|
|
||
Vezi și:AVEA,
PARA,
ARHI-,
AUTO,
CRISTALOGENEZĂ,
CULTURĂ,
EXTRA-,
HIPO-,
MAI,
MINERALIZATOR
... Mai multe din DEX...
FORMARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FORMÁRE, formări, s.f. 1. Acțiunea de a (se) forma și rezultatul ei; formație (1). ** Pregătire, instruire, educare; creare. 2. Operație de confecționare și de asamblare a părților constitutive și a miezurilor care alcătuiesc o formă de turnătorie. - V. forma.Sursa : DEX '98 FORMÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) forma; formaj; formație (1); pregătire, instruire, educare. 2. confecțio-nare și montare a unei forme de turnătorie. * procedeu de fabricare prin vulcanizare a matrițelor unor obiecte de cauciuc. 3. turnare și deshidratare a pastei fibroase pentru obținerea unei benzi sau foi de hârtie. 4. operația de a da unei piese de îmbrăcăminte sau de încălțăminte forma potrivită. (< forma)Sursa : neoficial FORMÁRE s. 1. v. fasonare. 2. v. constituire. 3. creare, pregătire. (\~ unor cadre de specialişti.) 4. v. educare.Sursa : sinonime formáre s. f., g.-d. art. formării; pl. formăriSursa : ortografic FORMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) forma și rezultatul ei; formaj; formație. [< forma].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FORMARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru FORMARE. Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman Noul cabinet Otoman de Ion Luca Caragiale O telegramă a agenției Havas ne-a vestit mai alaltăeri, cum că în Constantinopol s'a ivit pe neașteptate o criză ministerială, că ministerul împreună cu marele-vizir Savfet-Pașa și cu marele Șeic-ul-Islam au căzut, și că noul cabinet s'a și format, iar în locul lui Savfet-Pașa a venit Heredin-Pașa, fost ministru al beiului de Tunis. Noul mare vizir, înainte de a se urca la această treaptă, a fost câtăva vreme consilier favorit al Sultanului, și astfel i-a venit ușor să ajungă unde se află acum. Această schimbare repede a cabinetului otoman dă loc la deosebite reflecții din partea presei străine. Unele organe pretind că deși criza ministerială din Constantinopol și formarea noului cabinet au venit cam fără veste, însă nimini nu poate fi surprins de una ca aceasta. Căderea lui Savfet-Pașa este un fapt foarte important. Fostul mare vizir de netăgăduit, este unul dintre bărbații cei mai însemnați ai Turciei și un diplomat isteț, om onest și inteligent și ... Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor Nicolae Filimon - Lăutarii şi compoziţiunile lor Lăutarii și compozițiunile lor de Nicolae Filimon Scriind acest articol asupra lăutarilor din România, nu ne propunem a face o dizertațiune istorică, căci atunci am atinge, fără voia noastră, cestiunea muzicei naționale, și nu a sosit încă timpul spre a ne ocupa de o materie atît de importantă și dificilă de tratat. Scopul dar al acestei scrieri este de a da lectorilor noștri o idee mai lămurită asupra muzicei compusă de lăutari și asupra instrumentelor cu care esecută ei acea muzică; iară dupe aceea, ne vom da opiniunea și asupra îmbunătățirii ce se zice că a să se facă bandelor lăutărești. Muzica, la noi, luată chiar din timpii cei mai depărtați, s-a cultivat numai de cîntăreții bisericești și de lăutari; cei dintîi s-au ocupat cu muzica bisericească bizantină și s-au mărginit în cîntările neapărat trebuincioase la săvîrșirea cultului divin, fără a le modifica cît de puțin, atît în formă, cît și în simț, iar cei d-al doilea s-au ocupat numai cu muzica profană. Acești din urmă însă, fiind obligați de meseria lor ... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru și chiar de dilitant, de a emite aci și opiniunea noastră cu un chip gratuit, permițîndu-ne a face oarecari băgări de seamă asupra acestui sujet ce interesează foarte mult pe publicul nostru. Teatrul de operă sau teatrul muzical, la toți popolii cultivați și civilizați iar mai cu seamă la noi, își are necontestat o misiune, își are ținta lui, aceea de a face nu numai distracțiunea momentană a publicului amator de teatru, dar și instrucțiunea lui subt puntul de vedere muzical, de a contribui la cultivarea facultăței lui muzicale, la dezvoltarea și rafinarea gustului său, la întinderea cunoștințelor despre adevărata melodie și armonie. Numai prin posedarea acestor cunoștințe ar putea publicul nostru să ajungă la gradul de a simți bine și a înțelege opera în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n- ... Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcţiune şi cele de astăzi Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi de Nicolae Filimon Este necontestabil că teatrul italian, la noi, ca și în celelalte țări, are multe datorii de împlinit ca să corespunză cu fidelitate misiunii lui. El urmează a fi întocmit astfel pe cît să poată servi nu numai de distracțiune și petrecere, dar și de instrucțiune muzicală publicului nostru. Numai atunci se poate introduce adevăratul gust muzical, cînd publicul va veni în stare a înțelege bine operile muzicale și a aprețui frumusețea armoniii în perfecțiunea esecutărei ei; căci armonia, nefiind alt decît niște combinări de sunete pe legile nestrămutate ale naturii sau ale corpurilor sonoare puse în vibrațiune, ea complectează sau divinizează melodia, astă ispirațiune a sufletului care servă de temă sau de text operilor muzicale. Adevărata dar misiune a unui teatru de operă este ca, traducînd cu fidelitate cugetarea maeștrilor și reproducînd pe scenă operile lor așa precum sînt scrise, să formeze gustul publicului, iar nu să-l strice. Printr-o critică retrospectivă și repede ne vom încerca a arăta și daca direcțiunea trecută ... Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan Coconul Drăgan de Ion Heliade Rădulescu Frățica, scumpul jumătățoi al coconiței Drăgane, s-a fost chemat și dumnealui coconul Drăgan și noi nici nu știam. E mult de când se împărtășise publicului portretul acestei coconițe și lumea nu știa nimica despre boierul dumneaei, pentru că nu era așa ieșit la obraze. Trebuie însă sa vorbim ceva și de dumnealui, căci acum e între oameni. Coconul Drăgan e un fel de bădăran boierit, care se ține mereu de moda veacului. În vremea de mai nainte, după cum am zis, era un neiculiță de minune, om al trebii, scotea lapte din piatră, pupa pe român în bot și-i lua din pungă tot; sau, dacă nu vrea hoțul de român să-i dea, atunci... atunci târnuit, scuturat, cu părul vâlvoi ți-l băga (după limba dumnealui) la obedeală, îi da fum de ardei, și lasă-l în pace apoi... De când am scăpat de acele vremi afurisite, după care suspină toți Drăganii din țară, coconul Drăgan se făcu un patriot grozav, năbădăios, numai foc și inimă albastră pentru patrie (însă numai când nu e în slujbă, ca să se știe). Acum, slavă Domnului că ... Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna assoluta (reangageată); Carolina Ghedini, prima donna contralta assoluta (reangageată); Fani Giovanoli, prima donna; Giorgio Stigelli, primo tenore assoluto; Enrico Giusti, primo tenore assoluto; Francesco Steller, primo baritone assoluto (reangageat); Giulio Colombo, primo baritone assoluto; Nicola Benedetti, primo basso profondo assoluto; Giovanni Capponi, primo buffo assoluto; Enrico Topai, primo buffo assoluto (reangageat); Alessandro Manetta, secondo tenore; Casimiro Biscontini, maestro direttore d’orchestra . Iaca sirenile și Orfeii cari au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare, sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plîngem banii. O zicem și aceasta, fiindcă am fost prea de multe ori amăgiți în ... Vasile Alecsandri - Vulcan I La gura Siretului, Prin postul Sân-Petrului, Ian, mări, că s-a ivit Un caic lung, poleit, Cu postav verde-nvelit. [1] Dar în el cine-mi era? Era Soliman Aga Cu cincizeci de ieniceri [2] Care poartă-n brâu hamgeri. Ei veneau încet, încet De la Dunărea-n Siret, Vadurile străbătând, Malurile cercetând De-un Vulcan, de-un căpitan, Dușmanul lui Soliman. Iată, mări, cum venea, Că pe-un mal se întâlnea Cu trei fete moldovence Floricele dunărence, Vorbitoare, cântătoare, Și de pânzi înălbitoare. [3] ,,Bună vremea la trei fete! De nu sunteți voi șirete, Spuneți nouă de Vulcan, Unde-i aprigul bogdan? [4] Dacă-ți spune voi cu drept, Răsări-v-ar flori la piept, Flori cu față de bujori Și cu ochi de pruncușori. Lucrul vostru să sporească, Pânzele să se-nălbească Cum e coala de hârtie Și floarea de iasomie. Iar de nu-ti grăi cu drept, Arde-v-ar dorul în piept, Lucrul să nu vă sporească, Pânzele să nu albească, Ci la soare să-nnegrească Și la vânt să putrezească." Cele fete moldovence Floricele dunărence, De la mal se depărtau Și din gură cuvântau: ,,Atunce s-ajungeți ... Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu Vasile Alecsandri - Protestaţie în numele Moldovei, al omenirii şi al lui Dumnezeu Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu de Vasile Alecsandri 1848 Fraților români din toată România! Vă chem să fiți martori la nelegiuirile guvernului prințului Moldovei, Mihail Sturza, care de patrusprezece ani s-a arătat prin toate faptele sale dușmanul cel mai aprig al nației noastre! Veniți cu toți să protestăm în fața lumii împotriva sistemului barbar și corumpător ce a întrebuințat până acum acest domnitor pornit de patimi spre a ținea Moldova în lanțuri și în întunecime! Veniți cu toți să protestăm în numele Patriei, al Omenirii și al lui Dumnezeu, împotriva tiraniei machiavelice a acestui om, care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ani, Mihail Sturza, înarmat cu otrava corumperii, stinge simțirile de omenie și de cinste din inimile supușilor săi, degradează caracterul nației, ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială Garabet Ibrăileanu - Evoluţia literară şi structura socială Evoluția literară și structura socială de Garabet Ibrăileanu Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența strânsă a literaturii române de realitățile naționale. Această dependență am ilustrat-o prin diferite considerații asupra naturii influențelor străine, care au fecundat spiritul național și au înlesnit apariția și dezvoltarea literaturii române. Dar această teză se poate dovedi și prin alte fapte din istoria literaturii noastre. Să ne oprim asupra unuia din cele mai concludente: evoluția deosebită a literaturii naționale în Moldova, Muntenia și Ardeal. I Mai întâi, deosebirea dintre Ardeal și cele două "Principate". În prima epocă a literaturii noastre beletristice, Moldova și Muntenia au o literatură scrisă de boieri (Conachi, Văcăreștii, Momuleanu, om de casă boierească; pe atunci, numai boierii se puteau cultiva), o poezie lirică influențată de literatura franceză și de cea grecească nouă. În Ardeal însă, în același timp, apare o literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și ... Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului Din foloasele tiparului de Ion Luca Caragiale Dintre toate invențiunile, desigur că cea mai importantă este a scrierii. Mulți înțelepți nu au putut aduce îndestule laude acestei minunate descoperiri, cu care oamenii, în necazul naturei, își fixează pe niște petice de hârtie și-și comunică între ei gândirea lor peste mări și țări și, mai mult, peste veacuri întregi. Dar ce ar fi fost invențiunea scrierii fără invențiunea tiparului? O sămânță fără putință de a rodi, cel mult o floare de lux într-un ghiveci strâmt, incapabilă de a spori și de a aduce foloase la o lume întreagă. O, fericite Gutenberg! Ce ar zice Moise, Omer, Aristotel, Orațiu, Evangheliștii când ar ști că rarele și prețioasele lor măzgălituri pe tăblițe de ceară, pe curele, pe cârpe, pe scândurele, tu le multiplici la infinit prin talismanul tău, ca să le garantezi cu desăvârșire nemurirea? Gândirile lor vor trăi cât va trăi speța umană, și cel din urmă muritor va putea adormi somnul de veci cu un volum sub căpătâi, presupunând că, fiind singur rămas fără tovarăș pe scoarța rece a pământului, nu va ... Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol) Paul Zarifopol - Alecsandri (Zarifopol) Alecsandri de Paul Zarifopol Cu generația lui Alecsandri, occidentalizarea societății și a literaturii românești se modifică: tineretul moldovean, cultivat în Apus, începe a critica însăși influența aceasta apuseană. Îl cuprinsese grija de a nu fi decât imitator. E preocupat de a se emancipa de Apus, cum se emancipase de Orient; și bucuros ar fi adoptat formula naționalistă din timpurile noastre: prin noi înșine! Alecu Russo, unul dintre prietenii de aproape ai lui Alecsandri și insuflător de idei al acestuia, formulează precis simptomul nou ce caracteriza tinerimea intelectuală de la 1848. El zice: oamenii de astăzi uită că nu au avut tinerețe. În ziua răsăririi lor, pe la 1835, cel mai tânăr din ei era mai bătrân încă decât cel mai bătrân din bătrâni. Într-un curs de 20 de ani, mai mult a trăit Moldova decât în cele de pe urmă două veacuri. Întâmplările lumii de primprejur mureau la granița țării; vălmășagul veacului îi găsea și-i lăsa liniștiți. Ei au deschis ochii într-un leagăn moale de obiceiuri orientale; noi am răsărit în larma ideilor nouă ochii și gândul părinților se îndreptă la Răsărit, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 254 pentru FORMARE. AVEÁ , am , vb . II . Tranz . I. 1. A stăpâni , a poseda , a deține . 2. A primi , a căpăta , a obține , a câștiga . Ai un leu de la mine dacă îmi spui . 3. A dispune de ceva , a se bucura de ceva . Am un ceas de răgaz . 4. A fi compus din . . . , alcătuit din . . . ; a fi înzestrat sau prevăzut cu . . . Blocul are două etaje . 5. A ține , a purta . În mână avea un buchet . 6. A fi de o anumită dimensiune , greutate , vârstă etc . Bara are 2 m . 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment . A avea foame . II. 1. ( Urmat de un verb la infinitiv , conjunctiv sau supin ) a ) A trebui să . . . Are de făcut cumpărături ; b ) ( În formă negativă ) A fi destul să . . . N - are decât să spună și se va face ; c ) ( În formă negativă ) A nu putea să . . . N - are ce zice ; d ) ( Rar ) A fi în drept . 2. ( Urmat de ... PARÁ^4 , parez , vb . I . Tranz . A evita printr - o contralovitură o lovitură a adversarului la duel , la scrimă etc . PARÁ^3 , parale , s . f . 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr - un leu vechi ; mică monedă turcească de argint care a circulat și în țările românești ; ( astăzi ) ban de valoare mică . 2. ( Fam . ; la pl . ) Bani ; p . ext . avere . PARA ^2 - Element de compunere care înseamnă " apără " , " contra " și servește la formarea unor substantive . PARA ^1 - Element de compunere care înseamnă : a ) " foarte " , " tare " , " puternic " și servește la formarea unor adjective și a unor substantive ; b ) ( depr . ) " mult " , " prea numeros " și servește la formarea unor substantive folosite la ARHI - - Element de compunere care servește la formarea unor substantive , cărora le dă sens de superioritate , și la formarea unor adjective , cărora le dă sens AUTO ^2 1. S . n . ( Fam . ) Automobil . 2. Element de compunere însemnând " automobil " , " automat " și care servește la formarea unor substantive . 3. Adj . invar . Care se efectuează cu ajutorul unui automobil , care privește automobilele . [ Pr . : a - u - ] AUTO ^1 - Element de compunere însemnând " de la sine " , " prin mijloace proprii " și care servește la formarea unor substantive , adjective și verbe . [ Pr . : a - ... CRISTALOGENÉZĂ s . f . 1. Studiu care se ocupă cu condițiile de formare a cristalelor ( 2 ) . 2. Formare ... întărirea și menținerea sănătății , cât și pentru formarea calităților fizice necesare în muncă , sport etc . , la care se adaugă baza materială , cercetarea științifică , procesul de formare EXTRA - - Element de compunere care înseamnă : a ) " afară ( de ) " , " ( în ) afară " , " deosebit ( de ) " și care servește la formarea unor adjective ; b ) " superior " , " ultra - " , " foarte " și care servește la formarea unor HIPO - ^2 - ^2 Element de compunere cu sensul " referitor la cai " , care servește la formarea unor substantive și a unor adjective . HIPO - ^1 - ^1 Element de compunere cu sensul " mai puțin , sub " , care servește la formarea unor substantive și a unor MAI ^4 s . m . invar . A cincea lună a anului , care urmează după aprilie ; florar . MAI ^3 , maiuri , s . n . ( Reg . ) Ficat . MAI ^2 , maiuri , s . n . Nume pentru diferite unelte sau părți de unelte în formă de ciocan ( de lemn ) , care servesc la bătut , îndesat , nivelat etc . MAI ^1 adv . I. 1. ( Servește la formarea gradului comparativ ) Mai bun . 2. ( Servește la formarea gradului superlativ relativ ) Cel mai bun . II. ( Atenuează ideea exprimată de cuvântul determinat ) În parte , puțin , oarecum , într - o oarecare măsură , întrucâtva . Copii și mai cuminți , și mai obraznici . Ploaia mai încetase . III. ( Exprimă ideea de aproximație ) Aproape ; aproximativ ; cam . Mai îmi vine a crede . IV. ( Înaintea unui verb ) 1. ( Arată că acțiunea verbului durează ) Și acum , în continuare , încă . Mai vine la noi . 2. ( Arată repetarea acțiunii verbului ) Din nou , încă o dată , iar . Poate să ne mai întâlnim . 3. ( Exprimă nedumerire ) Nu se știe ce s - a mai făcut . V. ( Arată că , pe lângă lucrurile cunoscute , intervine un element nou ) 1. ( În enumerări ) În afară de aceasta , în plus , pe deasupra . Avea casă , mai ceva bani . 2. ( Corelativ ) Când . . . , când ; ba . . . , ba ; parte . . . , parte . Mai ... MINERALIZATÓR , - OÁRE , mineralizatori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care favorizează ori determină formarea sau cristalizarea unor minerale . 2. S . n . Substanță ușor volatilă care se găsește în magmă și care favorizează formarea mineralelor și cristalizarea acestora prin reducerea viscozității și printr - o acțiune Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||