|
|
||
|
Vezi și:SUBȚIA,
COMPLEX,
PIERDE,
ÎNDULCI,
ȚINE,
EXTREM,
FUZIUNE,
INFERIOR,
MOȘ,
URCA
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MAI:
MÂI.
MAI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MAI^1 adv. I. 1. (Servește la formarea gradului comparativ) Mai bun. * (În locuțiuni, întărind sensul unor cuvinte) Mai întâi (și-ntâi). Mai apoi. Mai înainte. 2. (Servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel mai bun. * (Înaintea unui substantiv) Te comporți ca cel mai copil dintre copii. * (Precedat de "ce" în construcții exclamative, cu valoare de superlativ absolut) Ce mai drac frumos de fată! * Expr. Mai rar = întâlnit extrem de rar. Așa om mai rar!. II. (Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte, puțin, oarecum, într-o oarecare măsură, întrucâtva. Copii și mai cuminți, și mai obraznici. Ploaia mai încetase. III. (Exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ; cam. Mai îmi vine a crede. ** (Urmat de o propoziție subordonată introdusă prin "că" sau "să") Gata să..., cât pe-aci. Cetina mai că-i ajunge la pământ. * Mai-mai = cât pe-aci, gata-gata. IV. (Înaintea unui verb) 1. (Arată că acțiunea verbului durează) Și acum, în continuare, încă. Mai vine la noi. * Expr. Mai e vorbă! = desigur! neapărat! nu încape discuție! sigur! ** (În formule interogative, cu referire la o situație nouă) Ce mai faci? 2. (Arată repetarea acțiunii verbului) Din nou, încă o dată, iar. Poate să ne mai întâlnim. 3. (Exprimă nedumerire) Nu se știe ce s-a mai făcut. V. (Arată că, pe lângă lucrurile cunoscute, intervine un element nou) 1. (În enumerări) În afară de aceasta, în plus, pe deasupra. Avea casă, mai ceva bani. * Expr. Ce mai atâta vorbă sau ce mai încoace-ncolo, se zice când vrem să punem capăt unei discuții. 2. (Corelativ) Când..., când; ba..., ba; parte..., parte. Mai una, mai alta. VI. (În propoziții și construcții exclamative, intensifică ideea din frază) Ce mai zgomot, ce mai freamăt! - Lat. magis.Sursa : DEX '98 MAI^2, maiuri, s.n. Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan (de lemn), care servesc la bătut, îndesat, nivelat etc. ** (Reg.) Bătător^2. - Lat. malleus.Sursa : DEX '98 MAI^3, maiuri, s.n. (Reg.) Ficat. - Din magh. máj.Sursa : DEX '98 MAI^4 s.m. invar. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. - Lat. maius, sl. ma?.Sursa : DEX '98 MAI s. 1. măciucă. (\~ pentru tasarea terenului.) 2. (prin Transilv.) apăsător, (înv.) tocmac. (\~ de bătut pari.) 3. (Maram., Transilv. și Bucov.) pranic. (\~ de bătut rufele, când se spală.)Sursa : sinonime MAI s. v. ciocan, ficat, mustuitor, pat, pilug, pisălog.Sursa : sinonime MAI adv. 1. încă. (Oile \~ găsesc verdeață.) 2. cam, (înv.) camai. (\~ rar așa om.) 3. gata.Sursa : sinonime MAI s. (pop.) florar, (reg.) frunzar, prătar. (\~ este a cincea lună a anului.)Sursa : sinonime mai adv.Sursa : ortografic mai (luna) s. m. invar. (dar:1 Mai), g.-d. art. lui mai; simb. V (și: .5./-5-)Sursa : ortografic mai (ciocan, ficat) s. n., pl. máiuriSursa : ortografic MAI^4 máiuri n. pop. (la om și la animale) Glandă legată de tubul digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, care participă la toate funcțiile metabolice din organism; ficat. /<ung. májSursa : NODEX MAI^3 máiuri n. 1) Ciocan mare de lemn, folosit, mai ales, în dulgherie și rotărie. 2) Unealtă manuală sau mecanică folosită în construcția drumurilor pentru îndesarea pământului sau a altor materiale de terasament. /<lat. malleusSursa : NODEX MAI^2 m. A cincea lună a anului; florar. /<lat. maiusSursa : NODEX MAI^1 adv. 1) (servește la formarea gradului comparativ) \~ încet. \~ înalt. \~ bun. 2) (în îmbinare cu articolul cel, cea (cei, cele) servește la formarea gradului superlativ relativ) Cel \~ bun. Cel \~ înalt. 3) (atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat) În parte; întrucâtva; într-o oarecare măsură. Ploaia \~ încetase. 4) (exprimă ideea de aproximație) Aproape; aproximativ. Cam \~ îmi vine a crede. 5) În oarecare măsură; puțin. Vântul s-a \~ potolit. Vrea să \~ lucreze. 6) (arată că o acțiune durează încă) \~ lucrează lăcătuș. 7) (arată repetarea unei acțiuni) Din nou; iar. L-ai \~ văzut pe Gheorghe? 8) (cu sens intensiv) Ce \~ fulgeră! 9) (exprimă ideea de aproximație) Aproape; cam; aproximativ. \~ cât dânsul de mare. \~ nimic. * \~-\~ gata-gata; cât pe ce. 10) În afară de aceasta; în plus. * Ce \~ atâta vorbă să terminăm discuția. /<lat. magisSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MAIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 3219 pentru MAI. Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) ... Alexandru Macedonski - Noaptea de mai (Macedonski) Noaptea de mai de Alexandru Macedonski Astfel: fiindcă apogeul la care sufletul atinge Când poartă cântece-ntre aripi dă naștere la răzvrătiri, Se poate crede că vreodată ce ... ntre oameni sunt numai jalnice nevroze, Pământ și spațiu își urmează sublimele metamorfoze, Răsare câte-o nouă floare, apare câte-un astru nou, Se face mai albastru-adâncul, și codrul mai adânc se face, Mai dulce sunetul de fluier, mai leneșă a nopții pace, Mai răcoroasă adierea, mai viu al stâncilor ecou; Mucigăitul smârc al văii cu poezie se vestmântă, Pe prefiratele lui ape plutește albul nenufar... O mică stea e licuriciul, și ... aeru-mbătat de roze. Voind să uit că sunt din lume, voiesc să cred că sunt din cer... Vestalelor, numai o noapte de fericire vă mai cer, Și-această noapte fericită la gâtul ei cu sălbi de astre S-a coborât pe flori roz-albe și pe pădurile albastre ... uită -- Cu clarobscur mască urâtul și șterse formele prea bruște, Făcu să tacă zbârnâirea adunăturilor de muște, Și zise dealului să cânte, și dealul nu mai ... Ștefan Octavian Iosif - Noaptea de mai (Iosif) ... Ştefan Octavian Iosif - Noaptea de mai (Iosif) Noaptea de mai de Ștefan Octavian Iosif Plăsmuiri din basme M-au împresurat? Aripi de fantasme Poate-au scuturat Aur peste ele? Cine dete, oare, Strai de sărbătoare ... Mihai Eminescu - Mai am un singur dor ... Mihai Eminescu - Mai am un singur dor Mai am un singur dor de Mihai Eminescu Mai am un singur dor În liniștea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ... una, Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad. Pătrunză talanga Al serii rece vânt, Deasupră-mi teiul sfânt, Să-și scuture creanga. Cum n-oi mai fi pribeag De-atunci înainte, M-or troieni cu drag Aduceri aminte. Luceferi, ce răsar Din umbră de cetini, Fiindu-mi prietini, O să-mi ... Grigore Alexandrescu - Te mai văzui o dată ... Grigore Alexandrescu - Te mai văzui o dată Te mai văzui o dată de Grigore Alexandrescu Te mai văzui o dată, ființă de iubire, O înger ce slăvesc! Și ceasurile repezi, și scumpa ta zâmbire, Cu suflet, cu viața sunt gata să plătesc ... Pot s-aducă trecutul, pot face-a te vedea? Pot să întoarcă vremea și ceasurile sfinte Care sunt al tau dar, Ca să mai Alexandru Vlahuță - Partea cea mai bună... ... Alexandru Vlahuţă - Partea cea mai bună... Partea cea mai bună... de Alexandru Vlahuță Sămănătorul, an I, nr 7, 13 ianuarie 1902 Stând la geam c-o floare-n mână, Cată-ntrebător spre mine: â ... S-a plecat Ispititoarea. Ca un cântec îmi răsună Din departe amintirea ... Și atât ne-a fost iubirea. Poate-i partea cea mai ... Emil Gârleanu - Mai sus! Mai sus! de Emil Gârleanu S-a trezit ciocârlia în chemarea prepeliței: „Pitpalac!â€� Cerul abia se rumenise; picăturile de rouă încă nu ... scăpără. Cea dintâi rază străpunse văzduhul și se topi în ochiul ciocârliei. Niciodată darul acesta, trimis de către soare, nu umpluse sufletul păsării de o mai mare fericire. Căci și fericirea nu-și alege totdeauna clipa nimerită în care să-și verse prinosul. Scuturându-și penele, un tril de mulțumire izvorî ... ciocârliei. Apoi se dezlipi de țărână și, pâlpâind din aripi, se înălță. Aerul parcă se rumenise. Oglinda cerului poleia pământul. Încă o bătaie de aripi. Mai sus! Slab de tot i se părea ciocârliei că mai aude glasul pitpalacei. Înota în valuri străvezii; plutind pe ele, dete drumul ciripitului ei gâdilitor ca al unei grindine de mărgăritare. Dar raza care i ... topise în ochi o chema la ea, în înalt. În cântecul ei, pasărea îi spunea că vine. Încă o lovire de aripi, și-ncă una. Mai sus! Îmbătată, pasărea se asculta singură; pentru ea și pentru soare cânta. I se părea că tremurările cântecului ei umpleau bolta cerului. Vroia să se ... ... Alexandru Macedonski - Mai Mai de Alexandru Macedonski Mai! Mai! și aurora cu lacrimi de topaze, Mai: albele calicii de crini, dulci flori de-amor, Și vocile de frunze, și raze, și extaze, Ș-a traiului uitare, un chin de ... ... George Coşbuc - Zece mai Zece mai de George Coșbuc În ziua cea sfântă și mare La zece-ale lunii lui mai Se vede-o ciudat-arătare Pe-un deal de la Plevna, pe-un plai! Când zorile-ncep să s-arete Acolo-n tăcutele văi, Din ... ca-n jalnicul loc În ziua sălbatecei lupte Când bieții pieriseră-n foc. Fac roată, și-o rugă murmură Iar Valter și șonțu, și toți Mai-marii ce-n frunte căzură Stau jalnici acolo-ntre soți. Și stau cum stă omul ce-ascultă Și nici o mișcare nu fac; Așteaptă cu ... ieșiră, Spre scumpul pământ românesc Și-ascultă, căci tunul azi cântă Departe-n iubitul pământ, Puternic că-n ziua luptării, Dar alt fel de cântec, mai sfânt. Vi-e teamă că n-o să mai cânte, Că moartea vă fuse-nzadar Dar țara trăiește! Iar tunul Ce limpede-o spune și rar! Și-ascultă... iar țara-i departe, Sunt dealuri ... Alexandru Macedonski - Noaptea de mai ... Alexandru Macedonski - Noaptea de mai Noaptea de mai de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură ... v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Noaptea de mai , de Ștefan Octavian Iosif Noaptea de mai George Topîrceanu - Noapte de mai ... George Topîrceanu - Noapte de mai Noapte de mai de George Topîrceanu Sărman cizmar! Ce demon te-a ursit să stai Pe trepiedul tău barbar, În noaptea limpede de mai?... O șoaptă prinde să-nfioare Umila ta singurătate. Prelung și rar, în depărtare Un clopot miezul nopții bate. Coboară vremea ca o apă Nestăvilită-n ... tine... Apoi, când muzicile tac, La braț vă strecurați afară, Prin parcul liniștit să stai Cu ea, pe-o bancă solitară, În noaptea tainică de mai... Și-ți tremură deodată mâna Când te gândești c-ai săruta, În raza lunii, pe stăpâna Pantofului din mâna ta. O, mâna ta rudimentară, Cu ... ... Vasile Alecsandri - 1 Mai 1 Mai de Vasile Alecsandri Acea zi mult frumoasă, cea zi de neuitare, Când pentru-ntâia oară amorul înfocat Ne-a strâns la sânu-i ... ea a fost hotarul trecutului amar! Ea se împodobise cu-al primăverii soare Și se-ngâna voioasă cu frumusețea ta, Dar tu-mi păreai mai dulce și mai încântătoare Decât chiar primăvara care ne încânta. O! cât erai atunce de albă și frumoasă, Când dorul tău, în ceruri zburând cu-al meu suspin ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MAIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 3102 pentru MAI. ... SUBȚIÁ , subțiez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni mai subțire ( I 1 ) . 2. Tranz . A face ca un corp lichid sau gazos să fie mai puțin concentrat , mai puțin dens ; a dilua . 3. Tranz . A face ca glasul să aibă un timbru mai subțire , mai înalt . 4. Refl . Fig . ( Despre oameni și despre însușirile sau manifestările lor ; ( adesea ir . ) A deveni mai rafinat , mai civilizat , mai ... COMPLÉX , - Ă , complecși , - xe , adj . , s . n . 1. Adj . Format din mai multe părți ; care îmbrățișează , care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente diferite . 2. S . n . Întreg , unitate formată din mai multe părți , din mai multe elemente ; sistem care întrunește în sine mai multe laturi , care îmbrățișează mai multe domenii ; combinare , asociere într - un tot a mai multor fenomene , stări de lucruri etc . 3. S . n . Ansamblu de tendințe inconștiente formate în copilărie pe baza anumitor relații familiale și sociale , care determină ... ... PIÉRDE , pierd , vb . III . I. 1. Tranz . A nu mai ști unde se află , unde a pus , unde a rătăcit ( un bun material ) . 2. Tranz . A nu mai cunoaște sau a nu mai găsi drumul , locul etc . căutat ; a greși direcția . 3. Refl . Fig . A se lăsa absorbit de ceva , a se ... a nu mai ști ce să facă . II. Tranz . 1. A fi deposedat de . . . , a rămâne fără . . . , a nu mai avea ; spec . a irosi , a risipi . 2. ( Pop . ; despre femei ) A avorta . 3. A fi lipsit ( pentru ... face să dispară , să piară ; p . ext . a compromite . 4. Refl . A ieși din câmpul vizual , a nu se mai vedea ; a dispărea . 5. Refl . ( Despre sunete , voci , zgomote ) A - și diminua treptat intensitatea , a deveni din ce în ... ... ÎNDULCÍ , îndulcesc , vb . IV . 1. Tranz . A face ca o mâncare sau o băutură să fie ( mai ) dulce ( prin adaos de zahăr , miere etc . ) ; p . ext . ( pop . ) a face mai gustos . 2. Refl . A trage folos , a se înfrupta . 3. Tranz . Fig . A face mai bun , a satisface ; a umple de mulțumire ; a desfăta . 4. Tranz . Fig . A face mai puțin aspru , mai puțin dur , mai ... de a face ceva . III. 1. Tranz . A face ca trupul ( sau o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un ... a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea ... altereze etc . ; a păstra neatins și neschimbat , a conserva . 3. Tranz . A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată . 4. Tranz . A urma mereu același drum ( sau aceeași cale , aceeași direcție ) , a nu se abate din drum ; a ... căsătorit cu cineva . VII. 1. Intranz . A dura , a dăinui . 2. Tranz . ( Despre boli sau dureri trupești ) A nu mai slăbi pe cineva , a nu - l lăsa , a nu - i da pace . 3. Intranz . A se întinde , a ... ... EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen ... ... FUZIÚNE , fuziuni , s . f . 1. Contopire a două sau mai multe state sau a două sau mai multe partide într - unul singur ori a două sau mai multe organizații într - una singură . 2. Reorganizarea , prin contopire , într - o singură unitate omogenă a unor întreprinderi sau a unor instituții ... Contopire a două sau mai multe nuclee atomice ușoare într - unul mai greu . 4. Topire a unui corp la o temperatură mai ... INFERIÓR , - OÁRĂ , inferiori , - oare , adj . 1. Care este așezat dedesubt sau mai jos . 2. Care este din punct de vedere numeric mai mic decât altul . 3. Care are un rang , o funcție sau un grad mai mic decât altul . 4. Care este de calitate mai proastă , valorează mai puțin sau are importanță mai ... MOȘ , moși , s . m . I. 1. Bărbat ( mai ) în vârstă ; unchiaș , moșneag ; p . restr . apelativ cu care cineva mai tânăr se adresează unui bărbat mai în vârstă . 2. ( Înv . și reg . ) Bunic ; ( mai ales la pl . ) ascendent ( mai îndepărtat ) , înaintaș , strămoș . 3. Personaj mascat , reprezentând un bătrân , care însoțește brezaia sau care apare în diferite creații dramatice populare ; moșneag . 4. ( Pop . ; la pl ... că ar alunga iarna ; fiecare dintre cele nouă zile din lună martie care urmează după zilele babelor . 5. ( La pl . ; în tradițiile populare ) Nume dat mai ... URCÁ , urc , vb . I . 1. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) deplasa dintr - un loc situat mai jos către unul situat mai sus ; a ( se ) sui . 2. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) sui și a ( se ) așeza pe ceva mai ... văzduh ) . 4. Refl . și intranz . ( Despre temperatură , presiune atmosferică ; p . ext . despre termometre sau barometre ) A avea ori a indica valori mai mari în comparație cu cele obișnuite sau anterioare . 5. Refl . ( Despre numere , prețuri , sume ) A se ridica la . . . , a se mări ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||