|
Vezi și:ALĂTURA,
ALĂ,
ALĂMAR,
ALĂMI,
ALĂMIRE,
ALĂMIT,
ALĂMIU,
ALĂPTA,
ALĂPTARE,
ALĂTURARE
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului AL:
ĂL.
AL
-
Definiția din dicționar
Traducere: engleză
Deschide în DEX Vizual
Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AL, A, ai, ale, art. 1. (Articol posesiv sau genitival, înaintea pronumelui posesiv sau a substantivului în genitiv posesiv, când cuvântul care precedă nu are articol enclitic) Carte a elevului. 2. (Înaintea numeralelor ordinale, începând cu "al doilea") Clasa a zecea. - Lat. illum, illam.
Sursa
:
DEX '98
al art. m., pl. ai; f. sg. a, pl. ale, g.-d. m. și f. alor
Sursa
:
ortografic
AL NOUĂZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăzeci în ordinea numărării; care vine după al optzeci și nouălea. /nouăzeci + le + a
Sursa
:
NODEX
AL NÓUĂSPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouăsprezece în ordinea numărării; care vine după al optsprezecelea. /nouăsprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL NÓU//ĂLEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul nouă în ordinea numărării; care vine după al optulea. Pagina a noua. * A fi (sau a se crede) în \~ (sau al șaptelea) cer (a fi) în culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /nouă + le + a
Sursa
:
NODEX
AL MILI//ÓNULEA a \~oána num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un milion în ordinea numărării. [Sil. -li-o-] /milion + (u)le + a
Sursa
:
NODEX
AL MILIÁRD//ULEA a ă num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul un miliard în ordinea numărării. ~ locuitor. * A ă parte care constituie o parte dintr-un miliard de părți egale. [Sil. -li-ar-] /miliard + (u)le + a
Sursa
:
NODEX
AL MÍILEA a mía num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul o mie în ordinea numărării; care vine după al nouă sute nouăzeci și nouălea. /mie + lea
Sursa
:
NODEX
AL DOUĂZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul douăzeci în ordinea numărării; care vine după al nouăsprezecilea. [Sil. do-uă-] /douăzeci + le + a.
Sursa
:
NODEX
AL DÓISPREZECELEA a dóuăsprezecea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul doisprezece în ordinea numărării; care vine după al unsprezecelea. Rândul \~. /doisprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL DÓILEA a doua num. ord. Care acupă locul indicat de numărul doi în ordinea numărării; care vine după primul. Rândul \~. /doi + le + a
Sursa
:
NODEX
AL CINCIZÉ//CILEA a \~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincizeci în ordinea numărării; care vine după al patruzeci și nouălea. A \~cea zi. /cincizeci + le + a
Sursa
:
NODEX
AL CÍNCISPREZE//CELEA a \~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cincisprezece în ordinea numărării; care vine după al paisprezecelea. Ediția a \~cea. /cincisprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL CÍN//CILEA a \~cea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul cinci în ordinea numărării; care vine după al patrulea. /cinci + le + a
Sursa
:
NODEX
AL a (ai, ale) art. (se foloseşte: a) înaintea unui substantiv în genitiv sau înaintea unui pronume posesiv; b) înaintea numeralelor ordinale) Tovarăș al copilăriei mele. Al meu. Al doilea. /<lat. illum, illam
Sursa
:
NODEX
AL ÓPTSPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul optsprezece în ordinea numărării; care vine după al șaptesprezecelea. Secolul \~. /opt-sprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ÓPT//ULEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul opt în ordinea numărării; care vine după al șaptelea. Deceniul \~. /opt + le + a
Sursa
:
NODEX
AL OPTZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul optzeci în ordinea numărării; care vine după al șaptezeci și nouălea. \~ kilometru. /optzeci + le + a
Sursa
:
NODEX
AL PÁISPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul paisprezece în ordinea numărării; care vine după al treisprezecelea. /paisprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL PÁTR//ULEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul patru în ordinea numărării; care vine după al treilea. \~ rând. * A \~a parte fiecare din părțile egale ale unui întreg împărțit în patru; o pătrime; un sfert. /patru + le + a
Sursa
:
NODEX
AL PATRUZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul patruzeci în ordinea numărării; care vine după al treizeci și nouălea. Întrunirea a \~ea. /patruzeci + le + a
Sursa
:
NODEX
AL SÚT//ĂLEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul o sută în ordinea numărării; care vine după al nouăzeci și nouălea. \~ gol. * A \~a parte care constituie o parte dintr-o sută de părți egale; o sutime. /sută + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ȘÁISPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaisprezece în ordinea numărării; care vine după al cincisprezecelea. \~ea foaie. /șai-sprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ȘAIZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaizeci în ordinea numărării; care vine după al cincizeci și nouălea. \~ capitol. /șaizeci + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ȘÁPT//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șapte în ordinea numărării; care vine după al șaselea. * A fi (a se crede) în \~ (sau al nouălea) cer a fi în culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /șapte + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ȘÁPTESPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaptesprezece în ordinea numărării; care vine după al șaisprezecelea. /șaptesprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ȘAPTEZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaptezeci în ordinea numărării; care vine după al șaizeci și nouălea. /șaptezeci + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ȘÁS//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șase în ordinea numărării; care vine după al cincilea. /șase + le + a
Sursa
:
NODEX
AL TRÉI//LEA a \~a num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul trei în ordinea numărării și vine după al doilea. Locul \~. /trei + le + a
Sursa
:
NODEX
AL TRÉISPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul treisprezece în ordinea numărării și vine după al doisprezecelea. /treisprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL TREIZÉC//ILEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul treizeci în ordinea numărării și vine după al douăzeci și nouălea. [Sil. trei-ze-] /treizeci + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ÚNSPREZEC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul unsprezece în ordinea numărării; care se află după al zecelea. Ziua a \~ea. /unsprezece + le + a
Sursa
:
NODEX
AL ZÉC//ELEA a \~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul zece în ordinea numărării; care vine după nouă. /zece + le + a
Sursa
:
NODEX
-ÁL suf. "calitate". (< fr. -al)
Sursa
:
neoficial
al (f. a, pl. ai, ale), art. - 1. Art. caracteristic al numeralului ordinal. - 2. Art. caracteristic pentru aproape toate cazurile de gen. (uzul impune: fereastra casei; dar acesta este unicul caz în care se face abstracție de art. a, cf. o fereastră a casei; noua fereastră a casei; fereastra nouă a casei; fereastra este a casei). 3. Art. caracteristic al pron. pop. - 4. Folosit în mod absolut, fără indicarea obiectului posedat, înseamnă "fiul lui": ai Galeongiului (Iorga), fiii Galeongiu. A dat naștere la numeroase patronime , mai ales în Bucov.: Asiminei "fiul Siminei". - 5. Fără indicarea posesorului, poate însemna: "tot ce se referă la": după cît spun cunoscătorii în ale fripturii de batal (Sadoveanu). Lat. ille, illa, prin faza intermediară el, ea, care este pron. pers. (Puşcariu 53; DAR; D. Găzdaru, Descendenții demonstrativului latin ille în limba romînă, Iași, 1929).
Sursa
:
etimologic
al adj. și pron. - 1. Acela, cel (care): vrăjitorul ăla (Eliade); una din fetele lui Zamfirache, a de s-a logodit cu Ilie bogasierul (Caragiale). - 2. Cel (art. caracteristic al superlativului relativ: a mai frumoasă (Voiculescu) (cu această folosire este fam. și se preferă cel). - 3. Antepus, substituie uneori art. enclitic, cu scopul de a întări semnificația demonstrativă: unde începu reteveiul a le înmuia ale oase (Ispirescu). - 4. (S.) Ceva nedefinit, persoană (cînd este m.) sau obiect (cînd este f.) care nu poate fi descrisă sau desemnată cu nume propriu: numai ce mă pomenesc cu un ăla (Caragiale). - 5. (Vulg.; în Munt.) A (se) ăla, vb. invariabil, poate indica orice acțiune, în cazurile în care nu se găsește la moment cuvînt propriu, sau se dorește evitarea unui cuvînt indecent. ** Decl. ca adj. antepus: ăl, gen. ălui, pl. ăi, gen. ălor; f. a, gen. ălei, pl. ale, gen. ălor. Ca adj. postpus și ca pron. primește un -a paragogic; suferă modificări numai f. sing. aia. Multe var. incorecte. Formele mold. substituie de obicei pe ă inițial printr-un a. Lat. ille, illa. Prin originea sa, și în parte prin întrebuințare, se confundă cu cuvîntul precedent, de care s-a separat doar într-o epocă relativ recentă. În limba actuală nu este posibil să se mai confunde, astfel încît al rămîne pentru a desemna relațiile de posesie (și numeralul ordinal), pe cînd folosirea lui ăl se confundă cu a lui acel(a) sau cel(a). Într-adevăr, limba literară confundă constant ăl 1 și 2 cu acel(a) și ăl 3 cu cel(a), și preferă formele acestea din urmă, întrucît consideră cuvîntul ăl ca avînd o anume nuanță de vulgaritate sau, cel puțin, de familiaritate. În sensurile 3-5 este de neînlocuit, fiind vorba în aceste trei cazuri de construcții proprii rom. Sensul 4 răspunde aceleiași necesități ca fr. machin, truc, chose, sau sp. chisme. Pentru sensul 5 cf. sp. aquellar, (a)quillotrar. Complexitatea problemei adj. și pron. dem. în rom. se explică prin numeroasele sale întrebuințări nuanțate diferit, și în același timp prin originea lor unică. Într-adevăr, lat. ille a avut |
