|
|
||
Vezi și:LARGA,
LĂRGIME,
LĂRGUȚ,
ZGOMOT,
ȘALVARI,
BINIȘ,
CUPĂ,
GOLF,
LARGARE,
MANTIE
... Mai multe din DEX...
LARG - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LARG, -Ă, (I) largi, adj. (II) larguri, s.n. I. Adj. 1. Care ocupă o suprafață mare, care este extins în toate direcțiile; întins, vast. * Expr. În lumea largă = a) în locuri depărtate, departe; b) pretutindeni. 2. De dimensiuni mari; lat. * Loc. adv. Pe larg = în mod amplu, amănunțit. ** (Despre recipiente sau cavități) Cu dimensiunea transversală mare; p. ext. cuprinzător, încăpător. * Expr. Mână largă, se zice despre un om generos sau cheltuitor. ** (Despre veșminte) De o croială bogată, care permite mișcarea liberă a corpului; care este prea mare față de dimensiunile unei persoane. * Expr. A da (ceva) cu mâneci largi = a da bucuros, cu voie bună; a fi darnic. ** (Despre gesturi, mișcări etc.) Desfășurat în toată amploarea. ** Fig. Care nu este meschin, care este liber, generos, înaintat. Vederi largi. II. S.n. 1. (Articulat; urmat de determinări în genitiv care indică o suprafață) Întreaga suprafață (a unui loc); partea mai largă (a unui loc). ** Loc pe mare depărtat de țărm. * Loc. adv. În larg = departe de țărm, pe apă. 2. Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile; întindere mare, spațiu vast. * Expr. A fi (sau a se simți) la (sau în) largul său = a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. - Lat. largus.Sursa : DEX '98 Larg ≠ îngust, strâmt, strâns, restrânsSursa : antonime LARG s. v. lărgime, lățime.Sursa : sinonime LARG adj. v. culant, darnic, generos, mări-nimos.Sursa : sinonime LARG adj. 1. v. întins. 2. v. spațios. 3. amplu, întins, mare. (Știrea ocupa un spațiu \~ în ziar.) 4. întins, spațios, vast. (Bulevarde \~.) 5. întins, lăbărțat, lărgit, lățit. (Un pulover \~.) 6. lat, mare. (Pălărie cu boruri \~.) 7. liber, (înv. și pop.) slobod. (O legătură prea \~.) 8. v. amplu.Sursa : sinonime larg adj. m., f. lárgă; pl. m. și f. largiSursa : ortografic larg s. n., pl. lárguriSursa : ortografic LARG^2 \~uri n. 1) Suprafață mare; lărgime. * În \~ în mare; departe de țărm. 2) Loc deschis care se întinde departe în toate direcțiile. * A fi (sau a se simți) în \~ul său a fi (sau a se simți) în deplină libertate, nestingherit. /<lat. largusSursa : NODEX LAR//G^1 \~gă (\~gi) 1) Care se întinde pe o suprafață mare; care are limite extinse; vast; întins. * În lumea \~gă pe diferite meleaguri; în depărtări. 2) Care permite să încapă mult; încăpător; spațios. Vas \~. Cameră \~gă. * A descrie (sau a povesti) pe \~ a descrie sau a povesti cu lux de amănunte; amănunțit. Mână \~gă darnic; generos. Vederi \~gi cunoștințe profunde și receptive față de nou, față de progres. /<lat. largusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LARGRezultatele 1 - 10 din aproximativ 446 pentru LARG. Alexandru Vlahuță - Un suflet larg să mă-nțeleagă ... Alexandru Vlahuţă - Un suflet larg să mă-nţeleagă Un suflet larg să mă-nțeleagă de Alexandru Vlahuță Un suflet larg să mă-nțeleagă, Să fiu al lui, să fie-al meu, L-am căutat o lume-ntreagă, Și-l caut, și-l visez mereu. Te ... George Coşbuc - Hafis Hafis de George Coșbuc De știi tu, băiete, să bei și să taci, Haid' vino cu mine! Ia cupa cea largă și-ai grijă ce faci Ascunde-o bine, Căci mufti ne-o vede și mufti ne-o ia. Și mufti Ia urmă se pune și-o bea — Și dăm de rușine! În strada cea strâmtă e cârciumă-n fund; Ghiaurii beau bine; Când merg eu pe-acolo, ghiaurii s-ascund, Cu spaimă, de mine. Eu beau câte-o cană, beau două, ba trei; Eu singur beau zece, de vorbă cu ei, Și-i fac de rușine. Îmi zise ghiaurul: — „Bătrâne poet, Ia spune-mi, e bine? Eu știu cä e vinul oprit de profet!â€� — „Oprit e, creștine! Dar nu e mirare, că eu îl iubesc, Mirare-i că unii de-ai voștri-l hulesc, Și-aceasta-i rușine!â€� Ghiaurii au haine lipite pe ei; De dânșii e bine: Bei vinul, și mufti nu-ntreabă „ce bei?â€� Dar alta-i la mine! Ulciorul plin, unde sa-l pot eu dosi ? Dar haina-mi e largă — mai largă de-ar fi, Că scap de rușine! De știi ... George Coșbuc - Nunta Zamfirei ... niciodat. Iar când a fost de s-a-mplinit Ajunul zilei de nuntit, Din munți și văi, de peste mări, Din larg cuprins de multe zări, Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. De cum a dat în fapt de zori Veneau cu fete ... prins să sune sunet viu De treasc și trâmbiți și de chiu Dar ce scriu eu? Oricum să scriu E nemplinit! Și-atunci de peste larg pridvor, Din dalb iatac de foișor Ieși Zamfira-n mers isteț, Frumoasă ca un gând răzleț, Cu trupul nalt, cu părul creț, Cu pas ușor ... ... nespus, Și Duh în Duh prin aer se frământă, Iar grindina-n văzduh cumplit își cântă Cântarea ei de-oțel, căzând de sus, Pe codrul larg ce-n urlete se-ndoaie, Și sare iar la loc apoi mugind. Deodată stă. Și iată-l, răpăind Potop din cer turnatul râu de ploaie ... Vasile Alecsandri - Briar Ghioaga lui Briar de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I În mijlocul câmpiei întinsă ce se pierde Sub zarea albăstrie cu-a ei comoară verde, Culcat pe spate șede voinicul bivolar Briar, ce n-are-n lume decât un gros stejar, Un bun și scump tovarăș de lupte crâncenite, Cioplit în chip de ghioagă cu falii oțelite. Alesu-l-au el singur în codrul îndesat, Jupitu-l-au de coajă, prin foc el l-au uscat, Apoi, ieșind în vale cu ghioaga subsoară, Acum se simte vesel că are-o sorioară. Știu bivolii de dânsa și-n laturi se feresc, Și, cât stau la pășune, cu ochiul o pândesc, Căci dacă-n depărtare se răzlețesc de turmă, Cumplita ghioagă zboară vârtej pe a lor urmă. Și bivolii sălbatici, nebuni de groaza ei, Revin la cârd în fugă, supuși ca niște miei. Știu lupii, hoți de noapte ce ies la vânătoare Când cerul se ascunde în neagra-nvelitoare, Și-n poalele pădurii, sub crânguri tupilați, Privesc duios la bivoli ce-n iarbă stau culcați, Dar nu-ndrăznesc să iasă din umbră mai devale, ... Alexandru Vlahuță - România pitorească Alexandru Vlahuţă - România pitorească România pitorească de Alexandru Vlahuță Cuprins 1 PE DUNĂRE 1.1 PORȚILE DE FIER 1.2 TURNU-SEVERIN 1.3 CORBUL. HINOVA 1.4 OSTROVUL MARE. RUINI 1.5 LA CALAFAT 1.6 DESA 1.7 GURA JIULUI. BECHETUL. CELEIUL 1.8 SILIȘTIOARA 1.9 ISLAZUL 1.10 TURNU-MĂGURELE 1.11 ZIMNICEA 1.12 GIURGIU. CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA ... Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman Cezar Bolliac - O dimineaţă pe Caraiman O dimineață pe Caraiman de Cezar Bolliac Și iacă-mă pe vârfuri ararea străbătute, Și unde achilonii locașul lor își pun. Dar nici o vegetare! A iernelor trecute Ninsorile, prin râpe, grămezi, grămezi s-adun. Nici mușchiul nu se ține pe cremenea lucioasă Ce-o zvântă vijelia în drumul său trecând. O! nici un semn de viață! nimica nu trăiește, Decât p-un colț un vultur lumina ațintând. Și corbi, afund în vale, de carnivore doruri Împunși, se-ntrec și plană, - vr'un hoit și-au însemnat, Sau paseri d-alte paseri mai tari ucise-n zboruri, Sau fiare ce-alte fiare mai tari au sfâșiat. Pe a căruntă stâncă ș-adesea porfirie, Se sparg, se primblă norii, troienii mișcători, Și raza dimineței, d-un soare ce-a să vie, Aduce salutarea la vârfuri peste nori. Departe, pe o creastă de culme lung întinsă, Se-nșiră, fără număr, molifți ieșiți din nor, Și-n pompă militară, c-o frunte neînvinsă, Îmi trec pe dinainte cu uniforma lor. În văile afunde, a nopții locuință, Coboară-n șiruri brazii spre râul zgomotos Ce spumegă, se luptă, în ... Cincinat Pavelescu - Două epigrame Cincinat Pavelescu - Două epigrame Două epigrame de Cincinat Pavelescu Se zvonise prin Brăila că va sosi în curând noul judecător de pace. Șeful meu, Victor A., fusese mutat la București. Pierdeam în el și un spirit de o înaltă distincțiune, și un camarad de elită. Așa că, în așteptarea noului judecător, nerăbdarea mea se amesteca cu o nuanță de melancolie. În camera de consiliu mare, rece și goală, rezolvam hârtiile curente. Lemnele umede nu voiau să ardă. Era o toamnă ploioasă și tristă. Avocații intrau și ieșeau, care cu afaceri, care cu amabilități profesionale, toți interesându-se de sosirea noului-numit. Pe când mă pregăteam să intru eu în ședință, aprodul, un băiat slăbuț și palid, dar cu o voce de bas, mă anunță că un prieten voiește să-mi vorbească. - Să intre! Ca să-mi dau aer de magistrat ocupat, și pe care vizitele matinale nu-l prea încântă, țineam ochii pe hârtie. Un glas mai puțin simpatic, dar necunoscut, izbucnește: - Hei, ce faci, Cincinat? Ridic ochii spre noul-venit. Nu-l cunoșteam. Îi răspund totuși văzându-l așa familiar, fiindcă se și așezase la celălalt birou și începuse să răsfoiască niște dosare: - Mulțumesc, amice, dar ... Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ion Luca Caragiale - Ultima oră Ultima oră de Ion Luca Caragiale 1900 Mă aflam în toiul conflictului româno-bulgar, în parcul de la Sinaia. Vreme splendidă, deși prea călduroasă, și o mișcare neobicinuită: pe de o parte afluența trenurilor de plăcere, ale căror bilete, fiindcă lunea cădea între două sărbători, erau valabile până miercuri dimineața; astfel, se-ngrămădea lumea pentru bâlciul de a doua zi marți, sf. Maria, când e și hramul mănăstirii; pe de altă parte, era hotărâtă pentru după amiazi plecarea suveranilor noștri spre străinătate. Fizionomia parcului era destul de caracteristică. Persoanele oficiale - curtea regală era în mare doliu - redingotă și mănuși negre, pălărie înaltă; generalii și ofițerii în uniformă de mare ținută; mult public de elită și lume de jos destulă. Unii steteau la mese în fața bufetului, pe când alții se plimbau în sus și-n jos. Așteptând să-mi aducă o cafea, mă pomenesc bătut pe umăr cu multă discreție... Un amic, reporter de ziar. A venit să asiste la plecarea suveranilor, spre a face cuvenita dare de seamă în ziarul său, un ziar foarte belicos. - Ai aflat? - Ce? zic eu. - Care va să zică, nu știi nimic? - ... Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată ... s-o urce-ncet răzimându-se c-o mână de perete. El văzu flacăra tot depărtându-se dinainte-i pân-ce ajunse într-un coridor larg și lung... Flacăra parcă plutea în aer departe în coridor, purtată ca de o mână nevăzută... el o urmă tiptil numai în vârful picioarelor, căci ... de un grila [j] de fier. El îl lovi cu piciorul și-l deschise. Ducea într-un coridor întortocheat și în unghiuri, abia destul de larg pentru ca un om să poată trece cu mâinile și picioarele pin el. O lucire abia, a cărei izvor nu se știa * îl ... Ștefan Octavian Iosif - Veteranul Ştefan Octavian Iosif - Veteranul Veteranul de Ștefan Octavian Iosif Culcat pe-o bancă-ntr-o grădină Pustie, doarme și suspină În vis, și creștetu-i nălbit Străluce nins de lună plină. Arar vreun trecător grăbit În treacăt dă din cap și cată La el, — își vede-apoi de cale Mergând la treburile sale... El n-are drumuri, n-are rost, El n-are nici un adăpost Sub larga boltă înstelată O traistă căpătâi, o zdreanță De mantă veche, un toiag — Tovarăș vieții de pribeag — Și nici un dor, nici o speranță! Și cum pe bancă stă culcat, E parc-un naufragiat Pe-o scândură de vas sfărmat. Zvârlit, la voia întâmplării, De jocul apei înspumat Pe-un țărm pustiu, din largul Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LARGRezultatele 1 - 10 din aproximativ 165 pentru LARG. LARGÁ , larghez , vb . I . Tranz . A desprinde un obiect ( balast , lest ) dintr - o aeronavă în zbor , prin aruncare sau cu ajutorul unui ... LĂRGÍME , lărgimi , s . f . 1. Însușirea de a fi larg ; întindere în toate direcțiile ; lățime , amploare ; dimensiunea transversală a unui recipient , a unei cavități . 2. Loc larg deschis ; spațiu larg în care cineva se poate mișca nestingherit . - Larg ... LĂRGÚȚ , - Ă , lărguți , - e , adj . Diminutiv al lui larg ; destul de larg , de lejer . - Larg ZGÓMOT , zgomote , s . n . 1. Sunet sau amestec de sunete discordante , puternice , care impresionează în mod neplăcut auzul . 2. ( În sintagmele ) Zgomot de fond = perturbație sonoră ( de mică intensitate ) care apare în orice mediu de transmisie a semnalelor . Zgomot alb = zgomot de bandă largă , folosit în măsurători electroacustice , caracterizat prin energie egală pe lățime de bandă constantă . Zgomot colorat = zgomot de bandă largă , folosit în măsurători electroacustice , caracterizat printr - un spectru continuu și uniform într - un domeniu de frecvențe specificat . Zgomot roz = zgomot de bandă largă , folosit în măsurători electroacustice , caracterizat prin energie constantă pe ȘALVÁRI s . m . pl . Pantaloni lungi , foarte largi , cu răscroiala mică , strânși la gleznă , purtați mai ales în Orientul Mijlociu , atât de bărbați cât și de femei ; p . gener . ( depr . ) pantaloni BINÍȘ , binișuri , s . n . Haină boierească lungă de ceremonie , cu mânecile largi și despicate , strânsă pe bust și largă în poale , căptușită cu blană și devenită cu timpul îmbrăcăminte a vechilor lăutari . [ Var . : ( înv . și reg . ) beníș s . ... f . Una dintre culorile cărților de joc ( în formă de inimă de culoare roșie ) . CÚPĂ^1 , cupe , s . f . 1. Vas de băut mai mult larg decât adânc ( cu picior ) ; pahar cu picior , în formă de potir cu gura largă , din care se beau băuturi alcoolice . 2. ( Pop . ) Unitate de măsură ... GOLF ^2 , golfuri , s . n . Parte a unui ocean , a unei mări sau cotitură a unui lac care înaintează într - o deschizătură ( largă ) a uscatului . GOLF ^1 s . n . 1. Joc sportiv , între două sau patru persoane , în care se urmărește introducerea unei mingi mici și dure în mai multe găuri succesive ( aflate pe un teren special ) prin lovirea ei cu o crosă . 2. ( În sintagma ) Pantaloni golf = pantaloni ( inițial de sport ) mai largi decât cei obișnuiți , legați strâns dedesubtul genunchiului , cu faldurile căzând ( până deasupra gleznei ) peste LARGÁRE , largări , s . f . Acțiunea de a larga și rezultatul ei . - V. MÁNTIE , mantii , s . f . 1. ( Astăzi fig . ) Haină ( de ceremonie ) ca o pelerină lungă și largă , care se purta peste celelalte haine . 2. Haină de postav lungă și largă , purtată mai ales de călugări , peste altă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||