|
|
||
Vezi și:ISTORICEȘTE,
ISTORIOGRAFIE,
ANISTORIC,
ANTIISTORISM,
ISTORICESC,
SINCRONIC,
ANALE,
ANISTORISM,
ANTICHITATE,
ARHEOGRAFIE
... Mai multe din DEX...
ISTORIC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ISTÓRIC, -Ă, istorici, -ce, adj., s.m., s.n. I. Adj. 1. Care aparține istoriei, privitor la istorie, istoricesc; p. ext. care are o importanță deosebită (în dezvoltarea societății). * Monument istoric = construcție care pentru vechimea și valoarea ei artistică, este luată sub ocrotirea statului. ** Care se ocupă cu fapte din istorie, care are ca temă istoria. Roman istoric. 2. Care se schimbă în cursul timpului. 3. Care corespunde faptelor istoriei, care a existat în realitate, real^2. 4. Care studiază problemele sau fenomenele în ordinea cronologică. Metodă istorică. II. 1. S.m. Specialist în domeniul istoriei, autor de opere istorice; p. restr. istoriograf. 2. S.n. Expunere (amplă) a unui fapt, a unui eveniment, etc., în împrejurările în care s-a produs, în ordinea desfășurării faptelor etc. - Din fr. historique, lat. historicus, it. istorico.Sursa : DEX '98 ISTÓRIC, -Ă I. adj. 1. care ține de domeniul istoriei, referitor la istorie; (p. ext.) deosebit de important pentru dezvoltarea omenirii, a unui popor etc. 2. care se schimbă în cursul istoriei. 3. corespunzător faptelor din istorie; real. 4. cronologic. II. s. n. expunere a unui fapt, a unui eveniment etc. în mod amănunțit. III. s.m. specialist în istorie; istoriograf. (< fr. historique, lat. historicus, it. istorico)Sursa : neoficial ISTÓRIC s., adj. 1. s. istoriograf, (înv.) izvoditor. (Un mare \~.) 2. adj. (înv.) istoricesc. (Evenimente \~.) 3. adj. v. cronologic. 4. v. memorabil.Sursa : sinonime istóric adj. m., s. m., pl. istórici; f. sg. istórică, pl. istóriceSursa : ortografic istóric s. n.Sursa : ortografic ISTÓRIC^3 n. Relatare cronologică și amplă a stării de lucruri dintr-un domeniu până la etapa actuală; privire retrospectivă; incursiune în trecut. /<lat. historicus, fr. historiqueSursa : NODEX ISTÓRI//C^2 \~ci m. Specialist în istorie. /<lat. historicus, fr. historiqueSursa : NODEX ISTÓRI//C^1 \~că (\~ci, \~ce) 1) Care ține de istorie; propriu istoriei. Metodă \~că. 2) (despre opere artistice) Care descrie evenimente din istorie. Nuvelă \~că. 3) (despre evenimente, fapte, date etc.) Care are o mare importanță; care trebuie să intre în istorie. /<lat. historicus, fr. historiqueSursa : NODEX ISTÓRIC s.m. Specialist în istorie; istoriograf. [< lat. historicus].Sursa : neologisme ISTÓRIC, -Ă adj. 1. Care ține de domeniul istoriei, privitor la istorie; (p. ext.) deosebit de important pentru dezvoltarea omenirii, a unui popor etc. 2. Care se schimbă în cursul istoriei. 3. Corespunzător faptelor din istorie; real, just. 4. Cronologic. // s.n. Expunere a unui fapt, a unui eveniment etc. în mod amănunțit. [Cf. lat. historicus, fr. historique].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ISTORICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 171 pentru ISTORIC. Zilot Românul - Definiția istoricului ... scrie Toate pân' la un păr. Rea este defăimarea, Mai rău e a minți: La lucru ce-i de față Rușine poți păți. Istoric Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o ... Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit ... intelectual și estetic american a format terenul unde a putut germina și înflori acest product de piață și caricatural al spiritului istoric. Orice om care socotește divagația drept infirmitate și respinge orice metodă vulgar avocățească, înțelege că nici un fel de interpretare, psihologică, estetică ori filozofică, nu ... ca atare. Norocoasă superb este întâlnirea, în același om, a tinereții cu virtuozitatea rutinată. Fizionomia istoricului literar G. Călinescu înviorează neașteptat aspectul studiilor istoric-estetice în țara noastră. Tânărul de care vorbesc ni se arată cercetător și interpret cu înzestrări excepționale. Viața lui Eminescu este un caz ales de ... Dorin Ștef - Maramureș brand cultural ... Obiective cu valoare culturală sau istorică A. Monumente de artă și arhitectură 26. Centrul Vechi Baia Mare 27. Turnul „Ștefanâ€� 28. Centrul istoric din Sighetu Marmației B. Așezăminte culturale 29. Biblioteca Județeană „Petre Dulfuâ€� Baia Mare C. Complexe muzeale 30. Muzeul de mineralogie Baia Mare 31. Muzeul ... Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei Mihail Kogălniceanu - Prefaţă la Cronicile României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei de Mihail Kogălniceanu La 10 aprilie, anul acesta, 1872, s-au împlinit douăzeci de ani de când am dat la lumină întâia edițiune a Letopisețelor Moldovei . Astăzi public, ca a doua edițiune, Cronicile României . În acest interval de douăzeci de ani, câte s-au petrecut în țara noastră! Însăși țara s-a transformat! Visul strămoșilor noștri, marele scop național al lui Ștefan și al lui Mihai, s-a realizat: astăzi avem o Românie . În istoria popoarelor lumii moderne, cu deosebire demnă de toată mirarea este soarta națiunii române! Din început înconjurată de puternici vecini, în luptă seculară cu ei, supusă apoi și sfâșiată în mai multe trunchiuri, nu o dată ea a fost pe marginea prăpastiei; nu o dată existența și chiar numele său au fost în ajunul de a fi șterse din cartea omenirii; și, fapt curios, tocmai în acele momente de durere, când fiii ei cei mai energici, cei mai plini de credință în vitalitatea gintei române desperau, tocmai atunci providența lua de mână pe ... Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Răspunsurile „Revistei Contimporaneâ€� de Titu Maiorescu 1873 Lupta între Revista contimporană și critica din Convorbiri literare s-a încins cu multă căldură. Revista de la 1 iunie 1873 publică un răspuns lung al dlui P. Grădișteanu, un răspuns ceva mai scurt, dar foarte puternic, al dlui V. Alexandrescu-Ureche și câteva cuvinte gentile ale dlui D. Aug. Laurianu, iar dl Pantazi Ghica și-a ales un cerc mai întins de cititori și își răspândește observările d-sale în contra noastră prin cel mai însemnat jurnal politic din capitală. Fiind vorba de o luptă literară, să ne fie iertat a înlătura mai întâi tot ce ne pare că trece peste limitele ei. Așa, dl Petru Grădișteanu vorbește de victemele arțagului meu, de piticii din ortaoa „Junimei“, zice că noi tăgăduim cu sfruntare, cu turbare meritul părinților literaturii și spune că pamfletul meu îi reamintește că Voltaire compară pe unii critici cu broaștele care se zice că sug veninul pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor ... Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română ... ca să cităm numai pe cei bătrâni, consacrați, pentru ca premisa să fie cât mai obiectivă. Muntenia a avut numai un singur mare istoric al lucrurulor noastre, pe profundul Bălcescu, căci Tocilescu -- pentru cei care l-ar cita ca istoric de valoare -- s-a ocupat mai mult cu lucruri și vremuri ante-românești, Dacă apoi ne îndreptăm atenția la un gen care ține ... lui G. Sion; încântătoarele Legende, singura operă viabilă a mult productivului V. A. Ureche, care a fost, dealtfel, și istoric, și nuvelist; evocatoarele Amintiri de la "Junimea", ale lui G. Panu, pline de tipuri vii ca un roman; Amintiri din "Junimea", cea mai bună operă ... Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu ... discrepanța dintre formă și fond, semnalată și criticată de Junimea, cu Maiorescu în frunte. De la anul 1848 începând, scrie Eminescu, românii au pierdut simțul istoric. Cuvinte nouă fără cuprins, oameni noi fără trecut și fără valoare, o limbă păsărească în locul vrednicei limbi a strămoșilor, instituțiuni nepotrivite cu ... scris atunci: norocoasă superb este întâlnirea, în același om, a tinereții cu virtuozitatea rutinată. Fizionomia istoricului literar G. Călinescu înviorează neașteptat aspectul studiilor istoric-estetice în țara aceasta. Această Viață a lui Eminescu îmi pare, în spirit cercetător și învățătură, în pătrundere artistică și talent literar, una ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele Istoria ideilor mele [1] de Alexandru Dimitrie Xenopol I. E. Torouțiu, Studii și documente literare . Vol. IV. Junimea. (București: Inst. Arte grafice Bucovina, 1933), pp. 368-428 Note de Torouțiu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Izvoare 12 NOTE I A RIRIA Comment veux tu que Je comprenne Quand mon amour est si gĂ©ant Quand il me tire du nĂ©ant NĂ©ant de l'âme oĂ¹ j'ai vĂ©cu Jusqu'Ă ce que je t'ai connu? Comment veux-tu que je comprenne? 6 AoĂ»t 1901 Vörishofen [2] Mai mulți oameni, cari au găsit hrana sufletului lor în lumea cugetării, au scris amintirile vieții lor personale. În paginile ce urmează stau cuprinse acele ale desfășurării zilelor mele, însă privită aproape numai din punctul de vedere al desvoltării ideilor asupra lucrurilor și a lumii. Deși idealismul nu e product al individualității, și aceasta nu poate fi pe deplin cunoscută fără cercetarea fiziologică și psichologică a ființei ce-i dă naștere, voiu căuta să, desfac, pe cât se ... Miron Costin - De neamul moldovenilor ... pomenĂ©ște Țara Oltului și râmlenii cei discălicați de Traian în Ardeal, acum era în Ardeal. Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatÅ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, și viiața mea, Dumnezeu știe, cu ce dragoste pururea la istorii, iată și pănă la această vârstă, acum și ... pavăța, ei suntÅ povața mea, ei răspundÅ și pizmașilor neamului acestor țări și zavistnicilor. Și întăi unui Enea Silvie și cu următorii lui; însă acesta istoric nu așa greu nepriietin ieste, cât numai acest nume vlah de pe Fleac hatmanul Râmului că ieste, scrie, unde s-au lunecatÅ și săracul UrĂ ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ISTORICRezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru ISTORIC. ... ISTORICÉȘTE adv . ( Rar ) Din punct de vedere istoric , în mod cronologic . - Istoric ISTORIOGRAFÍE , istoriografii , s . f . 1. Știință auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluției concepțiilor istorice și al operelor istorice . 2. Totalitatea scrierilor istorice ( dintr - o țară , dintr - o anumită perioadă de timp , cu privire la o anumită problemă etc . ) . [ Pr . : - ri - ... ANISTÓRIC , - Ă , anistorici , - ce , adj . Care este situat în afara realităților concret - istorice . - An ^3 - + istoric ... ANTIISTORÍSM s . n . Concepție istorică care respinge sau ignorează principiul istoric ... ISTORICÉSC , - EÁSCĂ , istoricești , adj . ( Înv . ) Istoric . - Istoric ... fapte , fenomene sau evenimente existente sau petrecute în același timp . 3. ( Despre metode de studiu sau puncte de vedere ) Care nu se face în mod istoric ANÁLE s . f . pl . 1. Scriere istorică în care sunt înregistrate an cu an întâmplările importante din viața unui popor . 2. Publicație științifică ... ANISTORÍSM s . n . Înlocuire a studiului concret istoric ANTICHITÁTE , antichități , ( 2 ) s . f . 1. Epocă a civilizației vechi , în special a celei greco - romane ; vechime . 2. ( Mai ales la pl . ) Obiect antic , monument vechi , rămășiță istorică . [ Var . : ( înv . ) anticitáte s . ARHEOGRAFÍE s . f . Disciplină istorică care se ocupă cu publicarea textelor și a manuscriselor antice . [ Pr . : - he - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||