|
|
||
Vezi și:LUNGI,
LUNGIȘ,
LUNGĂREȚ,
ÎNTINDE,
ȚURCAN,
CULOAR,
DRAGON,
IARBĂ,
LIMBĂ,
PICIORONG
... Mai multe din DEX...
LUNG - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LUNG, -Ă, lungi, adj., adv., s.n. I. Adj. 1. Care are o lungime mare, ale cărui capete sunt depărtate unul de altul. * Expr. A avea mâna lungă (sau degete lungi) sau a fi lung de mână (sau de, în degete) = a avea obiceiul să fure, a fi hoț. A fi lung în (sau de) limbă sau a avea limbă lungă = a vorbi prea mult și, mai ales, a spune ce nu trebuie; a fi limbut. ** (Substantivat, f. pl.) Unde lungi. 2. De statură mare; înalt. * Expr. A cădea cât este de lung = a cădea lungindu-se pe jos. 3. (Despre suprafețe) Care se întinde pe o distanță mare; p. ext. vast. 4. (Despre mâncăruri) Apos, diluat. * Expr. Zeamă (sau ciorbă) lungă = a) mâncare slabă, fără gust, proastă; b) vorbire anostă, fără conținut. 5. Care durează mult timp; îndelungat. * Silabă (sau vocală) lungă = silabă (sau vocală) care are o durată de pronunțare mai mare decât durata medie. * Expr. Zile (sau ani) lungi = timp îndelungat (care s-a scurs greu). Vorbă lungă = vorbărie inutilă. II. Adv. Mult, îndelung; adânc. * Expr. A se uita (sau a privi) lung (la cineva sau la ceva) = a privi mirat, nedumerit sau mult și atent, insistent, cu reproș (la cineva sau la ceva). III. S.n. (De obicei articulat) Lungime; întindere. * Loc. adv. și prep. De-a (sau în) lungul = în direcția lungimii; pe lângă, pe marginea...; de la un capăt la altul. * Expr. În lung și în lat (sau larg) = în toate direcțiile, peste tot, pretutindeni. A nu-și cunoaște (sau vedea) lungul nasului = a fi obraznic. - Lat. longus.Sursa : DEX '98 Lung ≠ scurtSursa : antonime LUNG adj., adv. 1. adj. înalt. 2. adj. mare. (Și-a lăsat părul \~.) 3. adj. întins, prelung. (Un șir \~ de oameni.) 4. adj. alungit. 5. adj. v. îndelungat. 6. adv. v. îndelung. 7. adj. îndelung, îndelungat. (Viață \~.)Sursa : sinonime lung adj. m., f. lúngă; pl. m. și f. lungiSursa : ortografic lung s. n.Sursa : ortografic LUNG^3 adv. Mult; îndelungat; îndelung. * A se uita \~ la cineva (la ceva) a privi insistent la cineva (ceva); a privi nedumerit. /<lat. longusSursa : NODEX LUNG^2 n. mai ales art. : De-a (sau în) \~ul orientat în lungime; de la un capăt la altul. În \~ și în lat peste tot; în toate direcțiile. A-și cunoaște \~ul nasului a-și aprecia just locul și rolul său în societate. /<lat. longusSursa : NODEX LUN//G^1 \~gă (\~gi) 1) Care are o întindere mare de la un capăt la altul; întins mult în lungime. Drum \~. * A avea mână \~gă (a fi \~ la mână) a avea obiceiul să fure. A fi \~ în (sau de) limbă, a avea limbă \~gă) a avea obiceiul să vorbească mult și să spună ceea ce nu trebuie; a fi limbut. 2) (despre oameni) Înalt de statură. * A se întinde (sau a cădea) cât este de \~ a cădea jos, lungindu-se. 3) (despre mâncăruri) Care conține prea multă apă; apos. * Zeamă \~gă a) fiertură apoasă, inconsistentă și fără gust; b) vorbărie; trăncăneală. 4) (despre procese desfășurate în timp) Care durează mult; care se scurge greu; îndelungat. Iarnă \~gă. /<lat. longusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LUNGRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1006 pentru LUNG. Alexei Mateevici - Vorbă lungă Alexei Mateevici - Vorbă lungă Vorbă lungă de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Septembrie 1906 La strană stă dascălul Oltukavin și ține cu degetele întinse, grase un condei ros de pană de gâscă. Fruntea lui cea mică e-ncrețită, nasul își schimbă culorile de tot felul, de la cea trandafirie până la cea vânătă-închisă. Înaintea lui pe scoarța roșie-gălbuie a Triodei de Flori se află două hârtiuțe. Pe una e scris ,,pentru sănătate", pe cealaltă — ,,pentru odihnă", și sub amândouă titlurile câte un rând de nume. Lângă strană stă o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea robilor lui Dumnezeu: Andrii și Daria cu copiii ... Dumitru, iarăși Andrii, Antim, Mărioara... — Stai, mai încet... Nu gonești iepuri, vei ajunge la capăt... — Ai scris-o pe Mărioara? Ei, acu pe Chirilă, pe Gordei, pe pruncul nou-răposat Gherasim, Pintilii. L-ai scris pe răposatul Pintilii? — Stai... Pintilii a ... Anton Cehov - Vorbă lungă Vorbă lungă de Anton Cehov Traducere de Alexei Mateevici - Septembrie 1906 La strană stă dascălul Oltukavin și ține cu degetele întinse, grase un condei ros de pană de gâscă. Fruntea lui cea mică e-ncrețită, nasul își schimbă culorile de tot felul, de la cea trandafirie până la cea vânătă-închisă. Înaintea lui pe scoarța roșie-gălbuie a Triodei de Flori se află două hârtiuțe. Pe una e scris ,,pentru sănătate", pe cealaltă — ,,pentru odihnă", și sub amândouă titlurile câte un rând de nume. Lângă strană stă o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea robilor lui Dumnezeu: Andrii și Daria cu copiii ... Dumitru, iarăși Andrii, Antim, Mărioara... — Stai, mai încet... Nu gonești iepuri, vei ajunge la capăt... — Ai scris-o pe Mărioara? Ei, acu pe Chirilă, pe Gordei, pe pruncul nou-răposat Gherasim, Pintilii. L-ai scris pe răposatul Pintilii? — Stai... Pintilii a ... Marius Marian Șolea - Lungul poem haiku de o mie de strofe Marius Marian Şolea - Lungul poem haiku de o mie de strofe Lungul poem haiku de o mie de strofe - fragment de Marius Marian Șolea S-a întors cerul și depărtarea stelei își mută Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi ... femei; Cercetat-am marea lină, vrând să știu dacă în unde, Printre albe Nereide, marea însăși n-o ascunde... Dar nimic — Cer, noapte, mare, lung la mine au privit Ș-au zâmbit. Zantiotele râd toate, iar Thaisa le oprește: — O..., Levante Hyacinthus, eu ți-o spui într-un cuvânt ... ... George Coşbuc - Ceas-rău Ceas-rău de George Coșbuc Baladă Pe când clopotul de sară Sună lung și legănat La biserica din sat, Nina șade-n prag afară Și-ascultând cum bate rară Boarea-n crengile de fag, Fata toarce; stând pe ... El care de alte dăți, Ar fi smicurit bucăți P-acel om cu-așa cuvinte, Tot râdea ca scos din minte Și-n batjocură privea Lung la mine; ochi ținea Lung la mine Și cotind fete străine, Pricină de râs făcea. Mamă, pentru ce se ține Sandru chiar așa-nținat? Știu că nu-i el de ... Răsărea de dup-un dos. Bată-l crucea, că s-arată! Vai de mine! ceasul-rău! Ne ferească Dumnezeu! Strigă mă-sa-nspăimântată, Și privește lung la fată, Lung, căci fata-ngălbenea Tot mai tare; ea strângea Tot mai tare Pumnii săi; mă-sa-n rugare Pe toți sfinții miluia. Dar copila hohotește; Lasă ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea) ... nu-i rupi părul, că te-ai topiiiit! — Bătrânețile, măria-ta, câteodată... — Ce-ai zis? — Bătrânețile... uneori îmi rămâne câte un fir lung, ca un fir de beteală, în dinții pieptenelui... — Nu, nu, să nu-ți rămâie nici unul! Auzitu-m-ai tu, ori nu m-ai ... cântăreț, care-i zâmbea și-i făcea semn să se apropie. La șoldul stâng purta paloș lat, în mâna dreaptă ținea o chitară cu gât lung și ochii-i scânteiau ca doi cărbuni aprinși. Domnița dădu să țipe și nu putu. Sări în picioare, vroi să fugă, da', ca și cum ... când pășea, zalele sclipitoare zuruiau ca și cum ar fi fost vii. Domnița nu dădu nici un semn. Voinicul plecă rușinat. Trecu altul, cu parul lung și negru corb, cu cămașa ușoară, albă ca floarea și cu chenare de găitan aurit, încins pe la mijloc cu un brâu de mătase verde ... Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir şi a preafrumoasei Elena Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena de Ioan Barac Informații despre această ediție Fragment. Cea măiastră și cu părul de aur, adecă O închipuire supt carea să înțelege luarea Țării Ardealului prin Traian, Chesarul Rîmului (Fragment din partea a II-a) Tînărul dacă porneaște Departe călătoreaște, Singur numai cu o slugă Merge dînd Domnului rugă. O, Arghire, lungă cale — Lungi necazurile tale — Ia de-a lungul dealurile Și numără jgheaburile Tot prin locuri necălcate Și prin păduri neumblate, Tot prin văi necunoscute, Prin locuri nepricepute, Nededat cu cale lungă Cîte vor să-l mai ajungă. Cîte biruri, cîte sate, Tot întreabă de cetate, La toți le părea minune, Necum ca să-i știe spume. Calcă cîte locuri toate Pînă mai nici nu mai poate Deci în partea pustnicească Cînd era să nimerească, Dintru o peșteră mare, Vedea fum că iasă tare. Și într-acolo grăbeaște, În care dacă priveaște, Vede un om mare foarte, Cît s-au spăimîntat de moarte, A s-întoarce nu cutează. Gîndind fricos să nu-l crează, Ci ș-au făcut ... Vasile Alecsandri - Briar Ghioaga lui Briar de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I În mijlocul câmpiei întinsă ce se pierde Sub zarea albăstrie cu-a ei comoară verde, Culcat pe spate șede voinicul bivolar Briar, ce n-are-n lume decât un gros stejar, Un bun și scump tovarăș de lupte crâncenite, Cioplit în chip de ghioagă cu falii oțelite. Alesu-l-au el singur în codrul îndesat, Jupitu-l-au de coajă, prin foc el l-au uscat, Apoi, ieșind în vale cu ghioaga subsoară, Acum se simte vesel că are-o sorioară. Știu bivolii de dânsa și-n laturi se feresc, Și, cât stau la pășune, cu ochiul o pândesc, Căci dacă-n depărtare se răzlețesc de turmă, Cumplita ghioagă zboară vârtej pe a lor urmă. Și bivolii sălbatici, nebuni de groaza ei, Revin la cârd în fugă, supuși ca niște miei. Știu lupii, hoți de noapte ce ies la vânătoare Când cerul se ascunde în neagra-nvelitoare, Și-n poalele pădurii, sub crânguri tupilați, Privesc duios la bivoli ce-n iarbă stau culcați, Dar nu-ndrăznesc să iasă din umbră mai devale, ... Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri) ... cenușa de sub foc. El lipește ochi cu gene, Pe drumeț îl face orb, Și în cuiburi, chiar sub pene, Crapă ouăle de corb. Câmpul lung și lat albește Ca un strat de mărgărint. Alba lună sus lucește Ca icoană de argint Și apare nemișcată În abis nemărginit Ca pe marea ... dragoste cu tine Să mă dau, să-ntineresc!“ Abie zice și deodată Glasul fetei a muțit, Iar în lunca deșteptată Hohot lung au clocotit. Și vrăjitul fag 'ntinde Un braț lung, cuprins de ger, Pe uncheș de barbă-l prinde Și-l ridică pe sub cer. Statu-Palmă țipă, zbiară, El se zbuciumă turbat, Dar din ... ... Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune  În zădar caut-al vieței înțeles nedezlegat. Iese-n noapte și-a lui umbră lung-întins se desfășoară Pe-ale Nilului mari valuri,  astfel pe-unde de popoară Umbra gândurilor regii se aruncă-ntunecat. Ale piramidei visuri, ale Nilului ... Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor) ... Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune  În zădar caut-al vieței înțeles nedezlegat. Iese-n noapte și-a lui umbră lung-întins se desfășoară Pe-ale Nilului mari valuri,  astfel pe-unde de popoară Umbra gândurilor regii se aruncă-ntunecat. Ale piramidei visuri, ale Nilului ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUNGRezultatele 1 - 10 din aproximativ 741 pentru LUNG. ... LUNGÍ , lungesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) face mai lung ; a ( se ) întinde . 2. Refl . ( Fam . ) A se întinde pe ceva ; a se culca . 3. Tranz . A subția ... ... LUNGÍȘ s . n . În ( În loc . și expr . ) ( sau de ) lungiș sau de - a lungișul = în lung , de - a lungul . În lungiș și în curmeziș = în toate direcțiile , pretutindeni . - Lung ... LUNGĂRÉȚ , - EÁȚĂ , lungăreți , - e , adj . Care are o formă alungită ; mai mare în lungime decât în lățime ; lunguieț . - Lung ÎNTÍNDE , întínd , vb . III . I. 1. Tranz . și intranz . A îndrepta , a desfășura , trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns , încolăcit , înfășurat . 2. Tranz . A lungi , trăgând de capete , un lucru elastic . 3. Tranz . A lungi mâna , brațul etc . ( într - o direcție oarecare ) . 4. Refl . A - și destinde corpul , membrele ( din cauza oboselii , a plictiselii etc . ) . 5. Refl . A se culca , a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi . 6. Tranz . A înmâna , a da . 7. Tranz . A îndrepta , a ținti ( o armă ) spre . . . 8. Tranz . Fig . A trage în toate părțile de cineva , a hărțui . II. 1. Tranz . A desface , a desfășura pe toată suprafața , lungimea etc . un obiect strâns , împăturit . 2. Refl . A ocupa un spațiu ( întins ) ; a se extinde . 3. Tranz . Fig . A mări , a spori o putere , o stăpânire . 4. Refl . A se prelungi în timp ; a ... ȚURCAN , - Ă , țurcani , - e , s . f . , adj . 1. S . f . Rasă de oi cu lână lungă , aspră și groasă ; oaie care face parte din această rasă . 2. Adj . ( Despre lână ) Lungă , groasă și aspră ; ( despre oi ) cu lână groasă , lungă și aspră . 3. S . f . Țurcă ^2 . - Et . CULOÁR , culoare , s . n . 1. Încăpere îngustă și lungă în interiorul unei clădiri , care servește ca loc de trecere între încăperile situate pc același plan . 2. Spațiu îngust și liber de - a lungul unui vagon de cale ferată , prin care se circulă și din care se intră în compartimente . 3. Fiecare dintre spațiile înguste și delimitate de - a lungul unei piste de atletism sau al unui bazin de natație , pe care aleargă sau înoată un singur concurent sau o singura echipă . 4. Spațiu delimitat pe o șosea pentru un anumit tip de circulație . 5. ( Geogr . ; în sintagma ) Culoar depresionar = depresiune alungită și îngustă , semiînchisă , care separă masive sau culmi de dealuri și ... Reprezentare heraldică având profilul unui chip omenesc cu barba formată din șerpi încolăciți . 4. ( Art . ) Numele unei constelații din emisfera boreală , dispusă într - un șir lung de stele terminat cu un fel de cap ; ( pop . ) Balaurul . II. Soldat din cavalerie care lupta atât călare , cât și pedestru . DRAGÓN^1 , dragoane , s ... ... mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum ... verzi și albe - roșietice sau gălbui ( Phalaris arundinacea ) ; iarba - cănărașului = plantă erbacee din familia gramineelor , cu frunzele plane , cu flori verzui și semințele gălbui ; mei - lung , meiul - canarilor ( Phalaris canariensis ) ; iarbă - albastră = plantă erbacee cu frunzele îngrămădite la baza tulpinii și cu flori violete ( Molinia coerulea ) ; iarba - bivolului = plantă erbacee cu ... ... nume dat mai multor specii de plante înrudite cu cactusul , cu tulpina spinoasă și flori roșii , albe sau galbene ; limba - șarpelui = ferigă mică cu rizomul lung , cu o singură frunză , de formă ovală , răspândită prin locurile umede , prin tufișuri și păduri ( Ophioglossum vulgatum ) ; limba - vrăbiei = plantă erbacee cu tulpina dreaptă , cu ... ... picioarele lungi și roșii ( Himantopus himantopus ) . 3. ( La pl . ) Nume generic dat păsărilor cu picioare foarte lungi . 4. ( Depr . , fam . sau glumeț ) Picior ( 1 ) foarte lung Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||