|
|
||
Vezi și:APĂ,
APĂTOS,
ARSENIOS,
CACTEE,
COLARGOL,
CONCREȚIUNE,
DECOCT,
DREN,
ERBACEE,
FLUORHIDRIC
... Mai multe din DEX...
APOS - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. APÓS, -OÁSĂ, apoși, -oase, adj. 1. Care conține (prea multă) apă, bogat în apă. 2. Care seamănă cu apa. * Umoare apoasă = lichid transparent care se află între corneea și cristalinul ochiului. - Lat. aquosus.Sursa : DEX '98 APÓS adj. 1. v. apătos, puhav, (Bucov.) toplicios. (Un teren \~.) 2. v. zeros. 3. v. seros. 4. moale, neconsistent, subțire. (O mâncare \~oasă.)Sursa : sinonime após adj. m., pl. apóși; f. sg. apoásă, pl. apoáseSursa : ortografic AP//ÓS \~oásă (\~óși, \~oáse) 1) Care conține (prea multă) apă. 2) Care seamănă cu apa. * Umoare \~oasă lichid care se găsește între cornee și cristalinul ochiului. /<lat. aquosusSursa : NODEX após (-oásă), adj. - Care are consistența apei. Lat. ăqu?sus (REW 588; DAR); cf. it. acquoso, v. fr. eveux, prov. aigos, sp., port. aguoso. Cf. apă.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru APOSRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru APOS. Gheorghe Asachi - Castorii Castorii de Gheorghe Asachi Lângă-o curte boierească, în grădină minunată, Un castor ș-a sa familie trăia-n apa cea curată, De mănunți fii și fiice avea câte o păreche, Casa lui era de bârne, dup-a țărei modă veche. Ostenind cu ghibacie Și păzind iconomie, Spre nutreț ave-n camară Tot producturi de la țară: Frunză, scoarță, nuci și ghindă, La prânz, cină și merindă. Cu această rânduială Trăiau fără de sminteală În duratul foișor Acii soți cu fiii lor Fericiți, d-ar fi urmat Cu cest metod măsurat, Ce din neam în neam de fire Li s-au dat spre moștenire, Și-n repaos gios trăind, Mai presus n-ar fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte și vedea Ce la curte se dregea, Cât-armonie, lumină, Se lățea prin cea grădină, Cum prin înflorit parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La aceste luând sama, A castorului ... Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea ... jupânițe ce mai trăiau ici-colo câte una? Putea îngădui dânsul ca urmașul său să amestece sângele Buhteștilor tare ca vinul cel vechi cu cel apos al domnișoarelor strânse și înzorzonate de astăzi? Dar mai bine i se stinge neamul pentru veșnicie decât ar fi lăsat una ca asta! Boierul Iorgu ... Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu 1870 În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat întunecat și gânditor ca miază-noaptea și avea o împărăteasă tânără și zâmbitoare ca miezul luminos al zilei. Cincizeci de ani de când împăratul purta război c-un vecin al lui. Murise vecinul și lăsase de moștenire fiilor și nepoților ura și vrajba de sânge. Cincizeci de ani, și numai împăratul trăia singur, ca un leu îmbătrânit, slăbit de lupte și suferințe — împărat, ce-n viața lui nu râsese niciodată, care nu zâmbea nici la cântecul nevinovat al copilului, nici la surâsul plin de amor al soției lui tinere, nici la poveștile bătrâne și glumețe a ostașilor înălbiți în bătălie și nevoi. Se simțea slab, se simțea murind și n-avea cui să lese moștenirea urii lui. Trist se scula din patul împărătesc, de lângă împărăteasa tânără — pat aurit, însă pustiu și nebinecuvântat, — trist mergea la război cu inima neîmblânzită, — și împărăteasa sa, ... Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ... Dosoftei - Psaltirea în versuri Dosoftei - Psaltirea în versuri Psaltirea în versuri de Dosoftei Cuprins 1 Psalmul lui David, 1 2 Psalomul lui David, 21 3 Psalomul lui David, 46 4 Psalomul lui David, 48 5 Psalomul lui David, 94 6 Psalomul lui David, 96 7 Psalomul lui David, 101 8 Psalomul lui David, 103 9 Psalomul lui David, 132 10 Psalomul lui David, 136 Psalmul lui David, 1 Ferice de omul ce n-a merge În sfatul celĂ³r fără de lege Și cu răii nu va sta-n cărare, Nici a ședea-n scaun de pierzare. Ce voia lui va fi tot cu Domnul Și-n legea lui ș-a petrece somnul, De să va-nvăța de zî, de noapte, Să-i deprinză poruncile toate. Și va fi ca pomul lângă apă, Carele de roadă nu să scapă. Și frunza sa încă nu-ș-va pierde, Ce pre toată vremea va sta verde. Și de câte lucrează i-sporește, Și agonisita lui va crește. Iară voi, necurațâi, ca pleava, De sârg veț cunoaște-vă isprava. Când s-a vântura dintr-are vravul, Vă veț duce cum să duce pravul, Și cu grâul n-iț1 ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APOSRezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru APOS. ÁPĂ , ape , s . f . I. 1. Lichid incolor , fără gust și fără miros , compus hidrogenat al oxigenului , care formează unul din învelișurile Pământului . 2. Masă de apă ( I 1 ) formând un râu , un lac , o mare etc . 3. Fig . ( La pl . ) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase . II. 1. ( Urmat de determinări ) Denumire dată unor preparate lichide industriale , farmaceutice , de parfumerie etc . Apă de colonie . 2. Fig . Denumire dată unor secreții apoase ale corpului ( lacrimi , salivă , sudoare ... APĂTÓS , - OÁSĂ , apătoși , - oase , adj . Care conține multă apă , care este îmbibat cu apă ; apos ARSENIÓS adj . Acid arsenios ( În sintagma ) = acid al arsenicului , stabil numai în soluții apoase . [ Pr . : - ni - ... CACTÉE , cactee , s . f . ( La pl . ) Familie de plante exotice adaptate la uscăciune prin tulpinile cărnoase , pline cu suc apos COLARGÓL s . n . ( Farm . ) Antiseptic preparat dintr - o soluție apoasă de argint CONCREȚIÚNE , concrețiuni , s . f . Agregat mineral de formă sferică sau neregulată , format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin și prin concentrarea substanțelor minerale din soluții apoase . [ Pr . : - ți - DECÓCT , decocturi , s . n . Soluție apoasă obținută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale , în vederea extragerii principiilor active din acestea . [ Var . : ( reg . ) dicóct s . ... DREN , drenuri , s . n . 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos , coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc . 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr - o plagă . [ Var . : ( 2 ) drénă ... ERBACÉE , erbacee , adj . , s . f . ( Plantă ) care are tulpina subțire , fragedă , moale și apoasă , de obicei FLUORHÍDRIC adj . Acid fluorhidric ( În sintagma ) acid format prin combinarea fluorului cu hidrogenul , care se prezintă sub formă de gaz incolor , toxic și care atacă , în soluție apoasă , majoritatea metalelor și sticla . [ Pr . : flu - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||