|
|
||
Vezi și:COPILI,
COPILĂRESC,
COPILĂRIE,
COPILĂROS,
COPILĂ,
COPILĂRI,
COPILĂREȘTE,
COPILIȚĂ,
SUFLET,
PRUNC
... Mai multe din DEX...
COPIL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COPÍL^1, copii, s.m. 1. Băiat sau fată în primii ani ai vieții (până la adolescență). * Copil de școală = copil care a depășit vârsta de 7 (sau 6) ani și merge la școală. Copil mic (sau, pop., de țâță) = sugaci. * Loc. adv. De (mic) copil = din copilărie. * Expr. (Despre bătrâni) A ajunge (sau a da) în mintea copiilor = a-și pierde judecata, a se ramoli. 2. Tânăr, adolescent. * (În trecut) Copil de casă = fiu de boier care făcea serviciul de paj la familia domnitoare sau la boierii mari. Copil de trupă = copil (orfan) crescut și educat de o unitate militară. 3. Fiu, fiică. * Copil legitim = copil născut în cadrul căsătoriei. Copil nelegitim = copil născut în afara căsătoriei; copil natural, bastard. Copil din flori = copil din afara căsătoriei; copil nelegitim, copil natural, bastard. * Expr. Unde (și)-a înțărcat dracul copiii = în locuri depărtate și pustii. 4. Fig. Om naiv, fără experiență. - Cf. alb. %kopil%.Sursa : DEX '98 CÓPIL^2, copili, s.m. 1. Lăstar crescut de la baza tulpinii unei plante, din primul nod. 2. Cui de lemn sau de metal care se înfige în ochiul țâțânii, la stâlpul ușii sau al porții. - Cf. %copil%^1.Sursa : DEX '98 COPÍL s. v. bastard, copil din flori.Sursa : sinonime CÓPIL s. (BOT.) (reg.) copileț, frate, furie, pui, puică, puieț, soră. (\~ul apare frecvent la porumb.)Sursa : sinonime COPÍL s. 1. (înv. și pop.) făt, prunc, (fam.) puradel, zgâmboi, (peior.) plod. (În curte se jucau mulți ~.) 2. copil de casă v. paj. 3. (în limbajul părinților) pui. (Nani, nani, ~ ul mamii !) 4. v. fiu. 5. copil din flori v. bastard. 6. odraslă, progenitură, vlăstar, (pop. și fam.) prăsilă, (înv.) naștere. (Un ~ de bani gata.)Sursa : sinonime copíl (persoană) s. m., pl. copíi, art. copíiiSursa : ortografic copíl (lăstar) s. m., pl. copíliSursa : ortografic copíl (instrument) s. n./s. m., pl. copíle/copíliSursa : ortografic CÓPIL \~e n. Cui special fixat în stâlpul ușii sau al porții, pe care se îmbracă țâțâna. /Cuv. autoht.Sursa : NODEX COPÍ//L \~i m. 1) Băiat (sau fată) în perioada de la naștere până la adolescență. \~ mic. \~ de școală. * De mic \~ din copilărie. A ajunge (sau a cădea) în mintea \~ilor a avea manifestări copilărești. \~ de casă fecior de boier care slujea ca paj la curtea domnească sau la un boier mare. \~ de trupă copil (orfan) crescut și educat de o unitate militară. 2) Persoană de orice vârstă luată în raport cu părinții săi. 3) fig. Persoană matură care dă dovadă de naivitate și lipsă de experiență. /Cuv. autoht.Sursa : NODEX copíl, copíi, s.m. (înv.) servitor, slujitor, slugă.Sursa : arhaisme copíl (-íi), s.m. - 1. (Înv.) Bastard, fiu natural, nelegitim. - 2. Fiu, fiică. - 3. Prunc. - 4. Vlăstar, mlădiță. - 5. Vîrf, sfîrc, capăt. - Mr. cochil "bastard", cóchilă "fecioară", megl. cópil "bastard", cupiláș "flăcău". Origine necunoscută. S-a răspîndit din rom. în toate celelalte idiomuri balcanice: cf. ngr. ??????? "bastard", ngr. ?????? "băiat", ?????? "fată"; alb. kopilj "bastard, servitor", kopilje "servitoare"; bg. kópele, kópile, kopelák "bastard"; sb. kópile "bastard", kopilan "flăcău", v. rus. kopel? "bastard", rut. kopyl, sl. kopil? "bastard", mag. kópé "haimana", în ngr., bg. și sb. cu un număr de der. locali. Aceste cuvinte nu se explică prin nici o limbă cunoscută, iar răspîndirea lor geografică nu permite să presupunem un punct de plecare diferit de rom., limbă în care, pe de altă parte, o aton și l final (înainte intervocalic) nu permit căutarea unui etimon în fondul lat. ci, cel mult, în cel expresiv. Este cuvînt de uz general (ALR, I, 181), însă in Bihor a circulat cu sensul de "bastard", care este vechi în celelalte regiuni; asupra semantismului, cf. Șeineanu, Semasiol., 200. Admit proveniența din fondul balcanic anterior latinei, Miklosich, Slaw. Elem., 10; Miklosich, Etym. Wb., 129; Berneker 564; Sandfeld 94; DAR; cf. Lahovary 325 și Rosetti, II, 115. Încercările făcute pentru a deriva acest cuvînt din lat. par a fi eșuat (de la p?pilus, după Laurian și Scriban, de la *copilis "care serveşte paharul", după Meyer 198). Cuvîntul rom. a fost considerat uneori ca der. din ngr. (Cihac, II, 651); din sl. (Philippide, Principii, 44; Tiktin); din alb. (Densusianu, Hlr., 37; Meyer, Neugr. St., II, 67; Capidan, Dacor., II, 524; Philippide, II, 708); din limba gepizilor, din cuvîntul *kopilo (Diculescu, Dacor., IV, 1552); sau de la o rădăcină sl. care provine din indoeurop. *(s)kap- "a face" (Mladenov 250); cf. mai multe amănunte în DAR. Nici una din aceste ipoteze nu pare convingătoare, cu atît mai mult, cu cît pare evident că în ngr., sl. și alb. este vorba de cuvinte împrumutate, care rămîn fără explicație, dacă nu se admite originea lor rom. Der. copilă, s.f. (fiică naturală, bastardă; fată, tînără); copileț, s.m. (copil; vlăstar; scăunel cu trei picioare); copilandru, s.m. (tînăr, flăcău); copilări, vb. (a-și petrece anii copilăriei; a da în mintea copiilor); copilărie, s.f. (perioadă a vieții omenești de la naștere pînă la adolescență; faptă, purtare de copil, naivitate; ramolisment); copilăros, adj. (ca un copil); copilăresc, adj.(al copilului, propriu copilului); copilărește, adv. (în felul copiilor); copili, vb. (a tăia lăstarii sau crengile care nu poartă rod, a lăstări); cópilă, s.f. (acțiunea de lăstări porumbul); copilăret (var. copilărime), s.n. (mulțime de copii); copilitură, s.f. (Trans., bastard).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COPILRezultatele 1 - 10 din aproximativ 744 pentru COPIL. Dimitrie Bolintineanu - Copilul din casă ... Dimitrie Bolintineanu - Copilul din casă Copilul din casă de Dimitrie Bolintineanu Trage cu săgeata scutierul mare; Unde-atinge face poarta de intrare. Un copil din casă apoi a venit, Turla se clădește unde a lovit. Domnul Ștefan trage: unde-atinge, face Biserica Putnei ce-ntre ... casă a-ntrecut pe domn, A atins în dealul ce-l chemau Sion. Însă domnul Ștefan zice cu asprime — ,,Un copil din casă m-a rămas pe mine! Umilit de dânsul, domn nu mai pot fi; Ori eu las domnia, sau el va muri ... dreptate va ajunge mare." Ștefan se gândește, apoi a vorbit — ,,O, bătrân cu minte, bine ai grăit! Să se ierte dară cel copil Ștefan Octavian Iosif - Copil sărman... ... Ştefan Octavian Iosif - Copil sărman... Copil sărman... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Din raiul mîndrilor Bucegi Ce te jelesc de ani întregi, Ce dor atît de nențeles Te ... ... Ştefan Octavian Iosif - Copil Copil de Ștefan Octavian Iosif Fragment ... Ieri, mamă, trist trecea pe stradă, Atât de palid și-aiurit Se clătina și sta să cadă, Și zdrențele-atârnau ... Vasile Alecsandri - Mihu copilul Vasile Alecsandri - Mihu copilul I La dealul Bărbat, Pe drumul săpat, Merge hăulind, Merge chiuind Mihu copilaș, Mândru Păunaș, Păunaș de frunte, Copilaș de munte. [1] Merge el cântând, Din cobuz sunând, [2] Codrii dezmierdând Din cobuz de os Ce sună frumos. Merge cel voinic Pe-un murgușor mic Prin mezul nopții, Prin codrul Herții. [3] Mult e frunza deasă, Noaptea-ntunecoasă, Și calea pietroasă! Dar când se urca Și murgul călca Piatra scăpăra, Noaptea lumina, Noaptea ca ziua. Merge, mări, merge, Ș-urma li se șterge Printre frunzi căzute Pe cărări pierdute. Merge tot mereu Voinicelul meu, Din frunze pocnind, Codrii vechi trezind Și mereu grăind: ,,Hai, murgule, hai, Pe coastă de plai, Ce lași tu drumul Ș-apuci colnicul? Ori zaua te-apasă, [4] Ori șaua te-ndeasă, Ori frâul cu fluturi, Ori scumpele rafturi, Ori armele mele Ce lucesc ca stele, De duci așa greu Trupușorul meu?" ,,Zaua nu mă-ndeasă, Șaua nu m-apasă, Frâul nu mă strânge, Chinga nu mă frânge, Dar ce mă apasă Și-n drum nu mă lasă, Că s-ațin pe-aici Patruzeci și cinci, Cincizeci fără cinci De haiduci levinți [5] Duși de la părinți De când erau mici ... Petre Ispirescu - Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul ... îi lăsase tatăl lor. Băiatul scâncea mereu, că era rupt de osteneală. Amurgul dase peste dânșii nemâncați și neodihniți. Atunci fata, ca să împace pe copil, să-l facă a adormi cu gândul la mâncare și să nu mai plângă, băgă în spuza focului o baligă de vacă ce ... Alecu Donici - Două mance și un copil ... Alecu Donici - Două mance şi un copil Două mance și un copil de Alecu Donici În vremile trecute o jupâneasă mare Născu un făt-frumos. Copilul cât se poate era de sănătos; Dar pentru ca să aibă ... Edmondo De Amicis - Cuore - Inimă de copil ... Edmondo De Amicis - Cuore - Inimă de copil Cuore - Inimă de copil de Edmondo De Amicis , traducere de Clelia Bruzzesi Nota traducătoarei → Romanul scritorului Edmondo de Amicis a fost prima dată publicat la data ... Ion Creangă - Amintiri din copilărie Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ... Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență ... ar străbate prin educație, tot s-ar cunoaște firea înnăscută violentă. Din viața de la Roman, mi-aduc aminte puține lucruri hotărâte. Am fost un copil precoce. Înainte de 5 ani, știam unele lucruri greu de înțeles și pentru o vârstă mai înaintată. Știam, de pildă, oarecare lucruri din gramatică, pe ... soarele și celelalte. Toți munceau -- duceau o viață onestă -- aveau datorii mici, dar grave, de îndeplinit. Mi s-a spus că eram un copil aproape grav, deși plin de toate naivitățile acelei vârste. Mama mea mă iubea cu toată puterea unei naturi concentrate și a unei vieți ... Ion Luca Caragiale - Cam târziu... ... a-ntrupat întreagă în imaginația lor, toți trei îi zâmbesc cu dragoste, și unul după altul: — Ei! aș! — Parol? — Ce! ești copil!? Dar, ca prin minune, de la ușa berăriei de-afară, se aude ca un ecou un glas străin: — Ce! ești copil!? Toți trei rămân încremeniți la auzul acestui ecou ce pare că vine dintr-o altă lume care a fost și nu mai este ... prietenul a vrut să-l mai ție, ca să vie amândoi în București; dar Costică i-a zis: „C-eșt' copil!?" și a plecat. — Îmi par' rău că vă-ncurcați la bere, zice Costică; bine, nene, acu e vreme de bere? Ai la ... Costică. — Nu m-am bolnăvit alaltaieri din două pahare! zice altul. — Parol? — Cea mai infamă băutură! zice al treilea. — C-eșt' copil !? După o pauză, Costică întrerupe tăcerea: — Frate, n-au ăștia un mezelic, ceva? nițică pastramă... — Ți-ai găsit! la berărie, pastramă... — Da ... ți-e urât? — Ei! aș!... — N-aș putea iarna să stau nici o săptămână... — Parol? — În sălbătecia aia... — C-eșt' Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Apă și foc ... înbrobodită c-o maramă; caută neclintit în lungul căruțelor ce se perd în norul de praf. De poalele rochiii e agățat, cu amândouă mânele, un copil ca de șapte ani. Maria calcă lung și repede. Copilul plânge: - Mamă, stăi mai încet; mamă, mă dor tălpile... Câteva femei se uită după ea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COPILRezultatele 1 - 10 din aproximativ 169 pentru COPIL. COPILÍ , copilesc , vb . I . Tranz . A tăia lăstarii secundari , nepurtători de rod ; a curăța de copili ^ ... COPILĂRÉSC , - EÁSCĂ , copilărești , adj . 1. Al copilului ^1 , specific sau propriu copilului ^1 ; privitor la copil ^1 . 2. Fig . ( Despre manifestări ale omului ) Lipsit de maturitate , nechibzuit , naiv . - Copil ... COPILĂRÍE , copilării , s . f . 1. Perioadă a vieții omenești de la naștere până la adolescență ; timpul când este cineva copil ^1 . 2. Faptă , purtare , vorbe , apucături de copil ^1 ; naivitate . - Copil ... COPILĂRÓS , - OÁSĂ , copilăroși , - oase , adj . 1. ( Despre oameni ) Ca un copil ^1 ; p . ext . zburdalnic , zvăpăiat , neastâmpărat . 2. Copilăresc , ca pentru copii ^1 . - Copil ... s . f . 1. Fiică . 2. Fată mică , fetiță . 3. Fată tânără ( după ce a trecut de vârsta copilăriei ) . 4. Fig . Fată naivă , nevinovată . - Copil COPILĂRÍ , copilăresc , vb . IV . Intranz . A petrece ( undeva sau cu cineva ) anii copilăriei . - Copilărie + suf - ... COPILĂRÉȘTE adv . În felul copiilor ^1 , ca un copil ^1 . - Copil ... COPILÍȚĂ , copilițe , s . f . Diminutiv al lui copilă . - Copil ... suflete 5. Persoană , ins , om ; p . gener . orice ființă . 6. ( Pop . ) Suflare , suflu , respirație . Pe nări el scoate suflet puternic . 7. ( În sintagme și expr . ) Copil ( rar fiu ) de suflet = copil adoptiv . A lua de suflet = a adopta un copil ... PRUNC , prunci , s . m . 1. ( Înv . și pop . ) Copil ( indiferent de vârstă sau sex ) ; ( sens curent ) copil în primele luni de viață . 2. ( Înv . și reg . ) Copil Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||