate roza cea tăcută Care dulce se sărută Cu fluturii râzători?  Ba nu, nu: cununa-n laur, Cinsă-n aur, aur, aur, Atunci este un tezaur: Asta vreu, Dragul meu!  Iubești, dulce drăgulină, Doina mea de tainic dor Ca pe lira mea suspină Dulce, blând, încetișor?  Nu, nu! Nu, nu!  Ce vrei dară, dragă, tu? Poate cântul de-armonie Care Eol îl adie Printre frunze, printre flori?  Ah! Când aurul suspină În punguța plină, plină, C-o cântare metalină! Asta vreu, Dragul meu!  Iubești poate pe Selene, Ca o candelă lucind, Când cu pasu-i lin, alene Se preumblă surâzând?  Nu, nu! Nu, nu!  Ce vrei dară, dragă, tu? Iubești poate alba zare Ce-o săgeată mândrul soare Peste câmpul înflorind?  Ah! Când aurul dulce sună În punguța mea nebună Nu-mi mai trebe alba lună! Asta vreu, Dragul meu!  Iubești patria-ți măreață Ce de glorii ... Veronica Micle - Drag mi-ai fost... ... Veronica Micle - Drag mi-ai fost... Drag mi-ai fost... de Veronica Micle Drag mi-ai fost, mi-ai fost odată, Dar ce-a fost n-a fost să mai fie, Am văzut c-această ... Mihai Eminescu - Alei mică, alei dragă Mihai Eminescu - Alei mică, alei dragă Alei mică, alei dragă de Mihai Eminescu Alei mică, alei dragă, Cine vrea să ne-nțeleagă Vază frunza cea pribeagă, Ce-i ca viața noastră-ntreagă. Alei dragă Veronică, Despărțirea toate strică, De ne-alegem cu nimică  Viața trece, frunza pică. * Alei dragă, alei mică, Viața trece, frunza pică, Și din ura ce ne strică Nu ne-alegem cu nimică. Măcar cine ce grăiește, Altul alta îndrăgește. Inima-mi pe cât trăiește Tot la tine se gândește. Alei mică, alei dragă, Ia vezi frunza cea pribeagă  Așa trece viața-ntreagă Și nimic n-o să s- Mihai Eminescu - Mă-ntrebai dragă-ntr-o zi Mihai Eminescu - Mă-ntrebai dragă-ntr-o zi Mă-ntrebai dragă-ntr-o zi de Mihai Eminescu Mă-ntrebai, dragă,-ntr-o zi Cine-n lume s-o găsi Pe noi a ne despărți. Iată dealul s-au găsit Pe noi de ne-au despărțit, Dealul cel cu râurile, Cerul lumei plin de stele, Oamenii cu vorbe rele. Între mine și-ntre tine E o țară și mai bine, Între viața ta ș-a mea S-au pus oamenii George Coşbuc - Draga mamei Draga mamei de George Coșbuc Baladă Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Colo-n jos, în jos, Este-un plop frumos, Plop cu frunza plină, Neted la trupină, Cu crengi rătezate, Spre pământ plecate; Iară lângă plop Este-o casă nouă Cu ferești vro două, Casă șindilită Mândru văruită, Cu fața spre soare, Cu ograda mare, Cu porți ridicate, Cu uși largi și late, Și cu prag de fag. Iar apoi pe prag, Pe cel prag afară, În amurg de seară Lelea Fira sta, Gheme depăna, Sfaturi înșira Pentru fată-sa. C-așa-i dacă are Fira fată mare: Mi-o tot sfădește, Căci fata iubește Și se prăpădește Dup-un feciorel, Și-apoi pentru el Ea rabdă ocară Și-n casă și-afară De s-a dus prin țară Poveste și veste, Și-apoi nu-i poveste, Firei plăcea tare Feciorul pe care Fată-sa-l iubea, Însă el n-avea Averi grămădite, N-avea căsi și vite; Fira deci fierbea Și mi se ciudea, Căci dânsa voia Fata-i să iubească Pe-un fecior cu stare Și cu vâlfa mare... Tot așa și iară Și-acum stând ... Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre Elegie II. Dragele mele umbre de Ion Heliade Rădulescu Vederea voastră mă-nsuflețește, Umbre mult scumpe ce mă cătați, Și al meu suflet se liniștește Când înainte-i vă arătați. Cât e de dulce a voastr-ivire La cel ce-așteaptă în amăgire L-al nădejdii viclean zâmbit! Faceți adesea să se strecoare A voastre chipuri și mă-nfășoare Cu vălul nopții cel liniștit. Mi-ați dat ființa și-ntreaga fire, Părinți, ce-n miezul zilei-ați apus; D-atâtea chinuri, lungă mâhnire, Al meu trist suflet jăli supus. Voi ușurați-l, umbre-ndrăgite, Voi din lăcașuri nelocuite Pe fericire o îndemnați; P-astă streină faceți să vie Necunoscută mult mai mult mie; Vă rog d-acolo o îndreptați. Lina ta mână mă ușurează, Tânără maică, și-nsuflețesc, Sărutătura-ți mă înviază Și din odihnă-ți mă-mpărtășesc. Asupră-mi ochii tăi ațintează, Plini de iubire nu lăcrimează; Peste durere tu ai sărit! Blând ei revarsă rază cerească; Ah! p-a mea inimă ei citească, Focul ei vază cel înmulțit. Zâmbire plină de mângăiere, Cât e de dulce când te ivești! A fi ... Alexandru Vlahuță - Sonet (Din tot ce ne-a fost drag mai înainte) ... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Din tot ce ne-a fost drag mai înainte) Sonet de Alexandru Vlahuță Din tot ce ne-a fost drag mai înainte Povești rămân și cântece-nvechite; Ne fură clipele, pe nesimțite, Din flori mirosul, sensul din cuvinte: Și-n liniștea-nserării, ce ne-nghite ... ... ascultând cum bate rară Boarea-n crengile de fag, Fata toarce; stând pe prag Fata toarce; Plinul fus ușor se-ntoarce Pe sub degete cu drag. N-are Nina scumpă salbă, Nici înauriți cercei, Că-s săraci părinții ei, Dar ea are față albă, Ca tăiată-n flori de nalbă, Oblu ... mă cheamă Sufletul, să mi-l fac steag Pentru Sandru: câte trag Pentru Sandru! El abia-i un copilandru, Vai, dar cât îmi e de drag! Când în sat pornește hora, El mă jură p-un inel, Să-mi țin ochii tot la el Și, ca fratele și sora, Noi în ... Alexei Mateevici - Prădătorii Prădătorii de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 — Care vine? Răspuns nu-i. Păzitorul nu vede nimic, dar prin freamătul vântului și al copacilor aude bine că cineva merge înaintea lui pe alee. Noaptea din martie, nouroasă și neguroasă, a înfășurat pământul, și păzitorului i se arată că pământul, cerul și el însuși cu gândurile lui s-au sleit, formând ceva uriaș, negru și nepătruns. Nu e chip de mers decât pe pipăite. — Care vine? repetă (întreabă iarăși) păzitorul și lui începe să-i pară c-aude și șoapte și un râs reținut. — Care-i aici? — Eu, dragă..., răspunde un glas bătrânesc. — Da cine tu? — Eu... un trecător. — Ce trecător! strigă cu mânie păzitorul, ca să-și ascundă cu strigătul frica. Te poartă și pe tine pe aici necuratul! Umbli, strigoiule, noaptea prin țintirim! — Da aici îi țintirim? — D-apoi ce-i? Vezi bine că-i țintirim! Nu vezi? — Of-of-off... Maică cerească, s-aude o oftare bătrânească. Nimic nu văd, dragă, nimic... Vezi ce întuneric. Să-ți șteargă o palmă, că nu vezi, așa întuneric, dragă. ... Anton Cehov - Prădătorii Prădătorii de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Octombrie 1906 — Care vine? Răspuns nu-i. Păzitorul nu vede nimic, dar prin freamătul vântului și al copacilor aude bine că cineva merge înaintea lui pe alee. Noaptea din martie, nouroasă și neguroasă, a înfășurat pământul, și păzitorului i se arată că pământul, cerul și el însuși cu gândurile lui s-au sleit, formând ceva uriaș, negru și nepătruns. Nu e chip de mers decât pe pipăite. — Care vine? repetă (întreabă iarăși) păzitorul și lui începe să-i pară c-aude și șoapte și un râs reținut. — Care-i aici? — Eu, dragă..., răspunde un glas bătrânesc. — Da cine tu? — Eu... un trecător. — Ce trecător! strigă cu mânie păzitorul, ca să-și ascundă cu strigătul frica. Te poartă și pe tine pe aici necuratul! Umbli, strigoiule, noaptea prin țintirim! — Da aici îi țintirim? — D-apoi ce-i? Vezi bine că-i țintirim! Nu vezi? — Of-of-off... Maică cerească, s-aude o oftare bătrânească. Nimic nu văd, dragă, nimic... Vezi ce întuneric. Să-ți șteargă o palmă, că nu vezi, așa întuneric, dragă. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DRAGRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru DRAG. DRAGÁ , draghez . vb . I. Tranz . 1. A săpa cu draga fundul unei ape și a scoate materialul săpat . 2. A curăța de mine marine o cale DRÁGĂ , drage . s . f . 1. Navă special amenajată sau aparatură cu care se draghează . 2. Instrument în formă de sac sau de plasă cu care se colectează organismele vegetale sau animale de pe fundul ... DRĂGÚȚ , - Ă , drăguți , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Drăgălaș , frumușel , grațios ( ca înfățișare sau comportare ) ; iubit , drag . 2. S . m . și f . ( Pop . ) Iubit ( ă ) , ibovnic ( ă ) , amant ( ă ) . - Drag ... DRĂGULÉȚ , drăguleți , adj . ( Pop . ) Diminutiv al lui drag ; p . ext . drăgălaș . - Drag ... DRĂGULÍȚĂ , drăgulițe , adj . Diminutiv al lui drag ( ă ) ; p . ext . drăgălaș . - Drag ... DRĂGULÍC , - Ă , drăgulici , - ce , adj . ( Pop . ) Diminutiv al lui drag ; p . ext . drăgălaș . - Drag ... IUBÍT^2 , - Ă , iubiți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care este foarte drag cuiva , pe care cineva îl iubește ; drag . 2. S . m . și f . Persoană care este în relații de dragoste cu o persoană de sex opus ; amant , amorez , ibovnic , drăguț . - V. iubi . IUBÍT ... ... BIBÍ subst . invar . ( Franțuzism ; fam . ) Termen de mângâiere pentru cineva drag ... DOR , doruri , s . n . 1. Dorință puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag , de a reveni la o îndeletnicire preferată ; nostalgie . 2. Stare sufletească a celui care tinde , râvnește , aspiră la ceva ; năzuință , dorință ... ... ține , a râvni , a năzui la ceva . 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag , a aștepta pe cineva sau ceva cu dor , cu nerăbdare . 3. A simți o atracție erotică . 4. A ura ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||