|
|
||
Vezi și:STAREȚ,
SATURAȚIE,
BEȚIE,
ECHILIBRU,
RELAXA,
ȚINE,
CALM,
CRITIC,
HAOS,
LICHID
... Mai multe din DEX...
STARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. STÁRE, stări, s.f. 1. Situație în care se află cineva sau ceva; mod, fel, chip în care se prezintă cineva sau ceva. * Expr. A fi în stare (să...) = a putea, a fi capabil să... (Rar) Faptul de a sta într-un anumit fel; poziție a corpului; postură. * Expr. (Pop.) A nu avea stare sau a nu-l mai prinde starea = a nu avea astâmpăr, a nu avea odihnă. Spec. Situație a unui corp sau a unui sistem determinată de structura sa, de condițiile exterioare etc. și definită prin anumite mărimi sau parametri. 2. Fel în care se simte cineva (din punct de vedere fizic sau moral), dispoziție în care se află cineva. 3. Situație materială (bună); avere. * Loc. adj. Cu stare = bogat, înstărit. 4. (Înv.) Categorie, grup sau pătură socială. ** Grad, ierarhie, treaptă socială. - V. sta.Sursa : DEX '98 STÁRE s. v. astâmpăr, calm, graviditate, liniște, odihnă, pace, repaus, sarcină, tihnă.Sursa : sinonime STÁRE s. 1. v. situație. 2. v. dispoziție. 3. situație, soartă. (Nu știe nimic de \~ lor.) 4. situație, (înv.) stepenă. (\~ înfloritoare.) 5. v. condiție. 6. condiție, rang, teapă, treaptă, (pop.) mână, seamă. (Sunt de aceeași \~.) 7. v. ierarhie. 8. rost, situație. (Avea și el acum o \~.) 9. v. posibilitate. 10. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace (pl.), situație, (înv. și reg.) bogătate, prilej, prindere, (reg.) blagă, prinsoare, (prin Transilv.) apucătură, (Transilv.) iosag, (Olt., Ban. și Transilv.) vlagă, (înv.) bucate (pl.), periusie, (fam.) parale (pl.), (fig.) cheag, seu. (Are ceva \~; om cu \~.)Sursa : sinonime stáre s. f., g.-d. art. stării; pl. stăriSursa : ortografic STÁR//E stări f. 1) Situație sau mod în care se prezintă cineva sau ceva la un moment dat. \~ solidă. \~ lichidă. \~ea sănătății. \~ civilă. \~ materială. În \~ bună. * \~ de fapt situație reală. A fi în \~ a) a fi capabil; a putea; b) a fi în vârstă, în etate. 2) Totalitate de bunuri ale unei persoane; avere; avuție. * Cu \~ cu avere; bogat. A-și îndrepta \~ea a deveni (mai) avut. 3) ist. Pătură sau clasă socială cu statutul reglementat de stat. [G.-D. stării] /v. a staSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 514 pentru STARE. Marius Marian Șolea - Starea normală de om Marius Marian Şolea - Starea normală de om Starea normală de om de Marius Marian Șolea Lumina are spații prin care poți trece mai puțin văzut și spațiile se schimbă după cum vrea universul... veți descoperi asta și-o veți folosi în lupte. dar neatingerea înțelesului își soarbe porția de aer din aerul care se cuvine înțelepților. prin gura de cer, rămasă mirată, se varsă lumini, dar fără de țintă. întîmpinate sînt de umerii mei goi... se împietrifică uitat peste ei, lăsîndu-mă neterminată statuie în Zilot Românul - Judecată, alegere și hotărîre pentru începutul Țării Românești și starea întru care ... Cu vitejie Cu vrednicie, Fără trufie — Numai prostie Ce-avea firește Cu care crește Și se mărește Or mic or mare De vei ce stare. De vei răspunde Că acum unde Dachii s-ascunde ? Ei ar răspunde : Unde-s romanii, Lumii tiranii ? Așa sînt toate : Nasc, cresc, au moarte. Vezi ... Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei ... punct de vedere obiectiv, ea nu există, căci o bucată literară, o poezie, de pildă, nu-i altceva decât exprimarea unei stări sufletești, iar o stare sufletească exprimată e un fenomen pe care îl putem descompune numai din punct de vedere logic, dar nu-l putem, în mod obiectiv, tăia în ... n-a vazut nici formă, nici fond separate. Ceea ce noi numim formă e chipul de a exprima cutare sau cutare stare sufletească, cu alte cuvinte, chipul în care se manifestă în afară o stare sufletească oarecare... Dacă este așa, atunci e evident că între ceea ce numim formă și între fond există o legătură, un paralelism perfect, că orice ... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci ... ce lovire, ce otrăvitori pahar. Cine-au socotit vrodată, cine-au putut pune-n gînd, Jalnica țării stricare s-o vază așa curînd? În ce stare, amar mie! te cutremuri cînd gîndești A lacrimilor năvală, chip nu este s-o oprești. Toată țara-i în picioare, om peste om ... răsunau, Butcă de trecè, trei-patru în coadă se aninau ; Răcnè și da din pistoale, cel dinuntru nu sufla, Poți închipui cu mintea, în ce stare se afla ; Din pistoale, zi și noapte, slobozè neîncetat, De fugei, dai peste dracul, unde nu l-ai căutat ; Mulți răniți din întîmplare, alții căzuți ... Alexei Mateevici - Spre lumină! ... mai fericiți decât frații lor necăjiți și întunecați. Care au primit învățătură și și-au luminat mintea. Care din pricina asta se bucură de o stare în viața lor mult mai bună decât a țăranului nostru întunecat. Aceste două cuvinte alcătuiesc în sine datoria moldovenilor mai deștepți către neamul ... în urmă. Să răspundem cu toată grăbnicia la întrebările ce ni le pune vremea, și să îndeplinim cererile ei. Vedem că ne aflam într-o stare nespus de grea în fața alegerilor. Vedem, de asemenea, că este destul de greu de scăpat din starea asta. Și putem să spunem că luminarea ... spune ajutătorilor săi ce anume să citească și cum. Ajutătorii preoților în acest lucru sfânt, se înțelege, pot să fie oameni de orișice tagmă sau stare: învățătoare, proprietari (boieri) binevoitori țăranului sau chiar țărani cu bună știință de carte. Afară de aceasta, ar fi de dorit ca preoții și în biserică ... ... de touchant, dans une oeuvre dart, dans le caractere ou la beautĂ© dune personne et mÄ™me dans une production naturelle. Vedem bine la ce stare de confuzie interesantă a ajuns cuvântul poezie în vorbirea uzuală: e lăsat, cât se poate, pradă discreției vorbitorului. Michelet, cel totdeauna pornit la ... n-o simte ca atare. Când Bremond vorbește de poezie pură, el vrea mai întâi să definească nu un gen ori stil literar, ci o stare interioară specifică. El caută să explice ce fel de stare a sufletului este aceea din care ia naștere expresia pe care teoria literară sau vorba de toate zilele o numește poetică. Asemenea cercetări ... putea numi, după vorba bine aleasă a lui Tuffran, asociații deschise. Observația arată uneori că aceleași locuri, anotimpuri sau ceasuri din zi, aceeași stare atmosferică dezlănțuie în același om impulsul misterios de a se gândi nu se știe la ce. Dar vreo calitate particulară care să explice ... Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi ... drepturilor noastre în timpul alegerilor. Avându-l, noi vom putea să ajungem la izbândă mai curând (degrabă), decât fără dânsul. Prin el noi suntem în stare să alegem cât mai mulți moldoveni de-ai noștri, și anume pe aceia, pe care îi vrem noi și pe care îi credem destoinici de ... Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru ... Alexei Mateevici - Preoţimea şi poporul nostru Preoțimea și poporul nostru de Alexei Mateevici Grea vreme. O stare de cumpănă, o stare nehotărâtă, prin care arareori a mai fi trecut moldoveanul nostru basarabean cu toate nenorocirile lui. Știm cu toții, că scaparea noastră este numai ... vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran al nostru suferă mai dihai decât toți. Nu-și află loc el, sărmanul, neștiind cum să iasă din așa stare. Și neagra deznădăjduire îl cuprinde pe dânsul tot mai mult. Dar nu trebuie ca deznădăjduirea să-i acopere cu totul sufletul. Nu trebuie să creadă ... Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei ... Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează a avea același fel general de a simți, gândi și voi. Însă cine poate fi sugestibil de simțirile unui ... Ioan Slavici - Semitismul (1902) ... ceÄ-lalți EgiptenÄ, în mijlocul cărora le-a mers bine, căcÄ alt-fel nu s’ar fi sporit, eÄ n’aÅ fost în stare să se potrivească la fire și la apucătirÄ cu compatrioțiÄ lor, aÅ rÄ•mas un element de disordine socială, în cât pacea și buna rÄ ... a Evreilor trebue să lase în mintea Ă³menilor cu judecată convingerea, că eÄ sunt un neam de Ă³menÄ, care nu sunt în stare să trăiască în pace și bună înțelegere. Urmărind îndelungata viață a poporului evreiesc, în deosebitele fase ale desfășurăriÄ eÄ, ne întărim din ce ... în ce mai mult convingerea acĂ©sta. După-ce s’aÅ stabilit în Canaan, deși stăpânÄ în noua lor țară, eÄ n’aÅ fost în stare să întemeieze o viață comună, ci aÅ trăit despărțițÄ după semințiÄ, care se hărțuiau fără de curmare între ele. Abia după douÄ• sute de anÄ ... însuțÄ pe tine, dacă mărturiseștÄ adevÄ•rul, și pe când EvreiÄ sunt de o obrăsnicie, de care numaÄ eÄ sunt capabilÄ, noÄ nu suntem în stare să înfrînăm pe aceÄa dintre noÄ, care fac causă comună cu dânșiÄ și propagă semitismul fără de sfială. Unde are să ne ... Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii Ion Luca Caragiale - Liberalii şi conservatorii Liberalii și conservatorii de Ion Luca Caragiale Sunt în România două partide, care se exclud unul pe altul: liberalii și conservatorii, roșii și albii, radicalii și reacționarii. Deși nimeni nu tăgăduește că aceste două partide în adevăr se exclud, părerile în privința lor se deosebesc. D. C. A. Rosetti, cel mai competent om în materie de lupte politice, e de părere că partidul conservator, alb sau reacționar, este o Plevnă internă pe care liberalii trebue să o combată la moarte și viață. Diletanții politici, din contră, sunt de părere că aceste două partide, deși în adevăr se exclud, vor același lucru, adică să ajungă și să rămâie la putere. Noi credem că d. C. A. Rosetti, cu toate că este un foarte excelent bărbat politic, merge prea departe în judecata sa asupra partidului conservator; cu toate acestea - nu împărtășim vederile diletanților politici. De când fericirile liberalismului s'au revărsat asupra țării noastre, liberalii și conservatorii mereu se luptă, și, cu deosebire în cursul celor din urmă doi ani, ne-au dat destule dovezi că o sinceră și neîmpăcată ură îi desparte. O mulțime de oameni au fost dați în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 916 pentru STARE. STÁREȚ , - Ă , stareți , - e , s . m . și f . Persoană ( călugăr sau călugăriță ) care conduce o mănăstire ; egumen . [ Var . : ( reg . ) stáriț , - ă s . m . și ... SATURÁȚIE s . f . 1. Stare a unui compus chimic care nu mai conține valențe libere și deci nu mai poate adiționa alte elemente în molecula lui ; stare a unei soluții în care nu se mai poate dizolva o nouă cantitate din substanța dizolvată ; stare a unui mediu gazos în care nu se mai poate evapora o nouă cantitate dintr - un anumit lichid ; stare a unui sistem chimic , fizic sau tehnic pentru care o anumită mărime caracteristică a atins valoarea ei maximă . 2. Stare de intensitate maximă a unui fenomen , satisfacere maximă a cuiva ; p . ext . plictiseală , oboseală , dezgust care decurge dintr - o astfel de ... ... BEȚÍE , beții , s . f . 1. Stare în care se află omul alcoolizat ; stare de ebrietate . 2. Petrecere la care se bea foarte mult alcool ; chef . 3. ( În sintagmele ) Beție rece ( sau cu stupefiante ) = stare de amețeală , de hiperexcitație sau de halucinație provocată de introducerea stupefiantelor în organism . Beție albă = toxicomanie . Beția adâncurilor = stare de euforie provocată de creșterea azotului în sânge la persoane care coboară la mari adâncimi în mări sau oceane . 4. Fig . Stare ... echilibre , s . n . 1. Situație a unui corp asupra căruia se exercită forțe care nu - i schimbă starea de mișcare sau de repaus ; stare staționară a unui fenomen . 2. Proprietate a anumitor sisteme de forțe de a nu schimba starea de mișcare sau ... Stare a unei balanțe economice în care părțile comparate sau raportate sunt egale . 4. Fig . Proporție justă , raport just între două lucruri opuse ; stare ... ... RELAXÁ , relaxez , vb . I . 1. Tranz . A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic , electric etc . în stare de libertate , acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru . 2. Refl . ( Despre tensiunile mecanice dintr - un corp ) A scădea fără ca să varieze deformația corpului . 3. Refl . și tranz . Fig ... ... l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc " sau " în loc " ) A opri pe cineva sau ceva din mersul său , făcându ... să se distrugă , să se altereze etc . ; a păstra neatins și neschimbat , a conserva . 3. Tranz . A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată . 4. Tranz . A urma mereu același drum ( sau aceeași cale , aceeași direcție ) , a nu se ... Intranz . A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . De bucurie ținu ... ... CALM , - Ă , calmi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Despre natură ) Care se află în stare de liniște deplină . 2. ( Despre oameni , despre manifestările și stările lor sufletești ) Care se stăpânește ; stăpânit , cumpănit , liniștit ; p . ext . potolit , domol , așezat , flegmatic , imperturbabil ... ... o schimbare bruscă ( în rău ) ; care poate determina o schimbare decisivă ( în rău ) . Temperatură critică = temperatura maximă la care un gaz mai poate fi lichefiat . Stare critică = stare a unui fluid aflat la temperatura critică , în care lichidul și vaporii acelui fluid au aceeași densitate , astfel încât nu se poate spune ... ... HÁOS , haosuri , s . n . 1. Stare primitivă , de neorganizare , în care , după cum presupuneau cei vechi , s - ar fi aflat materia înainte de apariția universului cunoscut de om ; ( în unele concepții ... nemărginit , cufundat în beznă și umplut de " neguri " , în care s - ar fi găsit , într - un amestec confuz , elementele și materia înainte de organizarea lumii ; stare de dezordine , primordială a materiei . 2. Stare ... LICHÍD , - Ă , lichizi , - de , adj . , s . n . 1. Adj . , s . n . ( Corp , substanță ) care se află într - o stare de agregare intermediară între starea gazoasă și starea solidă , care nu are o formă stabilă proprie , ci curge sub greutatea proprie și ia forma vasului ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||