A r c h e u s . r o

Salt la: DEX |Forme bază |Traducere | Despre site

Resurse lingvistice pentru limba română

  Vezi și:ȚINE, MERGE, PRINDE, FACE, ?STA, RIDICA, VENI, PUNE, CĂDEA, CAMERĂ ... Mai multe din DEX...

SE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Sursa : DEX '98

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neologisme

Sursa : neologisme

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru SE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 3461 pentru SE.

Alexandru Macedonski - Se duce...

... Alexandru Macedonski - Se duce... Se duce... de Alexandru Macedonski Se duce noru-n al său zbor Ca gândul meu rătăcitor, Aci de lună poleit, Aci de noapte înnegrit. Se duce râul pe costiș, Încolăcit pe sub frunziș, Aci șoptind un cântec blând, Aci umflat și spumegând. Se duce vântul printre foi, Se duc și lucruri vechi și noi, Se duce tot ce e de dus, Pământul jos și luna sus. Dar când e totul călător, Schimbat mereu sau schimbător, Al meu destin e nencetat ...

Cincinat Pavelescu - Se roagă cartea...

... Cincinat Pavelescu - Se roagă cartea... Se roagă cartea... de Cincinat Pavelescu Aruncați-mi o privire-ndurătoare! Biet volum, uitat de vreme și de lume, Fără scoarțe, fără titlu, fără nume... Sunt ...

Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă

... Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă Istoria se repetă de Ion Luca Caragiale 1897 Alegerea parțială de la Ploești m-a reîntinerit. Între altele, mi-a făcut deosebită plăcere ... Tache Pandrav, prim-redactor la Românul , scrie un articol, fulgerând pe ciocoi, cari sugrumaseră atât timp voința alegătorilor, și cântând era de libertate electorală ce se inaugurează cu venirea patrioților la putere. Pandrav se bucura de multă popularitate printre populația rurală din Prahova, unde fusese multă vreme funcționar cinstit și amabil cu publicul. Cum scrie articolul, se duce la "fundatorele și directorele" Românului , C. A. Rosetti, și-i zice: - Domnule Rosetti, eu îmi pui candidatura în Prahova la al patrulea ... cei doi vechi camarazi își dau drumul celui mai călduros entuziasm, zugrăvindu-și pe întrecute perspectiva fericirii poporului sub noua eră de libertăți publice ce se deschide. După ce plătesc dejunul, Pandrav se scoală și zice: - Acuma, Stane, neică, la lucru!... Am trăsură... când plecăm? - Unde? întreabă Stan. - În județ... să lucrăm. - Ce să lucrăm? - Colegiul... Trebuie să ... bufnit de râs: - Moderații! gogomanii! hahaha! auzi, moderații! Și apoi foarte serios: - Moderații, musiu Tache, sunt gogomani, dar nu până-ntr-atâta ca dumneata, să ...

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F

... Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de ... și pătrunzătoare a cititorului sau a ascultătorilor este tăiată în fețe strălucitoare și multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit și se răsfrânge în mințile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumusețează claritatea unei oglinzi de preț. Epigramistul aruncă în aer o droaie de săgeți ... auditorului. Publicul ales care te citește sau te ascultă completează pe scriitor și-l clarifică. Această colaborare începe cu atenția și continuă cu înțelegerea și se sfârșește prin entuziasmul nestăpânit al aplauzelor. Dacă epigramele vor avea darul să placă și să merite aprobare sonoră, atunci din aplauzele dv. dăruite voi face ... indignarea mea s-a prefăcut singură în vers ca la Ovidiu, neputând s-o mai stăpânesc. În concluzie: epigrama e ca un copil; se face mult mai lesne decât se

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

... Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut ... lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu ... și subscrisul. Am procedat apoi la aranjarea și stabilirea sumarului numărului întâi, sumar pe care l-am comunicat („cu rugăciune de a se publica împreună cu câteva cuvinte binevoitoare") la toate ziarele din Capitală. „Avântul Tinerimii apare irevocabil la 1 ale curentei cu următorul interesant s u ... să iau parte la ședințele academiei noastre libere. La Fialkowsky, nimeni. Chelnerul mi-a spus că de mai multă vreme întrunirile cercului nu

Mihai Eminescu - Se bate miezul nopții...

... Mihai Eminescu - Se bate miezul nopţii... Se bate miezul nopții... de Mihai Eminescu Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă, Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă. Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă ...

Ion Luca Caragiale - Cum se înțeleg țăranii

... Ion Luca Caragiale - Cum se înţeleg ţăranii Cum se înțeleg țăranii de Ion Luca Caragiale 1901 Straja satului vine la casa unui țăran și-i bate în geam. Se încinge o conversație: — Hei, mă din casă! — Cine? — Tu! — Eu? — Păi cine! — Ce-i? — Cum ce-i? â ...

Ștefan Octavian Iosif - Se-ntorc iar zilele noroase

... Ştefan Octavian Iosif - Se-ntorc iar zilele noroase Se-ntorc iar zilele noroase... de Ștefan Octavian Iosif Se-ntorc iar zilele noroase, Cu negurile somnoroase, Și-amurgurile timpurii — Vin diminețile urâte Și nopțile posomorâte Și lungi, și negre, și pustii... Copacii, despuiați ...

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății ... cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O singură mângâiere mă mai liniștește: amintirea unei reflecții a marelui ... origine, cum o indică și etimologia (epi-grafi: a scrie pe ceva), decât o inscripție, mai întâi în proză, apoi în versuri, care se grava pe monumente sau morminte pentru slăvirea unui erou. Anticii, puțin severi asupra distincțiunii genurilor literare, se obișnuiseră să înțeleagă sub denumirea de epigramă orice poezie fugitiv scrisă, fie în hexametri alternând cu pentametrul, fie în metru iambic și trohaic, impropriu pentru ... arta lirei grecești. Dar sub domnia lui Claudiu, a lui Neron și a lui Domițian, o provincie din Occident părea că se ...

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

... Ion Luca Caragiale - Cum se naşte o revistă%3F Cum se naște o revistă? de Ion Luca Caragiale Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut ... lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice. La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune. Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara. Pentru comitetul provizoriu, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia" Comitetul provizoriu nu ... și subscrisul. Am procedat apoi la aranjarea și stabilirea sumarului numărului întâi, sumar pe care l-am comunicat („cu rugăciune de a se publica împreună cu câteva cuvinte binevoitoare") la toate ziarele din Capitală. „Avântul Tinerimii apare irevocabil la 1 ale curentei cu următorul interesant s u ... să iau parte la ședințele academiei noastre libere. La Fialkowsky, nimeni. Chelnerul mi-a spus că de mai multă vreme întrunirile cercului nu

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... Sărăciei, îi mută gândul. El voia să gonească Sărăcia din casa lui, căci nu putea mistui înfruntarea ce i-o făcuse ea, și apoi nu se îndura să-și lase odrasla pe mâinile cele blestemate ale Sărăciei. Din nou se puse pe muncă, muncă jidovească, se zvârlea omul și în dreapta și în stânga, noaptea o făcea zi, da și din mâini și din picioare, cum se zice, și folos nici cât negru subt unghie. Nevoile îl năpădea din toate părțile și el nu mai știa ce să facă. De câte ori ... El era bun bucuros că-i ia beleaua din bătătură, deoarece n-avea ei ce să mănânce, dar încămite să mai dea și oii. Mocanul se duse cu oile. Omul se puse iară pe muncă, dară munca lui d-abia aducea cu ce bruma să-și ție zilele. Cum am zice muncea în sec. După câtăva ... a făcut brânză și l-am adus acasă. - Spune cumătrului, răspunse Neagoe, că finul d-sale îi sărută mâinile și să ne vedem sănătoși. Apoi se întoarse repede în casă și îndreptându-se

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11500 pentru SE.

ȚINE

... cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , a se preocupa neîntrerupt ( sau numai ) de . . . , a nu se lăsa de . . . 6. Intranz . și refl . A face parte integrantă dintr - un tot ; ( despre unelte ) a face parte dintr - un sortiment ... a păzi ( o normă , o învoială , un angajament , o lege ) . 6. Refl . și intranz . ( De obicei cu determinările " bine " , " tare " , " dârz " ) A se menține în condiții bune , a nu se da bătut , a nu se lăsa înduplecat ; a rezista . 7. Refl . și tranz . A se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un ... a vorbi , a cuvânta unui auditoriu . A ține judecată = a judeca . A ține sfat = a se ...

MERGE

... MÉRGE , merg , vb . III . Intranz . I. 1. A se mișca deplasându - se dintr - un loc în altul ; a se deplasa , a umbla . 2. A pleca , a porni , a se duce ; a se îndrepta ( spre . . . ) . 3. A însoți , a întovărăși , a acompania . II. 1. ( Despre întinderi de pământ , drumuri etc . ) A ... A se întinde până la . . . ; a duce la . . . 2. ( Despre știri , evenimente etc . ) A ajunge la cunoștința cuiva ; a se răspândi ; a se propaga , a se generaliza . III. 1. ( Despre acțiuni , evenimente , fenomene etc . ) A se desfășura , a evolua , a decurge . 2. ( Despre ființe ) A o duce , a - i fi ( bine sau rău ... înainta , a progresa , a se dezvolta . IV. 1. ( Despre materiale , mai ales despre alimente ) A fi necesar , a se consuma , a se întrebuința ( într - o anumită cantitate ) . 2. ( Înv . și pop . ) A se calcula , a ...

PRINDE

... ochii , cu urechea , cu mintea ) ; a percepe . 3. Refl . A - și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini , pentru a se agăța . 4. Refl . recipr . A se lua de mână cu cineva ( pentru a forma o horă , pentru a dansa ) . 5. Tranz . A cuprinde pe cineva ... Tranz . A fixa ceva prin legare , coasere sau agățare . 2. Tranz . A înhăma ; a înjuga . 3. Refl . A se lega , a se asocia cu cineva ( în calitate de . . . ) . 4. Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) angaja , a ( se ) tocmi într - o slujbă . 5. Refl . A se angaja , a se învoi la ceva ; a accepta , a primi . IV. 1. Refl . A se lipi de ceva sau de cineva . 2. Tranz . ( Despre îmbrăcămintea cuiva ; p . ext . despre gesturi , atitudini etc . ) A - i ședea cuiva bine , a ... i se potrivi . 3. Refl . ( Despre mâncare ; în expr . ) A

FACE

... ochi = a ) ( despre puii unor animale ) a putea deschide ochii ( la câteva zile după naștere ) ; b ) ( fam . , despre oameni ) a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da ... face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva , nu cadrează cu . . . III. 1. A se îndrepta , a merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A ... a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi , a se lăsa . 2. ( despre drumuri , văi etc . ) A se desfășura , a se ...

?STA

... STA , stau , vb . I . Intranz . I. 1. ( Despre oameni și animale ) A se opri din mers , a rămâne pe loc ; a se întrerupe dintr - o acțiune , dintr - o mișcare , dintr - o activitate etc . ; ( despre aparate , mecanisme , dispozitive ) a se opri din funcționare , a nu mai merge ; p . ext . a se defecta . 2. A rămâne nemișcat într - un loc , a nu pleca , a nu se îndepărta de undeva ; ( despre vehicule ) a staționa . 3. A rămâne într - un serviciu , într - o slujbă , într - o ocupație . 4. A ... A fi , a exista , a se afla . 4. A continua să fie ; a dăinui , a se menține . III. 1. A avea o anumită poziție sau atitudine , a se ține , a se așeza sau a fi așezat într - un anumit fel . 2. A se îndeletnici , a se ocupa cu . . . ; a lucra la . . . ; a avea grijă de . . . 3. A fi fixat , prins în ceva sau de ceva ...

RIDICA

... distanțe și unghiuri , poziția punctelor dintr - o regiune și a le reprezenta pe o hartă . II. 1. Refl . ( Despre ființe ) A se scula de jos , părăsind poziția de așezat sau de culcat . 2. Refl . ( Despre construcții înalte , copaci etc . ) A avea o direcție verticală , a ... verticală , a duce mai sus . 4. Refl . ( Despre păsări ) A porni în zbor , a - și lua zborul ; a se înălța în văzduh . 5. Refl . ( Despre sunete ) A se auzi clar și puternic ; a se răspândi în aer ; a răsuna . 6. Tranz . și refl . A ( se ) urca , a ( se ) sui ( undeva , pe ceva etc . ) . 7. Refl . ( Despre oameni ; p . ext . despre popoare , țări , clase sociale etc . ) A protesta vehement ; a sta ... mișcare , a face să pornească o mulțime , o colectivitate etc . ; a mobiliza , a strânge oameni . 9. Refl . A se naște , a se isca , a se stârni . 10. Tranz . Fig . ( Livr . ; înv . ) A scoate în evidență , a releva . III. 1. Refl . și tranz . ( Despre copii ; p . ext ...

VENI

... VENÍ , vin , vb . IV . Intranz . 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește ; a se apropia de un loc , de o așezare ; p . ext . a merge , a trece pe lângă sau printr - un anumit loc . 2 ... 3. A se duce în vizită ( sau în treacăt la cineva sau undeva , a trece pe la cineva ; a se prezenta ; p . ext . a apărea , a se ivi . 4. A urma după altcineva sau după altceva ; a succeda . 5. A - și avea originea ; a proveni ... purcede ; a izvorî ; a se trage ( din . . ) ; a deriva . 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle , unde se cuvine să fie , unde este așteptat . 7. ( Despre așezări , locuri , construcții ) A fi situat într - un anumit loc sau într - o anumită poziție ... se vedea , a se pomeni , a ajunge într - o anumită poziție , situație , stare . 9. ( Despre întâmplări , evenimente , fenomene ) A

PUNE

... a aranja , a situa . 5. Tranz . și refl . A ( - și ) așeza pe corp obiectele de îmbrăcăminte necesare ; a ( se ) îmbrăca sau a ( se ) încălța . 6. Tranz . A depune valori bănești ( în păstrare , spre fructificare etc . ) ; a investi valori bănești . 7. Tranz . A fixa ... a stabili ; orândui , a institui . A pune impozite . A pune un diagnostic . 8. Refl . ( Pop . ) A se împotrivi , a sta împotrivă . Te pui pentru un fleac ! 9. Refl . recipr . A se lua la întrecere , a se măsura sau a se compara cu cineva . 10. Refl . A tăbărî asupra cuiva , a se repezi la cineva . 11. Tranz . A face , a determina pe cineva să execute un lucru ; a îndemna ; a ... primejdie = a primejdui . A - și pune nădejdea ( sau speranța , credința ) în cineva sau ceva = a nădăjdui , a se încrede în ajutorul cuiva sau a ceva . A pune temei = a se ...

CĂDEA

... CĂDEÁ , cad , vb . II . I. Intranz . 1. A se deplasa de sus în jos datorită greutății , a se lăsa în jos ; a pica . 2. ( Despre dinți , păr , fulgi , frunze etc . ) A se desprinde din locul unde era fixat . 3. A se lăsa în jos continuând să fie prins ; a atârna , a se pleca . 4. A se răsturna , a se prăvăli ; a se dărâma , a se surpa . II. Intranz . Fig . 1. A pieri , a muri ( în luptă ) . 2. ( Despre orașe , poziții strategice etc . ) A ajunge ... situație . 6. A intra în . . . ( sau sub . . . ) , a fi cuprins de . . . . A căzut în extaz . 7. A se situa , a se afla . Satul cade pe malul Dunării . 8. ( În expr . ) A cădea la învoială ( sau de acord ) = a ajunge la o înțelegere ...

CAMERĂ

... f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu ... de transpunere = aparat pentru înregistrarea optică a sunetelor pe film în cinematografie ; cameră de televiziune sau cameră videocaptoare = aparat complex cu ajutorul căruia se realizează captarea imaginii și transpunerea ei în semnale video . 4. Tub de cauciuc unit la capete , care se umflă cu aer și care se așază înăuntrul anvelopei , pe roata unor vehicule ; ( la mingi de sport ) balon de cauciuc situat înăuntrul anvelopei , care ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

Contact | Hartă site | Sus
© 2006-2020 Archeus | Design by Andreas Viklund