Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARGAT, ARNĂUT, BĂIAT, CIOCOI, FECIOR, LACHEU, RÂNDAȘ, SERV, SICHIRAȘ, SLUJITOR ... Mai multe din DEX...

SERVITOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SERVITÓR, -OÁRE, servitori, -oare, s.m. și f. Persoană angajată în serviciul cuiva pentru treburi casnice; p. gener. orice persoană care munceşte la stăpân; slugă. - Din fr. serviteur.

Sursa : DEX '98

 

SERVITÓR s. 1. slugă, om de serviciu, (astăzi livr.) serv, (rar) slujitor, (înv.) poslușnic. 2. v. rândaș.

Sursa : sinonime

 

servitór s. m., pl. servitóri

Sursa : ortografic

 

SERVITÓR \~oáre( \~óri, \~oáre) m. și f. Persoană angajată la un stăpân, mai ales, pentru treburi casnice. /<lat. servitor, fr. serviteur

Sursa : NODEX

 

SERVITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care este angajat în serviciul cuiva pentru treburi casnice; (p. ext.) orice persoană care lucrează la stăpân; slugă. [< fr. serviteur, it. servitore, lat. servitor].

Sursa : neologisme

 

SERVITÓR, -OÁRE s. m. f. angajat în serviciul cuiva pentru treburi casnice; (p. ext.) orice persoană care lucrează la stăpân; slugă. (< fr. serviteur, lat. servitor)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SERVITOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentru SERVITOR.

Vasile Alecsandri - Suvenire din viața mea

Vasile Alecsandri - Suvenire din viaţa mea Suvenire din viața mea - notă de Vasile Alecsandri 1865 Mircești, mai 1865 Familia mea este originară din Veneția. Pe timpul când această republică era în strălucire, un străbun al meu, om cu inimă îndrăzneață și cu spirit cavaleresc, veni în Moldova, se puse cu a lui spadă în serviciul țării, se căsători cu o româncă și deveni obârșia familiei Alecsandri. În una din călătoriile mele, am descoperit mai multe persoane cu același nume în Veneția, în Padova și în Ferara. Părintele meu, vornic Vasile Alecsandri, om de o mare înțelepciune, de o probitate rară și înzestrat cu simțiri generoase, a știut a-și crea singur o avere însemnată și o poziție înaltă în patria sa. Maica mea, suflet nobil și îngeresc, Elena Cozoni, era asemene de origine italiană. Născută în târgul Ocnei, maică-mea avu șapte copii, dintre care cinci fete și doi băieți. Din toată familia mea, astăzi ne găsim rămași pe lume numai fratele meu Iancu și eu! Sunt născut în Bacău, la anul 1821, luna iulie, în timpul revoluției grecești ce a izbucnit mai întâi în Moldova sub comanda prințului Ipsilanti. Țara ...

 

Emil Gârleanu - Colonelul

Emil Gârleanu - Colonelul Colonelul de Emil Gârleanu Câteodată își arunca privirea spre portretul din cadrul aurit, din odaia lui de culcare. Se vedea acolo ofițer tânăr, sublocotenent, abia ieșit din școală; sta în picioare, cu chivăra de lăncier la o parte, cu mundirul strâns pe pieptul scos în afară, cu ochi albaștri, surâzători ochii ce priveau țintă la comandanții lui, sau se micșorau, apropiind genele lungi, arcuite, în saloane, la baluri, când simțea bătându-i lângă inimă sânurile femeilor frumoase! Pe atunci își suna pintenii ca o muzică; își apropia o dată călcâiele: țanc! și durițele zbârnâiau în odăile mari, în care trichelurile jucau pe dușumelele lustruite apele lucii ale lumânărilor. Tot așa sclipea și dânsul, ca bucățelele de cristal ce clincheteau, atârnate ca niște cercei, în urechile de bronz ale policandrelor. Viața îi era o rază de soare! Nu dormea nopțile; pășea, odată cu pragul sălii de joc, pragul zorilor. Nu obosea; în fața escadronului trăgea sabia, ca un fulger, din teacă, și, strunindu-și calul, rotea ochii pe câmpul de mustru. Privind astfel portretul, bătrânul, sprijinit în cârjă, parcă întinerea, se îndrepta de șale, ridica în sus capul, își lăsa umerii în jos și trăia vremile acelea. ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Bels%C3%A0zar

... cîrtind dumnezeirea, Și bleastemă năprasnic în prada oarbei furii: Urlau în hohot sclavii cînd el scrîșnea injurii. Semețul rege strigă, semețul rege țipă, — Un servitor aleargă și iar se-ntoarce-n pripă, Purtînd pe cap o tavă cu multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege ...

 

Anton Pann - Astrologia

... ci sînt toți niște lipsiți,     Cărora lumea le zice învățați și procopsiți.â€�     Aceste cuvinte zise, cum le auzi un prost,     Carele la acea masă servitor și el a fost     Și era atunci la masă să dea un cap de vițel.     Îl aduse fără creieri, carii îi mîncase el ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ...

 

Dimitrie Anghel - Dantura

... să devii proprietar în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele

... spărgînd cu pieptul tărîmele lichide. Dar cine-i omu-acesta ce-n vas stă izolat? E trist sau este mîndru? mai mulți au întrebat. Un servitor răspunde cu oarece sfială Că Țara Românească e țara sa natală; Conrad e al său nume; că este exilat, El pentru libertate poporu-a ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Veneticii

Dimitrie Bolintineanu - Veneticii Veneticii de Dimitrie Bolintineanu În Menadele. Satire, politice, sociale. București: Librăria Löbel&Poper, 1870. Opere, vol. 3. Trecură peste țară în timpii dinainte, Oștiri streine, turcii, tătari, și morminte Lăsară aici. Polonii, maghiarii au trecut, Dar ei atâtea rele în țara n-au făcut. Cât fac azi veneticii, neputând să trăiască În țara lor și află în țara românească O partie. Căminul le se deschide lor, Și patul nunții dulce, și casnicul amor, Și ei cu îndurare primiți de slabi români, Pe țară și pe casă se fac aici stăpâni. De unde-acestă iarbă coruptă și ingrată Veni ca să înece o țară neatârnată Și nobila martiră a orpitalității? Dintr-înșii izvorăște pârâul nedreptății, Corupții, trădării și tristei umilinți. Vedeți aceste triste și palide credinți. Ce fac din fiecare să nege ce-i moral Șin interesul public la acel personal. Cinci posturi nu ajunge la unul și hrăpirea, Trădarea și minciuna, calomnia, lovirea, Ei le întrebuințează, p-ai Românii fii Să-i pearză, înalță case și cumpără moșii Din prăzi și ei nu află la lege pedepsire Și turme blestemate de sclavi cu umilire Se fac lor instrumente să-omoare pe români. Și din ...

 

George Coșbuc - Fatma

George Coşbuc - Fatma Fatma de George Coșbuc În faptul dimineții, prin parc, îngândurată, Se plimbă visătoare Fatma, frumoasă fată A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad Iar tinerele-i plete de peste umeri cad Pe piept, și ea le prinde mănunchi în alba-i mână. Zâmbind s-așază fata aproape de fântână Pe-o lespede de marmor, prvind cu gândul dus La gura de balaur ce-azvârle apa-n sus. Tiptil atunci, din umbra tufișului răsare Nin-Musa, rob din Yemen. El iese din cărare, S-apropie de fată, o prinde pe furiș, S-apleacă, o sărută și piere prin tufiș. Fatma răsare-n țipet, de spaimă-ngălbenită. El are fes ca-n Yemen și haina zdrențuită! Și grabnic eunucii se-nșiră, urmărind Ca șerpii prin tufișuri pe Musa-Nin, și-l prind. Fatma plângând se duce la tată-său și-i spune: Voi pune servitorii să-l bată! Și voi pune Să-l târâie de-a lungul Bagdadului, legat De-a calului meu coadă, de-a celui mai turbat! Mișelul! Și Ben-Omar izbește cu piciorul Și dă un semn. În lanțuri legat, cutezătorul Nin-Musa intră palid, cu ochii ...

 

George Coșbuc - La logodnă

George Coşbuc - La logodnă La logodnă de George Coșbuc Baladă M-așteaptă Nora la palat? Marcele, iute, iute! P-un cal, pe cel mai înfocat, Să fiu în trei minute! Marcel s-a dus, el a venit; La scări un cal, frumos gătit, Nechează, sare-n tropot. Pe când steluțe-n cer apun, Trill bate drum de-a dreptul, Se duce calul, cel nebun, Cât strâmt îi pare pieptul. Menard, ca și Trill, o iubea Pe Nora; doi, iubiți de ea, Din doi s-alegi pe cine? Frumoși și nobili amândoi, Război trebe să poarte, Și, cel ce biruie-n război, E cel iubit de soarte. Rivalii-ncruntă arma lor, Câștigă Trill acest amor, Menard e-n pat de moarte. Hei! plângă, geamă cel murind Și mii de griji apese-l! Deasupra mea doi sori s-aprind Și-mi văd sufletul vesel! Chiar azi, haihui! eu voi chema Pe cel ce moare, hahaha, La joc, că-i azi logodna! Mă cheamă Nora la palat, Al ei sunt pe vecie! Când n-am rival, ea mi-a păstrat Întreg amorul mie! Menard e mort; eu l-am ucis! Dar piară! Pentru-un ...

 

Heinrich Heine - Bels%C3%A0zar

... cîrtind dumnezeirea, Și bleastemă năprasnic în prada oarbei furii: Urlau în hohot sclavii cînd el scrîșnea injurii. Semețul rege strigă, semețul rege țipă, — Un servitor aleargă și iar se-ntoarce-n pripă, Purtînd pe cap o tavă cu multe-odoare sfinte Sin templul lui Iehovah furate mai-nainte. Nelegiuitul rege ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SERVITOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru SERVITOR.

ARGAT

... ARGÁT , - Ă , argați , - te s . m . și f . ( Rar la f . ) Servitor

 

ARNĂUT

... ARNĂÚT , arnăuți , s . m . 1. Soldat mercenar ( de origine albaneză ) angajat în garda domnească din țările române ; p . ext servitor

 

BĂIAT

... sex bărbătesc . 2. Persoană de sex bărbătesc ieșită nu de mult din vârsta copilăriei ; p . ext . adolescent , flăcău . 3. Fiu , fecior ( al cuiva ) . 4. ( Rar ) Servitor

 

CIOCOI

... 1. Termen de dispreț pentru un parvenit ( mai ales la sate ) din rândurile arendașilor , vătafilor etc . ; ciocofleandură ; p . ext . boier . 2. ( Înv . ) Fecior în casă , servitor

 

FECIOR

... FECIÓR , feciori , s . m . 1. Fiu ; băiat ( în raport cu părinții săi ) . 2. Bărbat tânăr , neînsurat ; flăcău . 3. Servitor

 

LACHEU

... LACHÉU , lachei , s . m . 1. Servitor

 

RÂNDAȘ

... RÂNDÁȘ , rândași , s . m . Om de serviciu folosit în trecut la muncile de rând într - o gospodărie ; servitor

 

SERV

... SERV , - Ă , servi , - e , s . m . și f . 1. ( În evul mediu ) Țăran dependent de stăpânul de pământ ; iobag , șerb . 2. ( Livr . înv . ) Servitor

 

SICHIRAȘ

... SICHIRÁȘ , sichirași , s . m . ( Reg . ) Slugă , servitor

 

SLUJITOR

... SLUJITÓR , - OÁRE , slujitori , - oare , s . m . și f . 1. ( Astăzi rar ) Persoană care slujește ( pe cineva ) ; servitor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...