|
|
||
Vezi și:BLID,
BUCATĂ,
DEMÂNCARE,
FRUGAL,
HRANĂ,
JERTFĂ,
MASĂ,
MEDELNICER,
OALĂ,
VIPT,
ZEAMĂ
... Mai multe din DEX...
BUCATE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BUCÁTE s. pl. v. aliment, avere, avut, avuție, bogăție, bun, cereale, grâne, hrană, masă, mijloace, mâncare, situație, stare.Sursa : sinonime bucáte (mâncare, cereale) s. f. pl.Sursa : ortografic BUCÁTE f. pl. Feluri de mâncare; mâncăruri. * Listă de \~ meniu. /<lat. buccataSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BUCATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 122 pentru BUCATE. Constantin Negruzzi - Ursu și oaspeții săi ... masă. — Ce! Zice ursul, ce ne lași? Cumătră, și und' te duci? — Acolo unde au chef, Bertrand îi răspunde atunci, Cele mai bune bucate, dacă chef nu-i, nu-mi plac Și haz de ele nu fac. Dumnezeu să ne ferească de ospățul iscusit Unde alta decât numai bucatele ... ... Iaca așa: vino! u! mă! răspunse Pâcală. Negustorul începu atunci a râde și zise: ce prost! Apoi îl mai întrebă: — Dar ce bucate se fac acolo la voi? — Mai mult terciu cu mămăligă mâncăm, zise Pâcală. — Înțelege-mă, prostule! Nu te întreb de bucate ferte. — D-apoi de care bucate mă-ntrebi? — Te-ntreb dacă s-au făcut la voi grâu, orz și altele. — Da, s-au făcut până la brâu, răspunse Pâcală ... Constantin Stamati - Motanul și bucătarul ... motane mâncăcios! Oh, tâlhar făr’ de lege! Nu te temi de Dumnezeu, lăcomia să te-aplece, Onorul să-ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un ... Gheorghe Asachi - Cocostârcul și vulpea ... La o masă au poftit. Vulpea vine chiar l-amiază Și la vatr-amu s-așază, Unde un miros priincios Minea vulpei prânz gustos. Dar bucate Delicate Vede-nchise întru un vaz Ce-i cu lung și-ngust grumaz. În el pliscul bine-ncape Ca bucatele să pape, Dar căscatul vulpei ... Ivan Andreievici Krâlov - Motanul și bucătarul ... motane mâncăcios! Oh, tâlhar făr’ de lege! Nu te temi de Dumnezeu, lăcomia să te-aplece, Onorul să-ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un ... Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului ... dar nu știu ce trebi am să fac. — Ia, să-mi lai copilașii, care dorm acum, și să-i hrănești; apoi să-mi faci bucate; și, când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinți, ci cum îs mai bune de mâncat. Și, cum ... se sperie; ci le ia pe câte una și le lă și le îngrijește cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate, și când a venit Sfânta Duminică de la biserică și a văzut copiii lăuți frumos și toate trebile bine făcute, s ... Petre Ispirescu - Zâna zânelor Petre Ispirescu - Zâna zânelor Zâna zânelor de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic, și el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel și chipuri cum să facă să-și însoare copiii ca să fie fericiți. ÎntrÂo noapte, nu știu ce visă împăratul, că a doua zi, de mânecate, își chemă copiii și se urcă cu dânșii în pălimarul unui turn ce avea în grădină. Porunci să-și ia fiecare arcul și câte o săgeată. - Trageți, copii, cu arcul, le zise împăratul, și unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul. Copiii se supuseră fără a cârti câtuși de puțin, căci ei erau încredințați că tatăl lor știa ce spune. Traseră, deci, și săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de al doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după dânsa, și p-aci, p-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându- ... Vasile Alecsandri - Oprişanul I Colo-n țara muntenească, Țară dulce, românească, Ca și cea moldovenească, În oraș, la București Sunt curți nalte și domnești, Iar în curți o sală mare Unde șede la prânzare Mihnea-vodă cel cruntat De boieri înconjurat. ,,Boieri mari, boieri de rând! (Zice domnul închinând) Toți mâncați, cu toții beți Și cu bine petreceți; Numai unul poftă n-are De băut și de mâncare, Cantar Slutul, armaș mare! Ori bucatele nu-i plac, Ori de noi nu-i este drag!" Boierimea-ncet râdea, Iar Cantarul răspundea: ,,Alei! doamne Mihnule, Mihnule netihnule! [1] Alei! tu, stăpânul meu, Lumina-te-ar Dumnezeu! Bucatele tale-mi plac Și de oaspeți îmi e drag, Dar unde s-au pomenit, S-au văzut și auzit Două săbii într-o teacă, Doi domni în țară săracă? Măria-ta-n București, Oprișanu-n Stoienești! Ce-am văzut la Oprișanul N-am văzut nici la sultanul, Că el are-n câmp, la soare, Mii și sute de mioare... Ies în vară fătătoare; Berbeci are sute-ntregi, Cu cozile pe telegi, Și ciobani tot înarmați, Cu postavuri îmbrăcați, De nu crezi că sunt ciobani, Ci chiar neaoși căpitani. Nu mi-e ciudă de asta ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului de brânză ... trupĂ©ște s-au făcut părtaș împărăției ceriului. Știu bine că nu ne va lăsa obiciaiul și năravul cel rău ca să ne postim de bucate; ce încailea să ne postim de răutăț, că spre mâncare (n-am cum mai zice într-alt chip) ne îndeamnă blestematul acesta de pântece, dară ... vom erta greșalele tuturor ce ni-au greșit noao, ne va erta și Dumnezeu greșalele noastre. Că ce folos iaste trupul să fie deșărt de bucate Ion Creangă - Capra cu trei iezi ... lupul ți-a dat de lucru !" Și așa zicând, pune poalele-n brâu, își suflecă mânicele, ațâță focul și s-apucă de făcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu smântână și cu ouă și fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jăratic și cu lemne putregăioase ca să ardă focul mocnit. După asta așază o leașă de nuiele numai întinată și niște ... Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată Petre Ispirescu - Broasca ţestoasă cea fermecată Broasca țestoasă cea fermecată de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul: - Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în rândul oamenilor. - Vorbele tale, tată, sunt pentru noi ca o icoană la care ne închinăm, răspunseră copiii și, după ce îi sărutară mâna, se gătiră, care mai de care, să plece mai curând. Fiul cel mare se îmbrăcă cu hainele ce le avea el mai bune, luă oaste cu dânsul și bănet de ajuns. Mergând spre răsărit, ajunse la curtea unui împărat care avea o fată, singură la părinți. O peți de la tatăl ei, împăratul, și învoiala se și făcu. Asemenea și cel mijlociu, după ce se dichisi și el cum știu mai bine, plecă și el înspre apus. Ajunse și el la curtea unui alt împărat, carele asemenea avea o fată. Făcură vorba, și iute, iute, se logodi și el cu dânsa. Pe fiul cel mai mic, însă, nu- ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUCATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru BUCATE. BLID , blide , s . n . ( Pop . ) 1. Vas de lut , de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele ; strachină . 2. ( La pl . ) Vase de ... BUCÁTĂ , bucăți , ( I ) ( II ) bucate , s . f . I. 1. Parte tăiată , ruptă , desfăcută dintr - un corp solid , dintr - un întreg ; dărab . 2. Operă ( sau fragment unitar ) literară sau muzicală de ... ... DEMÂNCÁRE s . f . Mâncare , hrană , bucate ... FRUGÁL , - Ă , frugali , - e , adj . ( Despre mese , prânzuri ) Alcătuit din bucate ... HRÁNĂ , hrane , ( rar ) s . f . Tot ceea ce servește la nutriția omului , a animalelor sau a plantelor ; nutriment ; p . restr . mâncare , bucate ... unele ritualuri religioase ) Ceea ce se aducea ca dar divinității ( mai ales vietăți sacrificate pe altar ) ; ofrandă . 2. Sacrificiu , jertfire . 3. ( Pop . ) Prisos , belșug ( de bucate ... dreptunghiulară , pătrată sau rotundă , sprijinită pe unul sau mai multe picioare și pe care se mănâncă , se scrie etc . 2. Ceea ce se mănâncă ; mâncare , bucate ; p . ext . prânz , cină ; ospăț , banchet . 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamană cu o masă ^2 ( 1 ) și se ... MEDELNICÉR , medelniceri , s . m . Titlu dat în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova , boierului care turna domnului apă ca să se spele pe mâini , punea sarea și servea bucatele ; boier care avea acest titlu . - Medelniță + suf . - OÁLĂ , oale , s . f . 1. Vas de lut ars , de metal , de porțelan etc . , de obicei cu gura largă și cu înălțimea mai mare decât lărgimea , folosit în gospodărie pentru pregătirea , păstrarea etc . bucatelor . 2. Vas de construcție specială , asemănător cu oala ( 1 ) , folosit în diverse operații tehnice , industriale , de laborator etc . 3. ( Reg . ) Țiglă , olan . [ Var . : ( pop . ) ol s . ... VIPT , vipturi , s . n . ( Înv . ) Rod , produs al pământului ; bucate ZEÁMĂ , zemuri , [ Pl . și : zemi ] s . f . 1. Fiertură de carne sau de legume , constituind un fel de mâncare ; partea lichidă a bucatelor , apa în care fierb . 2. Lichid pe care îl conțin celulele și țesuturile organismelor vegetale ; suc de fructe sau de plante . 3. Nume generic pentru diverse lichide . 4. ( Chim . ; în sintagma ) Zeamă bordeleză = suspensie de culoare albastră de sulfat bazic de cupru în apă , întrebuințată ca fungicid . [ Var . : zámă s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||