|
|
||
Vezi și:EI,
INTRODUCERE,
ÎNCINGERE,
ȘPRIȚUIRE,
ABATERE,
AFRICAN,
ALBANEZ,
ALGERIAN,
ARMEAN,
ASIATIC,
AUSTRALIAN
... Mai multe din DEX...
EA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. EA pron. dânsa, dumneaei. (\~ ce zice?)Sursa : sinonime ea pr. [pron. ia], g. ei [pron. iei]; d. acc.ei, neacc. îi, i (i se dă), i-, -i, -i- (dându-i-se); ac. acc. ea, neacc. o, o- (o-nvaţă), -o, -o- (lua-o-ar), pl. ele [pron. iele]; g. lor; d. acc. lor, neacc. le, le-, -le, -le-, li (li se dă), li-, -li-; ac. acc. ele, neacc. le, le-, -le, -le-Sursa : ortografic ea [pron. ia] pr., g. ei [pron. iei]; d. acc. ei, neacc. îi, i, i- (iam dat), -i (dându-i), -i- (dându-i-se); ac. acc. ea (prep.+ ea), neacc. o, o- (o-nvaţă), -o (am dat-o), -o- (da-o-ar); pl. ele [pron. iele], g. lor; d. acc. lor, neacc. le- (le-am dat), -le (dă-le), -le- (da-le-ar), li, li- (li-i dă), -li- (dându-li-se); ac. acc. ele (prep. + ele), neacc. le, le- (le-am dat), -le (dându-le), -le- (da-le-ar)Sursa : DOOM 2 eá (éle), - pron. - Pronume personal de pers. 3 sing. f.; ține locul persoanei despre care se vorbeşte. - Mr. ea, ia, megl. ea, istr. io. Lat. ?lla (Puşcariu 764; REW 4266). Pl. ele ?llae, gen. ei ?llaei (pl. lor ?llorum), acuz. o *eaua ?llam. Cf. el, iele.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru EARezultatele 1 - 10 din aproximativ 2472 pentru EA. Mihai Eminescu - Ea-și urma cărarea-n codru ... Mihai Eminescu - Ea-şi urma cărarea-n codru Ea-și urma cărarea-n codru de Mihai Eminescu Ea-și urma cărarea-n codru. Eu mă iau pe a ei urmă, Când ajung cu ea alături Răsuflarea-mi mi se curmă. Mai răsuflu înc-o dată, Zic o vorbă, ea tresare Și se uită-n altă parte Și răspuns de loc nu are. Dar mereu de ea m-apropiu Și vorbesc și îi dau sfaturi; Ea se apără c-o mână Și se uită tot în laturi. Când pe talie-i pun brațul, Ea se frânge, va să scape, Dar o trag mereu spre mine, Mai aproape, mai aproape. Mai nu vrea și mai se lasă. Capul ei mi ... de număr. Și la piept o strâng mai tare. Răsuflarea-mi se sfărșește; O întreb de ce-i mâhnită, O întreb de mă iubește. Iar ea Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni şi pricinile ei, 26 iulie 1476 Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogălniceanu Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II. Doi scriitori au tratat această bătălie, domnul Cantemir și aga Asachi; însă și unul și altul s-au înșelat în mai multe locuri. Cel dintâi zice că Ștefan cel Mare a domnit de la 1390 până la 1504, adică 114 ani, pretinde că lupta de la Războieni s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc de II a pus I; însă dumnealui iarăși au văzut că Baiezit II a venit în Moldavia de abia la anul 1484; și, dar, d [umnea] lui a scimbat epoha bătăliei și de la 26 iulie 1476 d [ ... Alexandru Macedonski - Lupta și toate sunetele ei Alexandru Macedonski - Lupta şi toate sunetele ei Lupta și toate sunetele ei de Alexandru Macedonski Armonie imitativă Țip — trâmbițe. Țepeni pe cai, cavalerii Răriră-ale rânduri. Redeșteptat-a Titanica frunte a munților antici Sunetul repede. — Tobe bat; — tabăra Arboră flamure splendide! — Soarele PĂ³leie armele-armatelor. — Zgomotul Urcă, semnalul de luptă, lovitura Tunului dându-l. — Pe loc fac foc flintele; Trapăt scadroanele și se amestecă. -- Gloanțele ciuruie-n piepturi și sabia Șuieră. — Piepturi de piepturi se sfărâmă, Coifuri de coifuri se țandără. — Inima Bate pe inimă, și-mbrățișările Nu se dezlănțuie până ce sufletul Zboară printr-însele. — Stânga vrăjmașilor Fuge-n dezordine. — Steagul pe Grivița Fâlfâie. — Tunetul tunului duduie... Bun drum, obuzelor!... Drum bun victoriei! Tunetu-obuzelor este: Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aș spune ei ... Alb ca lebeda pustiei, Blând ca glasul poeziei, Sta un înger cugetând; Și-a luat arpa-i de-aur Și trecând mâna pe ea A-nceput a răsuna Raiul... luncile-i de laur De-un blând Ave Maria . Acel înger!... Fața pală, Ochiul negru, păr ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei ... munte se află o stâncă numită „Piatra Ceahlăului“ sau „Dochia“. Se zice că acea stâncă are chip de femeie, iar de ea din vechime deja se leagă o interesantă legendă cunoscută la locuitorii din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Podolia până la Kiev sub numirea de Baba Dochia cu ... Alexandru Vlahuță - Sonet (Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte%3F...) Alexandru Vlahuţă - Sonet (Dar tu ţ-ei fi mai aducând aminte%3F...) Sonet de Alexandru Vlahuță Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte?... Eram copii: primblându-ne-ntr-o sară, În umbr-a noastre mâini s-apropiară. Cum tremura mânuța ta fierbinte! Și nu știu ce făcea să mi se pară Că,-n liniștea acelor clipe sfinte, Din gândul nostru se desprind cuvinte Ce dau fiori albastrei nopți de vară. Atât a fost. Privirea-mi, visătoare, Te-a urmărit cum te duceai, departe, Pân te-a pierdut, ca-ntr-un apus de soare. E mult de-atunci. Azi, răsfoind o carte, Găsesc, uscată, între file,-o floare. O știi?... Ce de viață ne ... trei ori sărmana, căci cu toat-a ei cădere Fără de măsură-n lume... și cu toată desperarea Fără de măsură-n suflet... ea e bună... ochiu-i are Pentru orice neferice lacrimi, milă și durere. Ea de toți disprețuită, e în stare să se-nchine La vederea-unei copile, ce-n biserică se duce Ar ruga ca să n-o uite ... rece, mulțumita ea respinge A sărmanului ce-ajută. Al ei ochi, pare că-ntreabă: Merit și eu mulțămire?... Și-ntinzându-i mâna slabă Ea îi dă tot, tot ce are,  și el râde când îl plânge. În biserică de intră candelele aurie Pentru ea-s nepăsătoare... Albă ca păretele la ele Ea se uită... Numa apasă bătaia inimei grele Ar plânge?... ah lumea-ar zice cum că este fățărie. De aceea doar cu mâna a ei ... mea?... Frumoasă ea era și cu uimire S-apropie el de dânsa... un copil. Cu dinadinsul El i-oferă-a lui iubire... Rece ea privi la dânsul Deși se topea-n dorirea-i sufletul de fericire. Sunt căzută... gândi dânsa... nimeni nu s-uită la mine Ș-aș avea Nicolae Gane - Privighetoarea Socolei ... sau bolnav, nu era mână mai darnică decât a ei, nici păzitoare mai neobosită lângă căpătâiul lui. Ce-i păsa ei de lume? Ea râdea de lumea care râdea de dânsa. Natura o făcuse să cânte și să râdă, și ea își îndeplinea menirea ei. Când Eleonora se preumbla pe jos în costum scurt, care lăsa să se vadă niște piciorușe mici și sprintene ce abia ... de toți zefirii. Doi ani trecură, și Eleonora nu pierdu roșața din față, nici veselia din ochi. S-ar fi zis că în fiecare dimineață ea reîntinerește. Pieptul ei nu cunoștea suspinul. Ea plutea în viață cum plutește scoica fragedă pe mare, ale cărei valuri o mână orișiunde, dar nu o cufundă. Ea intrase pe poarta cea mare a lumii, pe unde atâția intră și atâția se pierd; pe dânsa însă o întâmpinase la prag plăcerea ... norocul și-o luase drept stăpână. Negreșit că un moralist cârtitor, cu fruntea posomorâtă, ar fi avut ce bănui contra nebuniilor Eleonorei; cu toate aceste, ea nu avea conștiința că face vreun rău. Ea trăia și credea că astfel se trăiește. ... Mihai Eminescu - La aniversară ... și zăplazuri de-amândouă părțile ulicioarei. Zăpada încărcase crengile de copaci și acoperămintele caselor. Ghețușul trosnea sub pași și el trecea cu dânsa de braț... ea în scurteică cu guler de blană, roșie la față, capișonul alb de lână înconjura fața, fruntea. Ea era blondă, foarte blondă, cu părul ca un caier de cânepă și scurteica — oricât de groasă ar fi fost — accentua totuși liniile unei ... de exemplu... — De exemplu...? — Nu te voi mai strânge de mână, nu ți-oi mai spune pe nume... de azi înainte. O! gândi ea în sine cu părere de rău, dar ce era să zică. Șezură pe banca de piatră de lângă portiță... Ea-i întoarse spatele și-și mușca unghiile... el se uita în omăt. Prost lucru! Ar fi putut sta multă vreme așa. Nu știu... În sfârșit ... nu ți-am spus-o... dar... eu nu te mai iubesc defel... și tu mi-ai spus-o azi, că eu nu te iubesc -Așaa! Ea-și pusese ceva în cap azi: o idee... și acesta era modul cu care căuta pretexte de ceartă — și aceste certe, știa ea ... Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari ... răsplătesc ; În zadar fac voia lor, Că nu pot fi la favor. Ce oaie lup a putut, Ca să-l aibă cunoscut ? Că ea Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap ... ce-l poartă. Și aș vrea, aș vrea în părul ei sublim, în părul ei mătăsos să-mi ascund ochii, ochii mei uimiți de frumuseț ea ei divină. ...Și e o întreagă lume, o lume, plină de lumină, o lume plină de soare, părul ei bronzat. Farmecul dulce al apusului de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EARezultatele 1 - 10 din aproximativ 3264 pentru EA. EI interj . Exclamație care : a ) introduce , însoțește , întărește sau exprimă o întrebare ; b ) exprimă sau însoțește și întărește un îndemn , o mustrare , o poruncă ; c ) exprimă mirarea ; d ) arată trecerea dela o idee la alta . - INTRODÚCERE , introduceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) introduce și rezultatul ei . 1. Băgare , vârâre . 2. Capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei , în care se prezintă , în linii generale , intențiile acesteia , elementele sau noțiunile fundamentale necesare înțelegerii ei ; introducție . 3. Lucrare științifică în care se expun noțiunile generale , elementare sau pregătitoare ale unui domeniu de cunoștințe . - V. ÎNCÍNGERE^2 , încingeri , s . f . Acțiunea de a ( se ) încinge ^2 și rezultatul ei . - V. încinge ^2 . ÎNCÍNGERE^1 , încingeri , s . f . Acțiunea de a ( se ) încinge ^1 și rezultatul ei . V. încinge ^ ȘPRIȚUÍRE^2 , șprițuiri , s . f . Acțiunea de a șprițui ^2 și rezultatul ei . - V. șprițui ^2 . ȘPRIȚUÍRE^1 , șprițuiri , s . f . Acțiunea de a se șprițui ^1 și rezultatul ei . - V. șprițui ^ ABÁTERE , abateri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) abate ^2 și rezultatul ei . 2. Diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea - limită admisă a unei mărimi și valoarea ei AFRICÁN , - Ă , africani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația băștinașă a Africii . 2. Adj . Care aparține Africii sau populației ei , privitor la Africa sau la populația ei . - Africa ( n . pr . ) + suf . - an . Cf . lat . %africanus% , it . %africano% , fr . % ALBANÉZ , - Ă , albanezi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Albaniei . 2. Adj . Care aparține Albaniei sau populației ei , privitor la Albania sau la populația ei ; ALGERIÁN , - Ă , algerieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Algeriei . 2. Adj . Care aparține Algeriei sau poporului ei , privitor la Algeria sau la poporul ei . [ Pr . : - ri - ARMEÁN , - Ă , armeni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La m . pl . ) Populație de limbă indo - europeană , stabilită mai ales în regiunea dintre munții Caucaz și Taurus ; ( și la sg . ) persoană care aparține acestei populații . 2. Adj . Care aparține Armeniei sau populației ei , privitor la Armenia sau la populația ei ; ASIÁTIC , - Ă , asiatici , - ce , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din una dintre populațiile de bază ale Asiei sau care este originară din Asia . 2. Adj . Care aparține Asiei sau populației ei , privitor la Asia sau la populația ei . [ Pr . : - si - AUSTRALIÁN , - Ă , australieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Australiei sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține Australiei sau populației ei , privitor la Australia sau la populația ei . [ Pr . : a - us - tra - li - an ] - Australia ( n . pr . ) + suf . - an . Cf . fr . % Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||