|
|
||
Vezi și:CEȚOS,
CEȘCUȚĂ,
CEȘCULIȚĂ,
CÂT,
CÂND,
RĂMĂȘIȚĂ,
BINE,
CARE,
CUM,
SEMN
... Mai multe din DEX...
CE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CE pron. invar. I. (Interogativ, uneori cu nuanță exclamativă) 1. (Exprimă o întrebare) Ce ai? ** (Fam.; ca răspuns la o chemare) Poftim? ** (Cu valoare de interjecție) Cum adică?! Se poate?! Nu l-am găsit! - Ce? ** (Adjectival) Care? Ce fel de... ? 2. Pentru care motiv? din care cauză? Ce te miri? * Expr. (În formule de răspuns) De ce nu? = a) cum să nu, desigur; b) se poate, e posibil. De ce, de nece, se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. * (Cu valoare de conjuncție) Nu văd de ce te superi. ** (Pop.; cu valoare de conjuncție cauzală) Pentru că, fiindcă, deoarece. 3. (Interogativ-exclamativ, indică surpriza, indignarea, neîncrederea etc.) Cum adică? Nu cumva? Ce! Vrei să spui că n-ai fost? II. (Adverbial) Cât (de tare, de mult), cum. Ce-aş mai râde să te văd păcălit. * Expr. Te miri ce = nimica toată, puțin. Cât pe ce = aproape, gata-gata. Din ce în ce = cu cât trece timpul; tot mai mult. (Pop.) Numai ce = (deodată) iată că..., pe neașteptate. ** (Dând nuanță de superlativ adjectivului sau adverbului pe care-l precedă) Cât de...! III. (Cu valoare de conjuncție) Care lucru anume. Nu mai știa ce să facă de bucurie. * Expr. A ști (sau a afla) ce și cum (e) = a fi bine informat despre ceva. IV. (Relativ) 1. Care. * Expr. Pe zi ce trece (sau merge) sau de ce trece (sau merge) = pe măsură ce trece timpul, tot mai mult. 2. (În legătură cu "a fi", "a găsi", cu sens explicativ) Ființă ticăloasă ce ești! * Expr. N-ai (sau n-aveţi) pentru ce (sau de ce), formulă de politețe prin care se răspunde cuiva care mulțumește. A (nu) avea de ce... = a (nu) exista motiv întemeiat pentru... 3. Ceea ce. Ați aflat ce s-a întâmplat? * Expr. Ce-i drept = într-adevăr, de fapt. V. (Nehotărât) 1. Un lucru oarecare, nu știu ce, nu știu cât; ceva. * (Substantivat; precedat de "un") Un ce anume. * Expr. (Reg.) Cu mare ce = cu mare greutate; greu, anevoie. 2. (Cu repetarea verbului din propoziția principală) A stat ce-a stat. 3. Orice, oricât. Zică cine ce va vrea. - Lat. quid.Sursa : DEX '98 CE pron., adj., adv., interj. 1. pron. care, (pop.) de. (Cei \~ priveau.) 2. adj. care. (\~ vânt te-a adus aici?) 3. pron. orice, orișice, (înv.) verice. (Zică lumea \~ o vrea.). 4. adv. cât, cum. (\~-aș mai râde!) 5. interj. (interogativ) cum? poftim? (fam. și pop.) ha? (\~? N-am auzit!)Sursa : sinonime ce pr. invar., adj. invar.Sursa : ortografic CE^2 pron. rel. (se folosește pentru a înlocui numele unui obiect și a introduce o propoziție subordonată) Ceea ce; care. * Se știe ce și cum a cunoaște amănunțit, în detalii. Din ce în ce mai în mod ascendent sau descendent (în timp). Cât pe ce mai-mai; gata-gata. Cu mare ce cu mare greutate. Te miri ce ceva neînsemnat; un fleac. De ce din care cauză. O dată ce întrucât; deoarece. În timp (sau în vreme) ce în perioada cât. /<lat. quidSursa : NODEX CE^1 pron. interog. 1) (se folosește pentru a obține informații despre un obiect necunoscut) Care (anume) obiect? Ce a căzut? Ce duci? 2) pop. (se foloseşte pentru a obține informații despre cauza unei acțiuni, unei stări etc.) Din care cauză? Pentru care motiv? De ce? De ce eşti trist? 3) pop. (se folosește pentru a obține informații despre o valoare sau o cantitate) Cât? Ce te costă? 4) (se folosește în întrebări retorice) Ce este mai scump decât libertatea? 5) (fiind însoțit de o intonație exclamativă, exprimă supărare, indignare, surpriză etc.) Ce spui?! Ce faci?! /<lat. quidSursa : NODEX ce pron. inter. și rel. - 1. Pron. și adj. inter. De ce, la ce, pentru ce. - 2. Pron., adj. și adv. exclamativ; cu această funcție este adesea însoțit de mai - Ce de! - 3. Pron. și adj., exprimînd o interogație indirectă, după vb. declarandi sau sentiendi. - 4. Care (pron. rel.) - Cel ce. Ce și cum. - Ce e drept. - Cine știe ce. - Numai ce. - Cît pe ce. Pe ce ... pe atît. - 5. Înainte de vb. a fi, indică o definiție ai cărei termeni sînt inversați, obiectul sau persoana definite fiind precedate de noțiunea care le defineşte: ființă ticăloasă ce sînt (Negruzzi); prost ce ești (Creangă). - 6. (Înv.) Dar (cu acest sens, astăzi se folosește ci). - 7. (S.m. sing.) Ceva, un lucru oarecare, un obiect nedeterminat. - Mr. țe, ți, megl. ți, istr. țe. Lat. quid (Diez, I, 123; Pușcariu 326; Candrea-Dens., 296; REW 6953; DAR); cf. it. che, prov., cat., fr., sp., port. que. Pentru adăugarea lui mai (2), cf. modismul sp. qué cosa más bonita "ce lucru minunat!". Sensul 5 se poate explica fie prin valoarea relativă a lui ce (= ființă ticăloasă care sînt), fie prin funcția sa exclamativă (ce ființă ticăloasă sînt). Ce este identic cu conj. ci (cf. sensul 6) care s-a despărțit de el în epoca modernă (sec. XVII-XVIII), cu sensul specializat de "dar". Identitatea sa nu prezintă îndoieli, și este frecventă, în textele vechi, folosirea lui ce cu accepția modernă a lui ci (mr. ți), cf. Pușcariu 358 și DAR.Totuși, Cipariu, Gram., 115 și Tiktin au încercat să-l explice pe ci plecînd de la quin. Compară căci (înv. căce), cf. că; ceva (mr. țîva), adv. și pron. indef. (înv.), cu va ( a voi), cu var. cevași, cevașilea; fiece, pron. indef.; oarece, pron. indef., cu var. oareș(i)ce; orice, pron. indef.; niște, art. indef., în loc de nișce nu șt(iu) ce; verice, pron. indef.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CERezultatele 1 - 10 din aproximativ 3689 pentru CE. Costache Conachi - Ce este nurul ... Costache Conachi - Ce este nurul Ce este nurul de Costache Conachi Ah, nurule, împărate a podoabelor firești, Ființă necunoscută priceperii omenești, Tu ce țâi împărăția într-un cuprins de obraz Și stăpânești lumea toată numai prin plac și prin haz, Cu duhul și cu sâmțârea pururea într-aripat ... și mai mult încă decât fierul la magnit Tragi pe inimi cu plăcerea și le supui la iubit. Frumusăța fără tine este un chip zugrăvit, Ce nu-nghimpă la sâmțâre, nici pornește la-ndrăgit. Ea podoabelor supusă, tu podoabe covârșești, Ea oglinzii să închină, tu oglinda o sfințăști. Ochii ce te au pre tine cu sâmțârile grăind Parcă farmecă cu libov, parcă fulgeră clipind. Gurița ce să deșchide supt a tale zâmbituri Dă graiului o dulceață prin care tu inimi furi. Ah, nurule, împărate, țâe numai mă închin, Pentru ... ... Matilda Cugler-Poni - Ce vrei Ce vrei de Matilda Cugler-Poni Ce vrei să fac cu mine? Eu nu mă pot schimba Și cum e a mea față Așa-i inima mea. Eu nu pot ... m-oi umili, Chiar împăratul lumii Cu mine de-ar vorbi! De văd o mișelie, Încerc s-o biciuiesc. Iubirea mea-i iubire. Urăsc ceea ce Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul ... Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul Ce este fluturul de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati - Tălmăcire a meditației a XXXV-a - Le papillon de ... a mirosului duh. Să-și scuture tânăr încă colbul de pe aripioare Și către cereasca boltă ca suflețelul să zboare... Iată soarta fericită fluturașului vremelnic, Ce Constantin Stamati - Ce este fluturul ... Constantin Stamati - Ce este fluturul Ce este fluturul de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati - Tălmăcire a meditației a XXXV-a - Le papillon de ... a mirosului duh. Să-și scuture tânăr încă colbul de pe aripioare Și către cereasca boltă ca suflețelul să zboare... Iată soarta fericită fluturașului vremelnic, Ce Mihai Eminescu - Ce suflet trist... ... Mihai Eminescu - Ce suflet trist... Ce suflet trist... de Mihai Eminescu Ce suflet trist mi-au dăruit Părinții din părinți, De-au încăput numai în el Atâtea suferinți? Ce suflet trist și făr- de rost Și din ce lut inert, Că după-atâtea amăgiri Mai speră în deșert? Cum nu se simte blestemat De-a duce-n veci nevoi? O, valuri ... Mihai Eminescu - Ce te legeni... ... Mihai Eminescu - Ce te legeni... Ce te legeni... de Mihai Eminescu În formă populară - "Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ?" - "De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă - Cântăreții mi-i ... Iacob Negruzzi - Pentru ce cu întristare ... Iacob Negruzzi - Pentru ce cu întristare Pentru ce cu întristare de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Pentru ce cu întristare Plângi frumosul tău trecut? Fericiri făr’ de schirnbare Pe pământ s-au mai văzut? Sunt lumini făr’ de umbrire, Este rosă fără spin ... Vasile Alecsandri - Ce gândești, o! Margarită ... Vasile Alecsandri - Ce gândeşti, o! Margarită Ce gândești, o! Margarită de Vasile Alecsandri Ce gândești, o! Margarită, Când de visuri ești răpită Într-al nopții miez senin, Când din luna zâmbitoare Vine-o rază călătoare De se joacă pe ... Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" ... Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ce este "centrul" de Ion Luca Caragiale La ce servește discuția de cuvinte, cârcota de vorbe seacă de miez ? la nimica decât la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cu minte și fatalist din ... tigvă să nu te dai în vorbă, și nervoși cum suntem, nici una nici alta, ne apucarăm să spunem cititorilor basmul Băncii de București; de ce ? de hazul lucrului doară, nu ca vreo nouă descoperire a noastră, de vreme ce lucrul acesta este pâră veche și basmul nostru îl știu de mult toate babele. - Să te mai ții, după aceea, cârcotă de cuvinte cu foaia ... cu cât dumnealor ne asupresc mai mult la socoteală, cu atât noi facem mai mult haz, - aceasta ne inspiră chiar câte un articol vesel, ceea ce nu displace din când în când cititorilor unui ziar serios. Dar să nu ne uităm vorba. Daca Centrul este un mare partid, de ce Presa se supără de vorbele noastre ? daca este Centrul un mic grupușor, un mititel grupuleț, de ce mai atâtea vorbe și necaz ? ce ... ... Ion Luca Caragiale - De ce%3F De ce? Scherzo de Ion Luca Caragiale De ce, când o furtună S-abate pe pământ Cu furie nebună... Cânt? De ce, când luna plină Revarsă peste crâng Divina ei lumină... Plâng? De ce, când treci semeață Și nu-mi zici un cuvânt, Nici nu-mi privești în față... Cânt? De ce, când brațe goale La piept cu dor mă strâng... In de matase poale Plâng? De ce Mihai Eminescu - De ce nu-mi vii ... Mihai Eminescu - De ce nu-mi vii De ce nu-mi vii de Mihai Eminescu Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așează bruma peste vii — De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? O, vino iar în al meu braț, Să te privesc cu mult nesaț, Să razim dulce capul meu De sînul tău, de ... atunci Cînd ne plimbam prin văi și lunci, Te ridicam de subsuori De-atîtea ori, de-atîtea ori! În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scîntei… Dar, oricît ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Căci tu înseninezi mereu Viața sufletului meu, Mai mîndră ... orice stea, Iubita mea, iubita mea! Tîrzie toamnă e acum, Se scutur frunzele pe drum, Și lanurile sunt pustii… De ce nu-mi vii, de ce Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERezultatele 1 - 10 din aproximativ 3304 pentru CE. CEȚÓS , - OÁSĂ , cețoși , - oase , adj . Cu ceață , plin de ceață , întunecat de ceață . - Ceață + suf . - CEȘCÚȚĂ , ceșcuțe , s . f . Diminutiv al lui ceașcă ; ceșculiță . - Ceașcă + suf . - CEȘCULÍȚĂ , ceșculițe , s . f . Ceșcuță . - Ceașcă + suf . - ... și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În propoziții independente exclamative sau interogative ) În ce măsură , în ce grad ; în ce durată ( mare ) de timp . Cât de bine a cântat ! Cât l - am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr ... cât = măcar , puțin de tot ; ( în construcții negative ) deloc . Cât ( e ) lumea ( și pământul ) = totdeauna ; ( în construcții negative ) niciodată . IV. Pron . 1. Pron . interog . ( Cu ) ce preț ? în ce număr ? în ce cantitate ? ce durată de timp ? cât costă ? 2. Pron . nehot . ( Adesea cu valoare de adj . nehot . ) Tot ce , toate care ; ( la pl . ) cei care . Cât a fost s - a terminat . Câți au venit . Câtă vreme a trecut ... ... CÂND adv . , conj . I. Adv . ( În propoziții interogative ) În ce moment ? în care perioadă de timp ? Când a sosit ? II. Conj . 1. ( Introduce o propoziție temporală ) a ) În momentul sau în ... a ridicat . c ) Înainte de ( a ) . . . , până ( a ) nu . . . Parada începuse când a sosit . d ) Deși ; în vreme ce . Când altul s - ar bucura , tu ești nepăsător . e ) Și ( deodată ) . Au ajuns , când , ce să vezi ? 2. ( Introduce o propoziție atributivă în legătură cu noțiuni de timp ) ( În ) care . Acum e timpul când vin copiii . 3. ( Introduce o propoziție ... cu nuanță temporală ) Fiindcă , deoarece , o dată ce . Când știa că trebuie să plece nu mai putea dormi . 4. ( Introduce o propoziție condițională ) Dacă , de . Ce ... RĂMĂȘÍȚĂ , rămășițe , s . f . 1. Ceea ce a rămas dintr - un tot sau dintr - o cantitate oarecare , după ce a dispărut sau a fost utilizată cea mai mare parte ; rest . 2. Ceea ce a rămas neexecutat , neîmplinit dintr - o datorie , dintr - o obligație . 3. ( Înv . ) Ceea ce prisosește . 4. Ceea ce ... cuviincios , cum se cere , cuminte . Să te porți bine cu oricine . 3. Deplin , în întregime , complet . E cherchelit bine . II. S . n . sg . 1. Ceea ce este util , favorabil , prielnic , ceea ce aduce un folos cuiva . 2. Ceea ce corespunde cu morala , ceea ce ... și propoziția subordonată ) . 1. ( Introduce propoziții atributive ) Cartea pe care trebuia să ți - o aduc am pierdut - o . 2. ( Cu valoare de pronume demonstrativ ) Cel ce , cine ; acela . . . , ce . . . 3. ( Cu valoare de pronume nehotărât ) a ) Fiecare . Le porunci să meargă care pe unde va putea . II. ( Pronume interogativ , folosit pentru a ... ... CUM adv . , conj . A. Adv . I. ( Interogativ ) . 1. În ce mod ? Cum ai făcut de ai venit ? 2. ( Exprimă părerea de rău , contrarietatea , surpriza , mirarea , indignarea etc . ) Se poate ? adevărat să fie ? 3. Ce ? poftim ? 4. Cu cât ? cu ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce ... facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă . 6. În măsura în care , pe cât . Nu mă vreți voi , cum înțeleg ? 7. Îndată ce . 8. ( Introduce o propoziție atributivă ) În care . Din ceasul cum te - am văzut , te - am recunoscut . 9. ( Înv . ; introduce o propoziție finală ) Pentru că . Își ... ... SEMN , semne , s . n . 1. Tot ceea ce arată , ceea ce indică ceva . 2. Gest , mișcare care exprimă un gând , o intenție , o stare sufletească sau sugerează cuiva o acțiune . 3. Notă specifică , trăsătură distinctivă după ... 4. Obiect așezat într - un loc sau într - un anumit fel pentru a marca sau a despărți ceva ; indicator . 5. Ceea ce se vede undeva sau pe ceva după o atingere sau apăsare ; urmă , pată . 6. Unitatea dintre un sens și o indicație grafică . 7. Simbol , emblemă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||