|
|
||
Vezi și:MEZIN,
FRĂȚESC,
FRATRICID,
FRĂȚEȘTE,
FRĂȚIE,
TREI,
UNCHI,
ÎNFRĂȚI,
CONSANGVIN,
CUMNAT
... Mai multe din DEX...
FRATE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FRÁTE, frați, s.m. 1. Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană (indiferent de sex), născută din aceiași părinți sau din același tată ori din aceeași mamă; frățâne. * Frate bun (sau adevărat, drept sau, reg., dulce) = fiecare dintre frații născuți din același tată și din aceeași mamă în raport unii cu alții. Frați de lapte = copii care au supt la aceeași doică. Frate de mână = băiat care serveşte mireasa în timpul nunții. Frate de cruce = fârtat. ** (La pl.) Nume dat copiilor (în cazul când se află între ei și băieți) născuți din aceiași părinți sau numai din același tată ori din aceeași mamă. 2. Termen familiar, prietenesc, cu care cineva se adresează unei persoane (indiferent de sex). 3. Grad în ierarhia călugărească dat unui călugăr care nu este cleric și care ajută la treburile gospodărești; călugăr care are acest grad. 4. Lăstar care se formează la subsuoara frunzelor cerealelor păioase din nodurile de la baza tulpinii. 5. (Bot.; în compusul) Fratele-priboiului = plantă erbacee din familia geraniaceelor, cu flori purpurii-violacee, care crește prin păduri sau locuri pietroase, umede și umbroase (Gerranium silvaticum). - Din lat. frater, -tris.Sursa : DEX '98 FRÁTE s. 1. (pop.) frăține, (înv.) brat. (Era \~ bun cu el.) 2. frate de cruce = (pop.) fârtat.Sursa : sinonime FRÁTE s. v. copil.Sursa : sinonime fráte s. m., pl. frațiSursa : ortografic FRÁ//TE \~ți m. 1) Persoană de sex masculin luată în raport cu altă persoană născută din părinți comuni. * \~ bun (drept, adevărat) fiecare dintre copiii de sex masculin luat în raport cu altă persoană născută din părinți comuni. \~ vitreg frate numai după tată sau numai după mamă. \~ geamăn frate născut o dată cu alt frate sau cu o soră. \~ți de lapte copii născuți de mame diferite, dar alăptați de aceeași femeie. \~ de cruce prieten nedespărțit al cuiva (legat prin jurământ și prin amestecul simbolic al sângelui). 2) fig. Fiecare dintre persoanele (sau colectivitățile) legate prin activitate și viață dusă în comun, luate în raport una cu alta. 3) înv. Călugăr însărcinat cu treburi gospodărești. 4) (la unele plante) Lăstar crescut la subsuoara unei frunze. /<lat. fraterSursa : NODEX fráte (-ți), s.m. - Persoană de sex masculin considerată în raport cu altă persoană născută din aceiași părinți (sau numai din unul). - Mr. frate, megl. frati, istr. fr?te. Lat. fr?t?r, fr?trem (Pușcariu 644; Candrea-Dens., 635; REW 3485; DAR), cf. alb. frat, it. fra(te), prov. fraire, fr. frère. Cuvînt comun (cf. ALR, I, 159). Cf. frăține, fîrtat. Pentru folosirea în doc. vechi, cf. Docan, Arhiva, XI, 422-44. Der. frățesc, adj. (de frate, fratern; călugăresc); frățește, adv. (în mod fratern); frăție, s.f. (fraternitate; înrudire între frați; iubire frățească); frățime, s.f. (breaslă, confrăție); frățior, s.m. (dim. al lui frate; plantă, ciormoiag, Melampyrum cristatum); frătuț, s.m. (poreclă dată romînilor din Banat); înfrăți, vb. (a se uni în calitate de frați spirituali; a se asocia, a se uni, a fraterniza; a da lăstari plantele). Der. neol. fratern, adj., din lat. fraternus; fraternitate, s.f., din fr. fraternité; fraterniza, vb., din fr. fraterniser; confrate, s.m. pe baza modelului fr. confrère.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FRATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 678 pentru FRATE. Vasile Alecsandri - Fratele (Alecsandri) Vasile Alecsandri - Fratele (Alecsandri) Vai de mine, amar de mine! Fugit-am, mândro, de tine De trei luni și de trei zile Să găsesc pace și mile, Că tu rău m-ai fermecat Cu trei paie de la pat, Cu o schiță din portiță Și cu fire din cosiță. [1] Mă dusei la mănăstire, Pusei mâna pe psaltire Și citii câteva zile Să mai uit cele copile, Dar ce-oi face ca să scap În nevoie să nu-ncap? Că drumul ce-am apucat Mă duce drept la păcat. Drăguliță, eu văd bine Că nu am să scap de tine. Fă-te-ncalte-o mănăstire, Și-mi dă gura de citire, Și mă lasă să mă-nchin La icoanele-ți din sân. ↑ Românul zice ca nu e mai tare legătură decât acea făcută cu fire de păr Alexei Mateevici - Fratelui creștin Alexei Mateevici - Fratelui creştin Fratelui creștin de Alexei Mateevici Ce mângâiere-i — zi cu soare, Când vezi în miezul negrei toamne, Pentru o zi mângâietoare, Dă-i binecuvântare, Doamne. Ce mângâiere, când o rază Pătrunde prin desimea ceții Și pe o clipă luminează Întunecimile vieții... Durerile departe zboară Din inima înseninată, Lucirile de primăvară Îți trec prin mintea bucurată... Pentru o rază de lumină, Pentru o clipă de iubire, Trimite-i, Doamne, zi senină Și dă-i a Ta blagoslovire! Ce mângâiere — zi cu soare, Când vezi în miezul negrei toamne, Pentru o zi mângâietoare, Dă-i binecuvântare, Doamne! Mai Vasile Alecsandri - Fratele răzneț ... Vasile Alecsandri - Fratele răzneţ Aoleo, frate răzneț! Ce ne treci ca un drumeț Și nu vii să ne mai vezi? Ori ne știi morți între vii Pe la noi de nu ... Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei La moartea fratelui meu Matei de Nicolaus Olahus Plângeți, oh, rogu-vă, Muze! De-al vostru poet aveți milă, Iar voi, o, Grații, acum ziua cea tristă slăviți! Însuți chiar tu, Apolo, citarede, pe care-l răsfață Veselul cântec, a mea liră de-acum s-amuțești. Voi, zeități, ce cândva prielnice mie îmi furăți, De amărâtul vost' bard vă-ndepărtați de acum! Numai doar tu, Elegia, cosițele triste răsfiră-ți Și mă silește să-ncep versul cu ritm dureros. Căci chinuit fără preget eu sunt de-o cumplită restriște, Iar al meu cuget bolnav de toropeală-i cuprins. O jumătate din sufletul meu de destin fu răpită, Cealaltă, care-a rămas, zace-n cumplite dureri. Spuneți de ce, Ursitoare, voi a muritorilor inimi Tinere le sfâșiați, vai! înainte de timp? Zeii de sus pentru ce vă dădură atâta putere, Ca să puteți cu al vost'braț să ucideți orice? Dar când cu mintea-mi frământ, lăcrimând, întrebarea aceasta, În ușurința-mi pe Zei mă mâniez c-au fost duri. Căci deopotrivă la toți muritorii sărmani le stă-n cale Moartea cumplită și toți au sorocit ... ... Stan Petre!... Acum câteva zile, intrând dimineața în companie, îi ieși cornistul înainte; cu glasul încet de lacrimi, îi spuse că peste noapte dusese pe frate-său la spital. Îl cuprinsese o căldură grozavă, vorbea într-aiurea, iar doctorul, chemat, grabnic, spusese că-i tifos. De frică să nu se îmbolnăvească ... îi plângea maică-sa, o femeie slabă, trudită de muncă, cu picioarele goale pe o vreme ca aceasta de început de iarnă. Mai încolo, un frate al ei, cu decorațiile războiului pe piept. Când bătrâna văzu pe celalt băiat, pe cornist, începu să bocească în gura mare: — Mi l-o ... Gelu Vlașin - Fratele (Vlașin) Gelu Vlaşin - Fratele (Vlaşin) Fratele de Gelu Vlașin fratele meu știe el știe că muntele-i susul fratele meu cât vârfurile atinge uneori cerul nu-i pasă cum vântul gemete scoate fratele meu piramida cu fruntea înfiptă-n scoarța trecutului fără el timpul meu s-ar fi oprit în Matilda Cugler-Poni - Fratelui ... despre această ediție Demnult, demult tu nu mi-ai scris; Măcar nici n-ai gândit Să mai întrebi dacă trăiesc, Sau dacă am murit... O, frate! — anii care trec... Nu știi că-n drumul lor Iau ce-i mai dulce pe pamânt : Juneță și amor; Dar neclintite lasă-n loc ... Vasile Alecsandri - Frații Jderi ... o parte un om care suspină, Căci are-o presimțire ce-i tot menește-a rău Și-i duce, duce gândul măhnit la frate-său. El e ostaș de frunte, Jder Nistor, vânătorul, Ce intră-n turci năprasnic cum intră-n cârd omorul, Și-i place pe câmp neted ... “ Și aprig, cu mănie ridică stratu-n aer, Să sfarme peptul dușman ce scoate-un jalnic vaier, Dar când să dea: „Stai, frate! îi zice-un glas iubit, Nu-i drept să dai lovire vrășmașului rănit!“ Jder stă, aruncă arma, s-apropie-n tăcere De turc ... Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați Petre Ispirescu - Cei trei fraţi împăraţi Cei trei frați împărați de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un biet om sărac. El avea femeie și trei copilași. Lucra bietul om de da pe brânci, zi și noapte, orice și pe unde găsea, și două în tei nu putea lega și el. Bieții copilași erau mai mult flămânzi decât sătui. Într-o dimineață, plecând la pădure ca să aducă ceva uscăturele pentru casă, văzu într-un copaci un cuib de pasăre, cum nu mai văzuse el până atunci. Se miră nițel, apoi parcă-i da cineva ghes, vru să știe ca ce fel de pasăre să fie aceea ce se adăpostea în astfel de cuib. Își lepădă calevrii, își scuipă în palme și se agăță de copaci ca să se urce în el. Încet, încet, el se sui până la cuib, se uită într-însul; pasărea nu era; când, ce să vaz? un ou ca de găină. Așa de frumos era oul și lucios, lucios, încât parcă-i era milă să puie mâna pe dânsul. În cele din urmă, îl luă și-l băgă în sân. După ce se dete jos, ... Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza Ion Luca Caragiale - Fraţi radicali şi D. Dim. Sturdza Frați radicali și D. Dim. Sturdza de Ion Luca Caragiale După o oarecare viață politică, d. Dim. Sturdza, până la cea din urmă reintrare a d-sale în minister, izbutise să-și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d-sa teoreticește aprigul biciuitor al tuturor greșelilor, neregularităților, mai de multe ori numai închipuite, totdeauna exagerate până la absurd, săvârșite de partidul și de guvernul adversar politic d-sale. Într'o țară ca a noastră, unde când afirmi ceva, nu ți se cere și dovezi, unde spiritul public nu are niciun element serios de control mai ales asupra luptelor ivite pe tărâmul științei de stat, reaua credință este de multe ori o bună temelie pentru clădirea unei frumoase reputațiuni. Ca să treci de cel mai curat, n'ai decât să ponegrești cu ori fără drept ... Vasile Alecsandri - Mogoș vornicul ... se sculau, Peste câmpuri se uitau, Și vedeau, mări, vedeau Cum venea Mogoș, venea: ,,Bună ziua, șapte frați, Șapte frați ca șapte brazi!" ,,Bun sosit, frate cumnate, Ai venit pe neașteptate. Dar unde ți-e soțioara? Ce ne-ai făcut surioara? Ori poate c-ai și uitat Către noi că te ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru FRATE. ... mai tânăr dintre mai mulți frați , considerat în raport cu aceștia . 2. ( Pop . ) ( Fratele ) al doilea dintre mai mulți frați , considerat în raport cu aceștia ; ( frate ... FRĂȚÉSC , - EÁSCĂ , frățești , adj . Propriu legăturii dintre frați , de frate , ca de frate ; fratern ; afectuos , devotat . - Frate ... fratricizi , - de , subst . , adj . 1. S . m . și f . , adj . ( Persoană ) care și - a ucis fratele sau sora . 2. S . n . Omor de frate sau de soră . 3. Adj . Care constituie o crimă față de un frate ... FRĂȚÉȘTE adv . În mod frățesc , ca un frate ... FRĂȚÍE , frății , s . f . 1. Legătură de rudenie între frați ; frățietate . 2. Prietenie strânsă ; fraternitate . - Frate TREI num . card . 1. Număr care are în numărătoare locul între doi și patru și care se indică prin cifra 3 sau III. 2. Compuse : trei frați s . m . = plantă erbacee cu flori galbene , plăcut mirositoare , cu cinci petale ( Viola saxatilis ) ; trei - frați - pătați s . m . = a ) gen de toporași ( din care s - a obținut , prin încrucișare cu alte specii , panseaua ) ( Viola declinata ) ; b ) pansea ; ( reg . ) trei - răi s . m . = a ) popilnic iepuresc ( Hepatica nobilis ) ; b ) crucea - voinicului ( Hepatica transilvanica ) . 3. ( Bis . ; în sintagma ) Trei ierarhi = trisfetite . 4. Compuse : trei - leșeștile s . m . = dans popular bătrânesc din nordul Moldovei , având un ritm binar , executat prin pași simpli spre dreapta și sărituri cu bătaia călcâielor pe loc ; melodie după care se execută acest dans ; trei - păzește s . m . = dans popular oltenesc , în ritm binar , vioi , executat de bărbați în formație liniară , stând cu mâinile încrucișate la spate ; melodie după care se execută acest UNCHI , unchi , s . m . 1. Bărbat considerat în raport cu copiii fraților și surorilor sale , în raport cu copiii fraților și surorilor soției sale sau în raport cu copiii verilor și verișoarelor sale ; termen cu care se adresează acestui bărbat nepoții ; grad de rudenie astfel stabilit ; unchiaș . 2. Termen de respect cu care o persoană mai tânără se adresează unui bărbat mai în ... a ( se ) împrieteni . 2. Intranz . ( Despre plante ) A da naștere la lăstari , a fi în faza de înfrățire ( 2 ) . - În + frate CONSANGVÍN , - Ă , consangvini , - ne , adj . Înrudit ( din partea tatălui ) ; ( despre frați și surori ) care au același tată ; p . ext . rudă , rubedenie . [ Var . : consanguin , - ă CUMNÁT , - Ă , cumnați , - te , s . m . și f . Fratele sau sora unuia dintre soți în raport cu celălalt Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||