|
|
||
Vezi și:SINTETIZOR,
ARTICOL,
MONOLOG,
POSTPUNERE,
POSTPUS,
TEMPO,
VOCODER,
ÎMPIEDICAT,
ÎNGHIȚI,
ÎNTORS
... Mai multe din DEX...
VORBIRE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VORBÍRE, vorbiri, s.f. 1. Acțiunea de a vorbi și rezultatul ei; folosire a limbii în procesul de comunicare între membrii unei anumite colectivități; vorbit^1. ** Limbaj. * Vorbire sintetică = vorbire generată de un sintetizator de vorbire. ** Fel de a vorbi, mod de a se exprima. 2. Limbă, grai. 3. (Înv.), Cuvânt; mențiune. - V. vorbi.Sursa : DEX '98 Vorbire ≠ tăcereSursa : antonime VORBÍRE s. 1. v. limbaj. 2. v. vorbă. 3. v. exprimare.Sursa : sinonime VORBÍRE s. v. alocuțiune, cuvânt, cuvântare, dialect, discurs, termen, vorbă.Sursa : sinonime vorbíre s. f., g.-d. art. vorbírii; pl. vorbíriSursa : ortografic VORBÍR//E \~i f. 1) Proces de transmitere a informației cu ajutorul limbii; faptul de a vorbi. * A avea darul \~ii a vorbi liber și frumos în public. 2) Mijloc principal de comunicare între oameni constând din sistemul fonetic, lexical și gramatical; limbă; limbaj; 3) Fel de a vorbi; mod de exprimare. /v. a vorbiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VORBIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentru VORBIRE. Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F ... e scrierea de teatru poezie. Fiind însă că teatrul ne arată oamenii, și fiindcă în împrejurări omenești, acțiunile, cări sunt chiar viața, sunt însoțite de vorbire, oamenii dramaturgului trebuiesc firește să vorbească și ei. Din împrejurarea însă că păpușile lui pe lîngă că trebuie să umble, să plîngă, să riză, să ... Titu Maiorescu - Neologismele Neologismele de Titu Maiorescu 1881 Au trecut 14 ani de când pentru întâia oară s-a arătat în Convorbiri literare o direcție critică în contra limbii obișnuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii române. Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiile arbitrare ale filologilor care, sub cuvânt de „purificare“, întocmeau un vocabular de termeni necunoscuți românului și depărtau vorbirea claselor culte de la izvorul de viață al limbii populare; iar pe de alta voia să lovească în germanismele infiltrate printre scrierile de peste Carpați și Molna, care falsificau geniul propriu al limbii române și micșorau astfel valoarea luptei lor pentru existența națională. Dacă astăzi și-ar da cineva osteneala să recitească acele articole critice, ar dobândi, desigur, încredințarea că orice s-ar putea zice în contra lor, numai un singur lucru nu s-ar putea zice: că au fost dictate de un spirit antinațional. Prea aspre le pot părea la unii, prea puțin oportune la alții, prea lipsite de respect pentru vechile autorități la ai treilea, dar orice cap nepărtinitor va trebui să recunoască, în tendința de a readuce limba română la viața ei populară și ... Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa Păcătoasa de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Norodul fierbe... Glasuri, tunet, Cântări și din chimvaluri sunet, Verdeață primprejur și flori, Iar printre stâlpi, pe la ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a dat; Nu rabdă nici o răutate, Iertare propovăduiește Și pentru răi cu bunătate El tuturora răsplătește. Puterea Lui, din cer venită, Nu-i pe pământ obicinuită. Le dă El orbilor vedere, Iar celor slăbănogi tărie... Mărturisire ... Alexei Mateevici - Păcătoasa Păcătoasa de Alexei Konstantinovici Tolstoi‎ Traducere de Alexei Mateevici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Norodul fierbe... Glasuri, tunet, Cântări și din chimvaluri sunet, Verdeață primprejur și flori, Iar printre stâlpi, pe la ușori, Perdele-n țesături frumoase, Țesute din mătăsuri groase, Curți, minunat împodobite... Cristaluri, vase aurite, Ce ca un soare strălucesc. Pe-afară — mare grămădire De cai — trăsuri la hodinire; La masă oaspeți năvălesc, Și vorba lor se varsă slobod Prin zgomot, cântece și tropot. De curge vorba despre toate: De jugul Romei blestemate, Despre domnia lui Pilat, De sfaturi, ce au adunat În taină capii jidovești, De trebuinți negustorești, De biruiri, război și pace... Le merge vorba, în sfârșit, Despre Acel de sus venit, Ce lucruri minunate face. II „Pe oameni, ca pe frați iubind, Smerire El i-a învățat Și, legea lui Moisei curmând, El legea dragostei le-a dat; Nu rabdă nici o răutate, Iertare propovăduiește Și pentru răi cu bunătate El tuturora răsplătește. Puterea Lui, din cer venită, Nu-i pe pământ obicinuită. Le dă El orbilor vedere, Iar celor slăbănogi tărie... Mărturisire El ... Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar Rugăciune pentru pahar de Ivan Nikitin , traducere de Alexei Mateevici ,,Și mergând puțin au căzut pre fața sa, rugându-se și zicând: Părintele meu, de este cu putință, treacă de la mine paharul acesta; însă nu precum voi eu, ci precum tu" (Math., 26,39) S-aprinde apusul aurit De-asupra Iudeii mute, Și somnorosul amurgit Își țese umbrele tăcute... Arzând în focul asfințirii, Stă înverzitul Eleon, Scăldat în valul strălucirii Cetatea muntelui Sion, Mărețul Ierusalim, Vederi deschide minunate: Frumoasele lui clădituri În felurite lăsături Se văd pe coastă revărsate... Colo — Gheval și Garizim, Spre răsărit albastre ape Ale Iordanului. Pe-aproape, Tot văi adânci, ce dorm în ceață... A mării moarte frumusață În ceruri ca prin vis privește. Spre asfințit, în depărtare, Lucește mijlocia mare, Și revărsarea nesfârșită Lărgimea ei nemărginită Pietrosul mal o îngrădește, Îi întuneric și tăcere Lumini în ceruri se aprind... Încet s-arată luna plină Și-a Ghethsimaniei grădină O-mbracă în albastră haină. Și într-a serii sfântă taină, Uitând de orișice durere Ai Dumnezeului — Cuvânt Trei ucenici dorm. Somnul lor Li-i liniștit, adânc, curat. Dar somnul lumii tulburat: ... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea ... ia acea băutură, Pe loc bărbatul său tace Și ceartă nu să mai face. Iar ruda ei cu zîmbire Zise la a sa vorbire : -Nu, draga mea, acea apă, Cum zici, de bătăi te scapă, Ci tăcerea ta te face Să aibi cu bărbatul pace. Că țiind, cum zici ... Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) ... să mă crească, Să poată a-mi zîmbi. Creșteam și-mi mergea binesub dulcea-i îngrijire, Rîdea cînd ziceam : mamă ! la-ntîia mea vorbire, Văzîndu-m-a păși. Cum a putut, săraca, m-a dat apoi la carte. O ! cîtă bucurie avea cînd ... Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) ... Și cu ne-ncetare varsă oști în țară. Nu ar fi mai bine, mare domnitor, Să-așteptăm să vie noul ajutor?" Ștefan îi răspunde cu vorbire lină — ,,Oastea noastră-i bravă, chiar de-ar fi puțină. Lupul singur numai, știți aceasta voi, E d-ajuns să spargă turme mari de ... Dimitrie Bolintineanu - Fata de la Cozia ... la luptă, nu ma îndoiesc; Însă pe-al meu mire voi să îl iubesc." Domnul fiu s-aruncă l-ale ei picioare Și cu o vorbire dulce rugătoare: - "Fii a mea domniță și îți jur pe cer Pentru tine-n lume să trăiesc, să pier!" La aceste vorbe tânăra ... Gheorghe Asachi - Safo cătră Faon ... Ferice-i aceea june Care lângă tine oftează, Căruia lângă tine apune Și răsare a zilei rază! Care aude a ta vorbire Ș-al tău dulce râsul vede, Ah, acela în fericire Lângă Zefs în Olimp șede! Când privesc a ta figură, Plin de amorului ... Gheorghe Asachi - Tot la acela Gheorghe Asachi - Tot la acela Tot la acela de Gheorghe Asachi Dacă-n barca ușurică petreci unda întărtată, Au prin munților omete a ta cale de te duce, Favorabil fie-ți Zeul, ce pe călători conduce, Facă-agiunsul tău ferice ș-a ta cale-ndemânată. Dacă-amu a ta simțire prin ochi este încântată, Revederea patriei dacă estazul în tine-aduce, Prin vorbirea armonioasă, prin cea artă ce străluce Și prin care Italia nouă cum cea veche-i înălțată. Pasul tău înaripează cătră insubra cetate, Ce-n mărirea ei se nalță ca un arbore-n câmpie, Între stolul de mici plânte la pământ ce-s tupilate. În murindu-l văl vede-vei cum se poartă-n modestie, În una unite daruri cu care-n anticitate Se lăudau înalte genii răspândite în o Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VORBIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 153 pentru VORBIRE. ... sau a unei infinități inedite de timbruri și a unor efecte sonore , lărgind posibilitățile de exprimare artistică . 2. ( În sintagma ) Sintetizor de vorbire = a ) aparat electronic complex care simulează funcțiile aparatului fonator uman , în scopul producerii vocii și vorbirii pur artificiale ; b ) procesor electronic care reduce ... ... un document oficial , marcată de obicei printr - un număr de ordine sau printr - o literă . 3. Obiect care se vinde în comerț . 4. Parte de vorbire flexibilă care individualizează substantivul , adjectivul sau ( mai rar ) alte părți de vorbire ... MONOLÓG , monoloage , s . n . 1. Scenă dintr - o lucrare dramatică în care un personaj , fiind singur pe scenă , își exprimă cu glas tare gândurile . 2. Vorbire neîntreruptă a cuiva , fără a da altuia timp pentru replică ; vorbire ... POSTPÚNERE , postpuneri , s . f . Procedeu sau fenomen gramatical prin care anumite părți de vorbire cu rol de determinant se plasează în frază după părțile de vorbire ... POSTPÚS , - Ă , postpuși , - se , adj . ( Lingv . ; despre anumite părți de vorbire ) Plasat în frază după părțile de vorbire TÉMPO s . n . 1. Viteză , iuțeală cu care se execută o piesă muzicală , conform conținutului și caracterului ei . 2. ( Lingv . ) Viteză de succesiune a silabelor cuvintelor în cursul vorbirii ; ritm al VOCÓDER^2 s . n . ( Muz . ) Instrument electronic de analiză - sinteză în timp real , folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice . VOCODÉR^1 , vocodere , s . n . Sistem electronic de telefonie , în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită , pentru a obține o inteligibilitate ... are picioarele legate ( spre a nu putea fugi ) ; ( despre vehicule sau despre roțile lor ) cu piedică ; înțepenit . 2. Fig . ( Despre vorbă sau despre vorbire ... răbda , a îndura fără ripostă o necuviință , o insultă etc . 4. A omite cuvinte sau silabe ( din cauza unui defect de vorbire ... încovoiat , strâmb . 3. ( Pop . ) Jugănit , castrat . 4. Fig . ( Rar , despre persoane sau despre firea , caracterul lor ) Sucit , ciudat . 5. Fig . ( Rar , despre cuvinte sau despre vorbire Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||