|
|
||
Vezi și:TOT-TEREN,
AUT,
CÂMP,
CENTRA,
DEFERTILIZA,
DESFUNDA,
DISPOZITIV,
EXPLOATAȚIE,
FERMĂ,
GRĂDINĂ
... Mai multe din DEX...
TEREN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TERÉN, terenuri, s.n. 1. Întindere de pământ delimitată (considerată după relieful sau după situarea sa în spațiu). * Expr. A sonda (sau a pipăi, a tatona) terenul = a observa cu atenție situația, împrejurările, înainte de a întreprinde ceva; a se informa. A câștiga teren = a progresa puțin într-o acțiune; a-și consolida poziția. A părăsi terenul = a se da bătut, a ceda. A pierde teren = a pierde șansele de succes. ** Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Terenuri paleozoice. ** Loc, regiune. 2. Fig. Domeniu de activitate, de preocupări. * Loc. adv. Pe teren = la fața locului; la locul de producție. 3. (Urmat de determinări care arată destinația) Spațiu special amenajat într-un anumit scop. Teren de sport. - Din fr. terrain.Sursa : DEX '98 TERÉN s. v. domeniu, sector.Sursa : sinonime TERÉN s. 1. v. loc. 2. teren viran v. maidan. 3. v. sol. 4. v. regiune.Sursa : sinonime terén s. n., pl. terénuriSursa : ortografic TERÉN \~uri n. 1) Întindere de pământ (delimitată în funcție de relief); porțiune de pământ. * A pregăti \~ul a face lucrări pregătitoare înainte de a întreprinde ceva. A sonda (sau a pipăi, a tatona) \~ul a cerceta împrejurările (înainte de a întreprinde ceva) pentru a-și asigura reușita. A câștiga \~ a progresa într-o acțiune, reușind puțin câte puțin. A părăsi \~ul a ceda; a se da bătut. 2) Sol dintr-o porțiune a scoarței terestre, conside-rat din punct de vedere al naturii sale. \~ argilos. 3) Suprafață de pământ special amenajată în vederea anumitelor lucrări sau activități. 4) fig. Domeniu de activitate; sferă de preocupări. * Pe \~ la fața locului; la locul de muncă. /Sursa : NODEX TERÉN s.n. 1. Întindere de pământ. ** A sonda terenul = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa. ** Sol. ** Loc, regiune. 2. (Geol.) Totalitatea formațiilor geologice dintr-o porțiune a scoarței terestre. 3. (Fig.) Domeniu de activitate, de preocupări. ** Pe teren = la fața locului; la locul de muncă. [< fr. terrain].Sursa : neologisme TERÉN s. n. 1. întindere de pământ. o a sonda (sau a tatona) ?l = a examina cu atenție situația sau împrejurările înainte de a întreprinde ceva; a se informa; a câștiga (sau a pierde) ~ = a avansa pas cu pas (sau a da înapoi) într-o acțiune; a părăsi ?l = a ceda, a se da bătut. * sol. * loc, regiune. 2. spațiu amenajat pentru sporturi și recreare. 3. totalitatea formațiilor geologice dintr-o porțiune a scoarței terestre. 4. loc unde se desfășoară o activitate, unde are loc o acțiune. 5. (fig.) domeniu de activitate, de preocupări. o pe ~ = la fața locului; la locul de muncă. (< fr. terrain)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TERENRezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru TEREN. Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului ... cu un exametru profan sau cu un verset sacru. Tu (Gutenberg) ai luat floarea cea de lux strânsă în pereții ghiveciului, ai răsădit-o în teren fără margini și ai reprodus cu ea păduri vaste, ale căror roade hrănesc cu prisos spiritul omenirii întregi. Iată laude meritate, pe cari toți înțelepii ... Alexandru Mocioni - Conștiința națională ... a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în ... Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară ... Onorată Cameră! Am auzit multe lucruri, care nu țin strict de obiect. Domnul Stefanides, între alții, a pus discuțiunea pe un astfel de teren pe care demnitatea mă oprește să-l urmez (ilaritate), de aceea voiu vorbi strict la obiect.» «Onorată Cameră! Precum știm, în țări constituționale ... Dimitrie Anghel - Arivistul Arivistul de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Reflexiile unui poet", în Tribuna [Arad], XV, 74, 1 [14], apr. 1911, p. 1—2. Arivistul e un om care nu pierde nici o ocazie pentru a se manifesta. El se pleacă, se multiplică, șerpuiește, ciulește urechea ici să asculte, prinde o vorbă pe care o reține, căci îi va trebui mai tîrziu, violează intimitățile și are o serie nesfîrșită de măști pe care le preschimbă după împrejurări. Calități mari de inteligență, ori substrat de cultură serioasă nu e nevoie să aibă. Pospaiul e de ajuns și, cînd nici nu te gîndești, din omul infim de ieri, din nevoiașul ce împărțea cu noi toți, cei nepăsători de soartă, nevoile, îl vezi deodată ajuns cine știe unde. Pentru aceasta e drept că a cheltuit o energie incontestabilă. Visurile nu l-au ținut pe loc, idealurile de asemeni i s-au părut un bagaj inutil, și e știut că, cu cît ai mai multe bagaje, cu atît e mai greu de călătorit. Eu unul am cunoscut mulți de aceștia și le dau dreptate, pentru că, oricum, au muncit în felul lor. Și-au trudit mintea în fel ... George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Ariciul George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Ariciul Otilia Cazimir: Ariciul de George Topîrceanu Aseară, prin grădina amorțită, Din tufe de pelin cu frunze mici A apărut în taină un arici, — O mică vietate ghemuită. Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mișca domol pe sub gutui, Și toți au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit pe loc, posac, Cum îl prinsese vremea pe cărare, — Ca o perniță sferică în care O fată rea, ca să se joace, A-nfipt o sumedenie de ace. Băteau copiii din vătrai și clește, Dar el tăcea, săracul, ca un pește, Și doar fiori de groază, când și când, Treceau pe trupușorul lui plăpând... Am alungat copiii să se culce Și-n înserarea limpede și dulce Ce se lăsa din cer încetinel, Am stat acolo, singură cu el. Și mă-ntrebam pe gânduri: Oare, cum A fost făptura-i la-nceput de lume? Din care veacuri înecate-n fum Porni el oare, ca un scai, la drum, Să se oprească-n dreptul meu anume? Ce vânt vrăjmaș și mohorât Ca pe-un măcieș pitic l-a scuturat, De- ... ... doi cocoși De rasă, pintenați, frumoși Ca ofițerii la paradă. Doi cavaleri aristocrați. Dintr-o privire ofensați Încep duelul fără spadă. Au martori puii speriați. Teren — o parte din ogradă, Dar n-au motiv de sfadă, Căci nu se știe-a cui e vina — Misteru-nvăluie pricina ... ... l-a provocat. Dar adversarul țanțoș răcni cavalerește: „Mișelule-n genunche!â€� Și-n frunte l-a scuipat... Și pe teren Ion Luca Caragiale - Oare teatrul este literatură%3F ... existe în adevăr cu dignitate, trebuie să pună în serviciul său pe toate celelalte arte, fără să acorde vreuneia dreptul de egalitate pe propriul lui teren Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea ... tocmai peste vreo zece zile se speră că vor începe desbaterile publice, și atunci numai dacă se va putea ajunge la punerea discuției pe un teren oarecare. În orice caz desbaterea publică nu va putea începe până ce sau guvernul, sau majoritatea sa credincioasă, ceea ce, orice s-ar zice, este ... Ion Luca Caragiale - Principii și vaccină ... s'au vaccinat în Teleorman nici 5 la sută din câți se declarau de serviciul respectiv ca atari. Așa, se înțelege dela sine ce favorabil teren a găsit epidemia; firește că succesul strălucit al variolei era mai dinainte garantat de onesta activitate a serviciului medical public. Dar ... Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit Paul Zarifopol - O biografie, în sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa lor grosolan falsă și de gust mitocănos. Fusese lungă vreme modă serioasă printre literați și artiști, chiar de bună calitate, să disprețuiască batjocoritor pe erudiți și metoda lor în întregime; acum, în zilele noastre, acest dispreț a fost pedepsit, ironic, prin invazia biografiilor romanțate. Pare, orișicum, că a pregăti meticulos un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a îngăla dialoguri de dragoste pe seama poeților, artiștilor sau personajelor politice ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TERENRezultatele 1 - 10 din aproximativ 394 pentru TEREN. ... TOT - TERÉN - TERÉN adj . invar . ( Despre autovehicule ) Care este echipat în așa fel , încât să poată rula pe orice teren , păstrându - și performanțele . - Tot + teren AUT auturi , ( 2 ) adv . , s . n . ( Sport ) 1. Adv . În afara terenului de joc . 2. S . n . Situație în care un jucător scoate mingea în afara terenului de joc ; penalizare aplicată de arbitru împotriva jucătorului ... CÂMP , câmpuri , s . n . și ( 1 , astăzi mai ales în expr . ) câmpi , s . m . 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren ; șes , câmpie ; spec . întindere de pământ cultivată , semănată ; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune . 2. Loc . Spațiu , porțiune de teren în limitele cărora se desfășoară o anumită activitate . Câmp de luptă . 3. ( Fiz . ) Regiune din spațiu în care fiecărui punct i se asociază o mărime ... CENTRÁ , centrez , vb . I . 1. Tranz . A fixa o piesă de prelucrat într - o mașină - unealtă , astfel încât axa de rotație a suprafeței supuse prelucrării să coincidă cu axa de rotație a sculei sau a axului principal al mașinii . 2. Tranz . Fig . A orienta o activitate spre un anumit obiectiv , a grupa elemente disparate în jurul unui nucleu . 3. Tranz . A aduce în poziții corecte două sau mai multe mașini care funcționează cuplate . 4. Intranz și tranz . ( La fotbal , polo , handbal , rugbi etc . ) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui ; spec . ( la fotbal ) a trimite mingea din marginea terenului în careul de la ... DEFERTILIZÁ , defertilizez , vb . I . Tranz . A face ca un teren să devină neproductiv , a provoca pierderea fertilității unui teren ... A curăța sau a goli un canal ; o conductă , un șanț înfundat etc . 3. A face ca un drum , un teren să devină impracticabile din cauza ploii , a apei revărsate , a noroiului etc . 4. A ara adânc , a desțeleni ... ... piese legate între ele într - un anumit fel ( de obicei imobil ) și care îndeplinește o funcție bine determinată într - un sistem tehnic . 2. Dispunerea pe teren a trupelor în vederea unei acțiuni de luptă sau a unei deplasări ; p . ext . ( concr . ) trupele astfel dispuse pe teren ( împreună cu zona în care se află ) . 3. Parte finală a unei hotărâri judecătorești , în care se arată soluția dată litigiului ( și unele ... EXPLOATÁȚIE , exploatații , s . f . 1. Întreprindere economică care exploatează terenuri , păduri , mine etc . ; exploatare . 2. Terenul , pădurea , mina etc . care se află în exploatarea unității de mai ... FÉRMĂ^1 , ferme , s . f . Gospodărie agricolă particulară sau de stat , alcătuită dintr - un teren relativ întins și din amenajările , construcțiile , utilajele etc . necesare exploatării terenului respectiv . FÉRMĂ^2 , ferme , s . f . Ansamblu format din bare de lemn , de metal ... ... GRĂDÍNĂ , grădini , s . f . 1. Suprafață de teren arabil , de obicei îngrădită , pe care se cultivă legume , flori sau pomi fructiferi , în vederea obținerii unor produse ; grădinărie . 2. Suprafață de teren plantată ( și amenajată cu alei , bănci etc . ) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ . 3. ( În sintagmele ) Grădină de copii = grădiniță ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||