|
|
||
Vezi și:BORȘ,
MUST,
ZĂMĂRIE,
ȚIGHER,
BĂLOȘI,
BĂLOȘIT,
BARTIȚĂ,
CALORIZATOR,
CIORBĂ,
CIR
... Mai multe din DEX...
ZEAMĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ZEÁMĂ, zemuri, [Pl. și: zemi] s.f. 1. Fiertură de carne sau de legume, constituind un fel de mâncare; partea lichidă a bucatelor, apa în care fierb. * Expr. A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama = a trage singur tot folosul, lăsând altora foarte puțin sau nimic. A nu fi de nici o zeamă se spune despre cineva pe care nu se poate pune nici un temei. Zeamă lungă = a) mâncare neconsistentă, făcută cu prea multă apă, pentru a ajunge la multe persoane; b) vorbărie lungă, lipsită de interes; p. ext. persoană care vorbeşte mult și fără nici o noimă. Tot de-o zeamă = deopotrivă. Zeamă de clopot (sau de hârleț) = moartea. Zeamă de vorbe = vorbărie deșartă; vorbe goale. ** Zeamă de varză = lichid acrișor în care s-a murat varza; moare. 2. Lichid pe care îl conțin celulele și țesuturile organismelor vegetale; suc de fructe sau de plante. * Zeamă de prune = țuică. 3. Nume generic pentru diverse lichide. * Ou cu zeamă = ou fiert puțin, cu albușul necoagulat. ** (Rar) Sânge. 4. (Chim.; în sintagma) Zeamă bordeleză = suspensie de culoare albastră de sulfat bazic de cupru în apă, întrebuințată ca fungicid. [Var.: zámă s.f.] - Lat. zema.Sursa : DEX '98 ZEÁMĂ s.f., g.-d. art. zémii; (feluri) pl. zémuriSursa : DOOM ZEÁMĂ s. 1. v. suc. (\~ de lămâie.) 2. zeamă de varză = (pop.) moare.Sursa : sinonime ZEÁMĂ s. v. ciorbă, lichid, supă.Sursa : sinonime zeámă s. f., g.-d. art. zémii; (feluri) pl. zémuriSursa : ortografic ZEÁMĂ zémuri f. 1) Fel de mâncare lichidă, pregătită din carne sau pește, cu legume, acrită cu borș; ciorbă. 2) Lichidul dintr-o fiertură; apă în care au fiert unele produse alimentare. \~ limpede. * \~ lungă a) zeamă cu mult lichid; zeamă subțire; b) vorbă multă și fără rost; pălăvrăgeală; flecăreală; trăncăneală. A nu fi de nici o \~ a nu fi bun de nimic. 3) Lichid conținut în fructe sau legume; suc. * \~ de varză lichid acru și puțin sărat în care s-a murat varza; moare. 4) Substanță lichidă de natură diferită (folosită în industrie, agricultură etc.). * \~ tanantă soluție folosită la tăbăcirea pieilor. [G.-D. zemii] /<lat. zemaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ZEAMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru ZEAMĂ. Ion Luca Caragiale - Inovațiune Ion Luca Caragiale - Inovaţiune Inovațiune de Ion Luca Caragiale Moftul artificial Primim dela un vechiu moftangiu român, un bărbat de spirit, când îl are, și nu prost, pentrucă știe când nu-l are, scrisoarea de mai jos, căreia ne grăbim a-i da loc cu bucurie în coloanele noastre. Este o ploaie binefăcătoare peste spanacul din brazdele noastre, care începuse a se cam prea ofili, precum s'a observat la stațiunile meteorologice dela chioșcurile de pe bulevard. Iată: Iubiți Moftangii, Văzând în foaia voastră de spanac că vă aflați pe cale de a isprăvi zeama din lămâia care v'a crescut între umeri; Văzând pericolul la care s'ar expune societatea română prin lipsa eventuală a acestei foi, căci, cum am zis, zeama de lămâie fiind pe sfârșite, Moftangiria voastră e amenințată de pieire, M-am gândit să vă viu în ajutor, și nici una nici două, fiindcă în acest fin de siĂ©cle toate sunt artificiale, m'am socotit să vă îndemn ca de azi înainte să stoarceți lămâi artificiale, adică să luați dela băcănie ce lipsește la academie, să întrebuințați dar sare de lămâie. Cu ... Gelu Vlaşin - Direkam Direkam de Gelu Vlașin familie mare și insipidă cu răbufniri uneori mai ales dimineața după cafea urâtă și tensiunea când eu vorbeam despre vocația infantilă credeai în prostii nu auzi câte se întâmplă fără perdea prin lifturi la blocurile turn hai nu mai spune că mor până la cinci după-amiază când începe telenovela stai și tu la noi mai stai și tu ia și tu o porție de nimic papă și tu din zeama asta searbădă a libertății de după Ion Luca Caragiale - Infamie... ... și ciorba pe masă. Plicul! plicul meu! Îl iau repede și-l șterg... Din nenorocire, hârtia plicului a înghițit destul undelemn și destulă zeamă caldă... Ce e de făcut? să-l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință ... ... și ciorba pe masă. Plicul! plicul meu! Îl iau repede și-l șterg... Din nenorocire, hârtia plicului a înghițit destul undelemn și destulă zeamă caldă... Ce e de făcut? să-l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință ... Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!... Ion Luca Caragiale - Ştie carte băiatu lui Papuca!... Știe carte băiatu lui Papuca!... de Ion Luca Caragiale Națiunea ne dojenește că unul dintre colaboratorii noștri iscălește cu pseudonimul Falstaff și ne roagă, în folosul nostru, ca “dacă nu știm ce amintiri revarsă în spirit acest pseudonim, să cugetăm asupra acestui vers al lui Victor Hugo: Les Falstaff que l’argent fait parler ou fait taire , sau mai bine să deschidem cel mai ieftin dicționar, unde vom citi: Falstaff compagnon de debauche du roi d’Angleterre Henri V; Shakespeare en a fait le type de la dĂ©bauche, du cynisme et de l’effronterie . Pe românește: Falstaff — Cuconul F...â€� Minunat băiatul lui Papuca!... Lui amintirile i se revarsă în spirit; el știe versuri de Victor Hugo și are și cel mai ieftin dicționar. Tot așa de procopsit era și băiatul lui Nastratin Hogia. Când s-a întors acasă din străinătăți, a cerut lui tată-său să-i deie o odaie pe seamă, unde să-și așeze biblioteca și să studieze ziua și noaptea. Tatăl, foarte mulțumit că are așa fecior, i-a făcut pe plac. Seara, după ce ... Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil ... noi și patentați. Ea trebuie să fie plămădită cu o parte din făină neagră, mucedă, aprinsă și cu trei părți de lacrimi de crocodil, de zeamă de mătrăgună și de bocete patriotice; — a fi mâncat pâinea amară a exilului este un fapt care de la 1848 ... Ioan Slavici - Florița din codru Ioan Slavici - Floriţa din codru Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Florița din codru de Ioan Slavici A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. În mijlocul codrilor, lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă. La crâșma aceea era o crâșmăriță; crâșmărița avea o fată, și pe fată o chema Florița. Fata asta nu era insa fiica crașmaritei, și crașmarita nu era mama fetei: fata era fata fara parinti, și crașmarita maica de suflet a fetei... Cine sa fi fost parintii fetei nici chiar cei mai batrani și mai cu sfat oameni nu pot s-o spuna; asta nime n-a putut s-o inteleaga... Intr-o buna dimineata, crasmarul s-a dus dupa lemne la padure... și... iaca ce sa vezi: pe o poiana limpede si plina de flori a aflat o fetita ce se juca cu niste pui de caprioara. Cum, cand si de unde sa ... Ion Luca Caragiale - Națiunea română ... corespondențe din Stambul, Vidin, Varna, Rusciuc, Poradin etc. și, ca să dăm o dimensiune convenabilă fiecărei corespondențe, peste faptul de care era vorba, turnam multă zeamă de fantazie, ș-apoi descrierea localității, notițe istorice și date statistice, mai toate luate dintr-un vechi, dar excelent pe vremea lui, dicționar de conversație ... Ion Luca Caragiale - Partea poetului Ion Luca Caragiale - Partea poetului Partea poetului de Ion Luca Caragiale „Nehmt hin die Welt!... â€� SCHILLER „Luați-vă lumea! a strigat domnul; luați-o, oamenilor! a voastră să fie ca moștenire-n vecii vecilor! și frățește v-o-mpărțiți!â€� S-au repezit care mai de care cu mânile-ntinse să-și apuce partea; mișunau tineri și bătrâni. Plugarul se duse spre roadele câmpului; Vânătorul porni să bată pădurile; Neguțătorul își înfundă hambarele; Viierul își alese zeama nobilă; Regele puse streji la poduri și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când s-a-mpărțit pământul? — La tine eram! zise Poetul. Ochiul meu țintea la fața ta; urechea mea la armonia cerurilor... Iartă sufletului care, îmbătat de lumina ta, nesocoti cele pământești! — ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose ... Vremuri grele!" Și pleacă. Îi e sete. Intră într-o bragagirie. "Ei... să gust... ce bașibuzuc aveți?" Suge un fund de tinichea, ghiorț, ghiorț, ghiorț. "Zeamă de aguridă. Cin' s-o bea? Cin' s-o plătească? Vremuri"... Și pleacă. Așa mănâncă și se răcorește, și pe el îl dau banii afară ... Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici) Alexei Mateevici - Toamna (Mateevici) Toamna de Alexei Mateevici (Schiță din viața basarabenilor) Prin tăcerea nopții albastră-fumurie de toamnă, pe deasupra satului adormit trecu un chiot ascuțit de câteva glasuri. Flăcăii umblau prin sat în veselia lor zburdalnică, și noaptea, împreună cu lumina nelămurită a lunii, ce părea înfumurată de norii trecători și de ceață, parcă se zguduia și tresărea speriată. Apoi, în răstimpuri, cântecele prelungi ale flăcăilor străbăteau negurile toamnei și se duceau departe-departe, într-acolo, de unde numai spre primăvară se întoarnă păsările călătoare. Era frumoasă noaptea în mâhnirea ei posomorâtă, și frumos sunau glasurile flăcăilor. Melodia cântecului lor foarte bine se potrivea cu noaptea tristă și somnoroasă, ca și când cântau ei noaptea de toamnă. Și noaptea părea că ascultă această cântare în tristețea ei, în fâșâitul frunzelor, ce cad din copaci și se duc cu vântul ușor și plângător. Și după cântecele lor plângătoare, ca și vântul, iarăși porneau nebunaticele strigăte de veselie. Așa petreceau flăcăii pân-în zori. Dimineața răcoroasă îi deștepta pe oameni, și satul se înviora în zgomotul lucrului de toamnă, pe când cerul răsăritului își schimba minunatele lui culori. Toamna era frumoasă și bogată. Anul fusese rodnic, și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZEAMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru ZEAMĂ. ... BORȘ , borșuri , s . n . Zeamă acră preparată din tărâțe de grâu , de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă ; p . ext . ciorbă preparată cu această zeamă ... a început încă să fermenteze , obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri sau , p . ext . , a altor fructe ori plante . 2. Zeamă , suc pe care îl conțin unele fructe . 3. Seva arborilor . 4. ( Pop . ) Zeamă ... ZĂMĂRÍE , zămării , s . f . ( Reg . ) Mâncare cu zeamă multă ; cantitate mare de zeamă ... ȚIGHÉR , țigheruri , s . n . ( Reg . ) Zeamă ... BĂLOȘÍ , băloșesc , vb . IV . Refl . ( Despre vin , zeamă ... BĂLOȘÍT , - Ă , băloșiți , - te , adj . ( Despre vin , zeamă BÁRTIȚĂ , bartițe , s . f . ( Reg . ) Pojghiță de mucegai care se formează pe borș sau pe zeama de varză acră . - Et . CALORIZATÓR , calorizatoare , s . n . Schimbător de căldură folosit la încălzirea zemii de difuzie în fabricile de ... CIÓRBĂ , ciorbe , s . f . Fel de mâncare care constă dintr - o zeamă ... CIR s . n . ( Reg . ) Zeamă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||