|
|
||
Vezi și:FAPTĂ,
FAPTIC,
ISTORIC,
LIPSĂ,
NĂVALĂ,
PLATĂ,
POVESTE,
ȘIR,
ABSOLUTIZA,
ACT
... Mai multe din DEX...
FAPT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FAPT, fapte și (4) fapturi, s.n. 1. Întâmplare sau împrejurare reală, lucru petrecut în realitate. Fapt istoric. * Loc. adv. și adj. De (sau în) fapt = (care este) în realitate, efectiv. * Expr. Fapt e că... = nu e mai puțin adevărat că..., adevărul e că..., în orice caz. ** Fenomen. Fapte de limbă. 2. Acțiune săvârșită de cineva; faptă. * Expr. Fapt împlinit = acțiune care s-a încheiat, care nu mai poate fi schimbată; situație definitivă. 3. (Pop.; în legătură cu unele momente ale zilei; urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prep. "de") Început. Faptul zilei. În fapt de seară. 4. (Pop.; în superstiții) Farmec, vrajă. - Lat. factum.Sursa : DEX '98 FAPT s. 1. caz, întâmplare. (?l din Vaslui.) 2. v. întâmplare. 3. v. fenomen.Sursa : sinonime FAPT s. v. descântec, farmec, magie, scarlatină, vrajă, vrăjitorie.Sursa : sinonime fapt (zool.) s. m., pl. fapțiSursa : ortografic fapt (acțiune) s. n., pl. fápteSursa : ortografic fapt (farmec, vrajă) s. n., pl. fápturiSursa : ortografic FAP//T^3 \~ți m. depr. Copil neastâmpărat și obraznic. /<lat. factumSursa : NODEX FAPT^2 \~uri n. pop. rar Procedeu magic, căruia i se atribuie însușiri supranaturale; farmec; vrajă. /<lat. factumSursa : NODEX FAPT^1 \~e n. 1) Întâmplare care a avut loc în realitate; eveniment. \~istoric. 2) Fenomen izolat dintr-un anumit domeniu. \~e de limbă. 3) v. FAPTĂ. 4) (în îmbinare cu substantive ce denumesc anumite perioade exprimă ideea de început) În \~ul zilei. În \~ul serii. /<lat. factumSursa : NODEX fapt, -ă, adj. (înv.) făcut.Sursa : arhaisme fapt (-te), s.n. - 1. (Înv.) 1. Creație, facere. - 2. Acțiune, înfăptuire. - 3. (Înv.) Creatură. - 4. Întîmplare reală. - 5. (Cu noțiuni care exprimă timpul) Început, origine. - 6. Vrajă, farmec. - 7. Larvă a fluturelui, Acherontia atropos. - 8. Trifoi galben, Triofolium procumbens. - 9. Plantă, Astrantia mayor. - Mr. faptu, faptă, megl. fat. Lat. factum (Pușcariu 579; Candrea-Dens., 535; REW 3135; DAR; cf. Șeineanu, Semasiol., 188), cf. it. fatto, prov. fach, fr. fait, sp. hecho, port. feito. Pl. este fapţi la sensurile 7-9. Era înainte part. de la a face, sec. XVI, înlocuit de făcut. Der. faptă, s.f. (fapt; operă; acțiune; înv., creație, facere), sing. reconstituit analogic de la pl. fapte (după Tiktin și DAR, din lat. facta, pl. n.); făptaș, s.m. (delicvent); faptnic(ă), s.f. și n., (roibă, Rubia tinctorum), numită astfel fiindcă se crede că vindecă o boală greșit atribuită lui fapt 7; făptoriu, s.m. (înv., creator); făptui, vb. (a face, a săvîrși, a comite); făptuitor, s.m. (delicvent, autor al unui delict); făptură, s.f. (înv., creație, facere; lucrare, operă; lume, univers; compoziție, structură; aspect, formă, mod de a fi; ființă vie, creatură), din lat. factura, cf. alb. fëtürë (Meyer 111; Philippide, II, 641), it. fattura, v. prov. faitura, v. fr. faiture, sp. hechura, port. feitura (Puşcariu 580; Candrea-Dens., 537; REW 3136; DAR); înfăptui, vb. (a realiza, a verifica, a duce la bun sfîrșit). În legătură cu sensul magic al lui fapt, cf. it. fatturare "a vrăji"; fattura "vrajă", port. feitiço "vrajă", de unde fr. fétiche rom. fétiș.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FAPTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 492 pentru FAPT. George Coşbuc - Faptul zilei Faptul zilei de George Coșbuc Publicată în Literatură și artă română , 1900, nr. 3 Ca lacrima-i limpede cerul Și-aproape de ziuă. Frumos Stă-n mijlocul bolții Oierul, Luceafăru-i gata s-apuie, Iar Carul spre creștet se suie Cu oiștea-n jos. Și doarme și apa și vântul. Iar spaima și oștile ei Țin mort, subt călcâie, pământul. Și-atâta e roua ce-o plânge Câmpia, că-n palme-o poți strânge Ca-n cupă s-o bei. Pe-ncetul tăria-nflorită Cu galben ca strugurii copți S-albește din clipă-n clipită. Pe culmi întunerecul piere, Dar valea e-n neagra putere, A umedei nopți. Pe sus, pe pustiile zgheaburi, Prin râpele munților suri, Zac zmeii cu trupul de aburi, Și ceața prin noapte-nchegată Stă-n hainele morții-mbrăcată Pe-albastrele păduri. Dar vântul cel fără de pace Începe să cânte-n brădet - Și tot mai lumină se face; S-albește strâmtoarea cărării, Pe rând depărtările zării S-apropie-ncet. Văd clăile-n câmp, pe coline Cunosc singuratecii ulmi, Și-acum, la lumina ce vine, Încep să se miște greoaie, Făpturi purtătoare de ploaie, Se urcă pe culmi. Din ... Antim Ivireanul - Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13 Antim Ivireanul - Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13 Trei fapte bune ale blagosloviei. 1 Corintheni, cap.13, stih 13 de Antim Ivireanul 1. Credința. 2. NădĂ©jdia. 3. Dragostea. Credința după cum zice fericitul Pavel la 11 capete cătră evrei iaste ființa celor nădăjduite și lucrurilor celor ce nu să văd dovediri. NădĂ©jdea iaste o îndrăzneală adevărată cătră Dumnezeu, dată în inima omului din dumnezeiasca strălucire ca să nu să deznădăjduiască nici odată de darul lui Dumnezeu, ci să fie încredințat cum că va lua prin pocăință ertăciune păcatelor și veri ce altă cĂ©rere sau trecătoare, sau vĂ©cinică. Dragostea încă iaste, după cum zice fericitul Pavel mai mare decât credința și decât / nădĂ©jdea, tămeiul și vârful tuturor bunătăților, carĂ©a unĂ©ște pre mulți întru una și face cale cătră Dumnezeu tuturor celora ce o Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18 Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălţatului nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30 Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 1835 aug. 30 de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 Persoane 2 TIMPUL 3 ISTORIA 4 POEZIA Persoane TIMPUL ISTORIA POEZIA PACEA LIBERTATEA persoane tăcute COMERCIUL TIMPUL Mai vechi și decât lumea, am fost de față la zidirea ei; am văzut pe rând neamurile în zgomotul slavei și al bucuriei, în vârful strălucirii lor, și m-am uitat pe urmă și la a lor țărână zăcând în tăcerea morții, și mușchiul veacurilor înverzea dasupra faptelor mâinilor lor. Peste monumente și generații am trecut, și am văzut în urmă-mi grămădindu-se a lor cenușă și vijeliile veacurilor spulberându-o în văile uitării. În zborul meu cel repede las în urmele mele veacuri, vă aduc timpii anului, icoana vârstei voastre, fac să răsaie soarele și să apuie întru a sa slavă; și m-am uitat înapoi și am văzut veacurile de la zidirea lumii ca ziua de ieri !!? Universul întreg, pământ, stele și toate planetele se văd supuse la a mea dărăpănare, și însăși lumina acestui soare ... Ion Luca Caragiale - Criza de cabinet ... a periclita într'un mod așa de neașteptat o pozițiune până astăzi așa de strălucită și așa de puternic întemeiată ? Un mic, foarte mic fapt s'a întâmplat; dar care pentru d. Brătianu ce știe a înțelege semnele prevestitoare, are o îngrijitoare însemnătate. Acest fapt sunt cele câteva alegeri comunale ieșite favorabile partidului conservator. Până astăzi partidul ce voiește a fi partidul liberal, dar care în realitate este ... Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F Oare teatrul este literatură? de Ion Luca Caragiale Articol publicat în Epoca din 8 august 1897 ; reprodus după I. L. Caragiale, Opere , ediția critică citată, E.P.L., 1965, vol. IV, p. 315-317. Principiul fundamental al artei în genere este intenția de a transmite o concepțiune prin mijloace convenționale de la om la om; încercarea de a realiza acea intenție constituie opera de artă: ori de ce fel ar fi concepțiunea, - înaltă sau joasă, rafinată sau primitivă, sacră ori profană, - numai cîtuși de puțin să fie o izvorîre nu voită, ci pornită firește din adîncimea, infinită ca și natura ce se oglindește în ea, a creierului omenesc, ea merită să se arate lumii, numai să poată cum; și dacă poate cum trebuie, atunci se va impune înțelesului altor minți omenești, numai capabile să fie a înțelege. Aci stă rațiunea finală a artei umane: înțelesul omenesc. Dar cîte sunt mijloacele convenționale pentru transmiterea unei intenții artistice? Sunt desigur multe și mulți critici au căutat să le clasifice. Din cîți am citit pînă acuma, nu am găsit în nici unul o părere deosebită în ... George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul ... iubită cu legitimă pasiune de un don Camillo prevenitor și cuminte, lipsa ei de ocupație propriu-zisă, temperamentul vibrant și, în sfârșit, candoarea ei de fapt, care presupune o totală lipsă de experiență vinovată, ne explică nostalgiile-i arzătoare, puterea de iluzionare veșnic reîmprospătată, revolta și resemnarea alternativă și ironizarea dureroasă ... discreția și prudența, însușiri feminine înnăscute și de-a dreptul impuse de împrejurări, o fac să stăruiască numai asupra efectelor sufletești ale unui fapt material și să lase în umbră însuși faptul care le-a cauzat. Minunata îndrăzneală artistică a autoarei în ce privește mărturisirile ... autoarea nu le-a inventat în vederea scopului anumit, ci le-a cules de-a dreptul din realitatea unui fapt divers, fără să le prelucreze artistic. Dar obiectivitatea, imaginația creatoare de viață, stăpânirea și coordonarea materialului și meșteșugul expunerii sunt la urma urmei atribute masculine ... Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ... Constantin Stamati - Omul și pământul Constantin Stamati - Omul şi pământul Omul și pământul de Constantin Stamati Într-o zi de vară eu trist mă aflam foarte, Trupește, sufletește de suferiri și chinuri; Și am ieșit din casă, m-am dus făr-a ști unde, În codrii singuratici cătându-mi liniștirea; Acolo cu mirare priveam frumseța lumii... Pe cer, unde și unde, plutea ca de puf nouri, Și repede ca umbra trecând pierea în aer, Și se limpezea cerul ca de cristal oglindă, Iar strălucitul soare, înconjurat de raze, Ca tron dumnezeirei sta pe cerească boltă, Ca ochiul ce nu doarme celui ce zidi lumea, Priveghind peste fire, și revărsând belșugul. În codru filomela serba ziua frumoasă Cu foarte dulci melodii, iar păstorescul fluier Răsuna cu-ntristare, când și când, de departe. Uimit de așa scenă a firii liniștite, Am căzut pe genunchii-mi pe pajiște-nflorită Unei poieni rotunde, de arbori pregiurată, Și acolo, pe gânduri, uitându-mă pe sine, Uitam și pe-ai mei casnici, ca când pierdusem mintea. Și iată că un șopot, ce din pământ ieșiră, Mi-au încântat auzul, ca și glasul iubirii, M-au răzbătut în suflet și chiar ca o făclie Mi-au luminat ... Grigore Alexandrescu - Umbra lui Mircea. La Cozia Grigore Alexandrescu - Umbra lui Mircea. La Cozia Umbra lui Mircea - La Cozia de Grigore Alexandrescu Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate: Către țărmul dimpotrivă se întind, se prelungesc, Ș-ale valurilor mîndre generații spumegate Zidul vechi al mănăstirei în cadență îl izbesc. Dintr-o peșteră, din rîpă, noaptea iese, mă-mpresoară: De pe muche, de pe stîncă, chipuri negre se cobor; Mușchiul zidului se mișcă… pîntre iarbă să strecoară O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nălucirei; un mormînt se desvălește, O fantomă-ncoronată din el iese… o zăresc… Iese… vine către țărmuri… stă… în preajma ei privește… Rîul înapoi se trage… munții vîrful își clătesc. Ascultați!… marea fantomă face semn… dă o poruncă… Oștiri, taberi fără număr împrejuru-i înviez… Glasul ei se-ntinde, crește, repetat din stîncă-n stîncă, Transilvania l-aude, ungurii se înarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute, Și puternici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuți mari, fapte cumplite îți sînt ție cunoscute, Cine oar’ poate să fie omul care te-a-ngrozit? Este el, cum îl arată sabia lui și armura, Cavaler de ai credinței, sau al Tibrului stăpîn, Traian, ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială ... a făcut excepție în epoca eminesciană. Dar ca să ne explicăm și mai bine literatura din Ardeal, trebuie să avem în vedere încă un fapt: influența "Junimii", care contribuie mult la vindecarea literaturii de o mulțime de scăderi. Așadar, Ardealul beneficiază de progresele generale ale literaturii române, și astfel un ... și nu ca predecesorii lor ardeleni. Progresul artistic e general la toți românii, indiferent de conținutul ori de tendința operei lor. Acest progres e un fapt câștigat pentru toate școlile literare, pentru toate genurile, din toate părțile românimii. De la 1900 încoace (Sadoveanu, Goga, Agârbiceanu etc.), Ardealul și Regatul se întâlnesc ... fenomene mari (concretizate în criza cea mare de la 1900), care au determinat o mișcare de regenerare prin întoarcerea către cei de jos. Din acest fapt au rezultat câteva sentimente noi: interes pentru viața concretă a țărănimii, dorința de a face din această clasă o valoare politică ... Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu de Mihail Kogălniceanu Mare nedreptate se poate face a lăsa în tăcere pomenirea faptelor care cinevași în viață au săvârșit; iară cât pentru a lor calități, ori în ce parte fie, aceasta nu rămâne îndoială că acea persoană nu va putea iubi o laudă potrivită cu urmarea sa, că, precum a iubit a face, va iubi și aplauza lucrărilor sale. Asemene dreaptă judecată singur Hs. ne-o propune în două ziceri; cea intâi: "Cu ce măsură vă vor măsura, măsurați și voi lor" și a doua: "Vor învie cei ce au făcut bine întru moștenirea fericirii; iară cei ce au făcut rele, întru osânda vecinică". Apoi cu cât mai vârtos noi, oameni fiind, să nu păzim o așa sfântă dreptate? Eu, nefiind îngrijit despre aceasta, fără mustrare am alcătuit următorul Acatist, întru cinstea celui ce a vroit a se face vrednic unei asemene cuvântări. Începutul facem cu zicerea:"Doamne, răsplătește". Cuprins 1 ACATIST 1.1 Icosul 1 1.1.1 Condacul I 1.2 Icosul 2 1.2.1 ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FAPTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1909 pentru FAPT. ... FÁPTĂ , fapte , s . f . Acțiune săvârșită , act îndeplinit de cineva ; fapt ... FÁPTIC , faptice , adj . n . Care se referă la fapte , la întâmplări sau la împrejurări , care înregistrează faptele ( fără a le comenta ) . Material faptic . - Fapt ... istorică . II. 1. S . m . Specialist în domeniul istoriei , autor de opere istorice ; p . restr . istoriograf . 2. S . n . Expunere ( amplă ) a unui fapt LÍPSĂ , lipsuri , s . f . 1. Faptul de a nu se afla într - un loc ( unde ar fi trebuit să fie în mod obișnuit ) ; absență . 2. Lucru care lipsește dintr - un ansamblu . 3. Faptul de a avea lacune , scăderi , deficiențe , defecte ; lacună , scădere , deficiență , defect al cuiva sau a ceva . 4. Faptul de a - i lipsi cuiva cele necesare ; nevoie , sărăcie . 5. ( Înv . și reg . ) Necesitate , NĂVÁLĂ , năvale , s . f . 1. Faptul de a se îngrămădi ( cu grabă ) undeva ; înghesuială , îmbulzeală ; ( concr . ) mulțime de oameni sau de obiecte ( în mișcare ) . 2. Faptul de a se repezi undeva , spre sau în ceva ; mișcare impetuoasă , fugă . 3. Faptul de a se repezi la cineva cu intenții agresive . 4. Izbucnire , răbufnire ( extrem de violentă ) ; revărsare abundentă ( și PLÁTĂ , plăți , s . f . 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată ; achitare . 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă , drept contravaloare a unui obiect cumpărat , a folosinței unui lucru etc . 3. Răsplată ( morală ) cu care cineva este recompensat pentru faptele sale bune ; pedeapsă care se dă cuiva pentru fapte ... basm ; p . ext . narațiune cuprinzând fapte posibile sau reale . 2. Istoria sau relatarea faptelor , a peripețiilor , a vieții cuiva . 3. Întâmplare , fapt ȘIR , șiruri , s . n . 1. Grup , mulțime de ființe sau de lucruri dispuse în succesiune , desfășurate în linie ( dreaptă ) ; rând , șirag ( 1 ) . 2. Succesiune de fapte , evenimente , unități de timp etc . Șir de întâmplări . 3. Desfășurare continuă și regulată , înlănțuire logică a ideilor , a faptelor într - o expunere , într - o relatare ; fir . 4. ( Mat . ) Mulțime infinită , ordonată , ale cărei elemente pot fi puse în corepondență cu mulțimea numerelor naturale . - Refăcut după șire ( pl . lui ... ABSOLUTIZÁ , absolutizez , vb . I . Tranz . A atribui în mod eronat unui fapt sau unei idei o valoare absolută prin ignorarea caracterului relativ , condiționat , limitat de celelalte laturi sau însușiri ale faptului sau ideii respective ; a considera ... ... ACT , acte , s . n . 1. Document eliberat , emis etc . de o autoritate prin care se arată un fapt , o obligație , identitatea cuiva etc . 2. Manifestare a activității umane ; acțiune , faptă , fapt Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||