|
||
Vezi și:CARNEȚEL,
ANTRICOT,
BULION,
BUT,
CĂRNĂRIE,
CĂRNIȚĂ,
CARNAL,
CARNIVOR,
DESCĂRNA,
FILE
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CARNE:
CÂRNE.
CARNE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÁRNE, cărnuri, s.f. 1. Nume dat țesutului muscular al corpului omenesc sau al animalelor împreună cu țesuturile la care aderă. * Carne de tun = masă de militari trimiși pe front spre a lupta și care sunt expuși măcelului, cu pierderi mari de vieți omenești. Carne vie = carne de pe care s-a jupuit pielea. * Expr. A tăia (sau a da, a trage) în carne vie = a) a tăia (sau a da, a trage) în plin, direct (în cineva); b) a încerca să curme un rău prin măsuri foarte drastice. A fi rău (sau bun) de carne = a se vindeca greu (sau ușor) la o rană. În carne și oase = în persoană, în realitate. Carne din carnea cuiva = descendent direct din cineva, rudă de sânge. A-și pune (sau a-și băga) carnea în (sau la) saramură = a face eforturi mari, a risca foarte mult în vederea realizării unui scop. A pune (sau a prinde etc.) carne = a se îngrășa. A crește carnea pe cineva = a simți o satisfacție, a fi bucuros. A tremura carnea pe cineva = a tremura de frică. 2. Bucată din țesutul muscular al animalelor tăiate, întrebuințată ca aliment. 3. Partea interioară a pielii, opusă feței acesteia. 4. (Bot.) Pulpă la fructe. - Lat. caro, carnis.Sursa : DEX '98 CÁRNE s. 1. (Transilv.) hanț. (\~ de vită.) 2. (BOT.) pulpă. (\~ a unui fruct.)Sursa : sinonime cárne s. f., g.-d. cărni, art. cărnii; (feluri de carne) pl. cărnuriSursa : ortografic CÁRN//E cărnuri f. 1) Țesut muscular la oameni și animale. * A tăia în \~ vie a acționa drastic. În \~ și oase în persoană; în realitate. \~ din \~ea cuiva descendent direct al cuiva. A prinde la \~ a se îngrășa. \~ de tun militari trimiși special spre a fi masacrați în război. 2) Produs alimentar constând din țesutul muscular al animalelor sau al păsărilor. \~ de porc. 3) rar Parte moale a unui fruct sau a unei legume; miez; pulpă. [G.-D. cărnii] /<lat. caro, carnisSursa : NODEX cárne (-?rnuri), s.f. - 1. Țesut muscular al corpului omenesc sau al animalelor. - 2. La fructe, pulpă. - Mr. cară, carne, megl. carni, istr. c?rne. Lat. carnem (Pușcariu 295; Candrea-Dens., 266; REW 1706; DAR); cf. it. , sp., port. carne, prov., cat. carn, fr. chair. Cele două forme ale mr. se explică prin păstrarea nom. caro alături de acuz. carnem. - Der. cărnărie, s.f. (cantitate de carne); cărnicios, adj. (cărnos); cărniu, adj. (de culoarea cărnii); cărnui, vb. (a descărna); cărnos, adj. (care are multă carne); cf. mr. cărnos, cuvînt care poate fi der. cu suf. -os, sau reprezentant direct al lat. carnosus (Puşcariu 296; Candrea-Dens., 268; REW 1704; DAR), cf. prov., cat. carnos, sp., port. carnoso; cîrnosi (var. cărnosi), vb. (a descărna; a toca mărunt carnea; a îngrijora, a chinui), a cărui der. este neclară, și care se datorează fără îndoială unei contaminări cu sb. krnjiti "a face bucățele". - Compară cîrneleagă, s.f. (marțea săptămînii antepenultime din dulcele Crăciunului; carnaval); mr. cărleagă, al cărui al doilea element este liga, de la lig?re (Pușcariu 376; cf. Candrea-Dens., 270; REW 5024; DAR), cu sensul de "interzicere", propriu rom. a lega (cf. carnaval, de la carnem levare, sp. carnestolendas, vicent. carlassare) - Der. neol. carnație, s.f., din fr.; carnasier, carnivor, adj.; carnificare, s.f.; carnozitate, s.f.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CARNERezultatele 1 - 10 din aproximativ 223 pentru CARNE. Gelu Vlaşin - Navaja Navaja de Gelu Vlașin navaja îmi taie nemiloasă carnea mea străvezie carnea mea putredă carnea mea păcătoasă și din adâncurile cărnurilor mele îmi țâșnește întunericul orbindu- Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul ... dată, Ce mintea le-nviază, le scoală din nevoi. Iar oaia e săracul ce laptele își mulge Și-și dă și a sa carne cezarului spurcat; Și capra e-ngâmfatul satrap care o smulge Și sângele i-l suge, când laptele-a secat. Veți fi d-a ... Vasile Alecsandri - Buruiana de leac ... Este-o fântâniță Și-n fântână-o pietricică Rece, vinețică, Și sub piatră-un șerpurel Cu dinți de oțel. Dinții apuc de piele, pielea de carne, carnea de os Și prin trup trece un fulger veninos. Dar cum iese dintre nori Fulgerii strălucitori, Celui șerpurel Așa să iasă din os, din ... Alecu Donici - Țăranul și oaia ... noaptea ea atuncea au dormit; Că oaia furtișag nu are din natură, Precum vecinii câini vor spune lămurit, Și mai vârtos că ea nu pune carne-n gură. Deci dar, s-au hotărât: "Așa precum pârâta nu au tăgăduit, Că cu acei claponi au mas într-o ogradă, Apoi e îndestul ... ... nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți de țară, Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se ... Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles ... i și-ndumnezăiază cine ăleî bea și mănâncă, Cu inemă strecurată, că tu ai zâs, Doamne svinte : „Cine mi-a mânca de carne și va bea și de-al mieu sânge, Acela-ntru mine mâne, și eu încă sunt într-însul“. Adevăru-ți-i cuvântul, Domnul mieu ... ... 30 â†�â†� 14:21 14:30 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 14:53 →→ un metrou cu fusta ridicată cerșind bucăți de carne vie revărsate peste tine puhoiule de tălpi strivind pavajul cu priviri tălâmbe adulmecându-ți prada stai înfipt în semaforul verde cu un ochi lipit de ... Gelu Vlaşin - Buricul Buricul de Gelu Vlașin buricul degetelor buricul pământului buricul buricului buricul care-și cere drepturile care cere de mâncare buricul însetat buricul cercelului cu care-ți pipăi carnea crudă carnea vie cu care-ți torturez buzele cu care-ți smulg sânii buricul degetului mic nu-l dau pentru ... cu pept cu tot!â€� Carol a tresărit. „Nu, nu pe tine! Dar dă-mi un om, un om! Pe orișicine, Vreau carne, sânge, moarte; vreau s-omor!â€� Și plumb a tras în primul trecător Pe drum de pe fereastă. Mânia-i sângerase-n nări ... Mihai Eminescu - Demonism Demonism de Mihai Eminescu O raclă mare-i lumea. Stelele-s cuie Bătute-n ea și soarele-i fereasta La temnița vieții. Prin el trece Lumina frântă numai dintr-o lume Unde-n loc de aer e un aur, Topit și transparent, mirositor Și cald. Câmpii albastre se întind, A cerurilor câmpuri potolind Vânăta lor dulceață sub suflarea Acelui aer aurit. Acolo stă la masa lungă, albă, Bătrânul zeu cu barba de ninsoare Și din păhare nalte bea auroră Cu spume de nori albi. Și îngeri dulci În haine de argint, frunți ca ninsoarea, Cu ochi albaștri cari lin lucesc Și-ntunecat în lumea cea solară, Cu sânuri dulci, ca marmura de netezi, Îi mângâi barba lungă,  și razim capul De umerii bătrâni cuprinși de plete. Și colțuroasa-i roșie coroană, De fulger împietrit, lucește-n aer Sălbatec. Iar un înger ... cel mai blând, Îngenuncheat l-a lui picioare cântă Pe arfa sa și aerul roșește De voluptatea cântecului său... Nu credeți cum că luna-i lună. Este Fereastra cărei ziua-i zicem soare. Când îngeri cântă de asupra raclei În lumea cerurilor  ele-albesc. Și nu mai pătrund raze ... Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului „ceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARNERezultatele 1 - 10 din aproximativ 214 pentru CARNE. CARNEȚÉL , carnețele , s . n . Diminutiv al lui carnet . - Carnet + suf . - ... ANTRICÓT , antricoate , s . n . Carne de vacă , de oaie sau de porc provenită din regiunea intercostală ; p . ext friptură din această carne ... BULIÓN , bulionuri , ( 1 , 2 ) ( 3 ) bulioane , s . n . 1. Pastă conservată de pătlăgele roșii . 2. ( Rar ) Supă de carne fără zarzavat sau paste făinoase . 3. Mediu lichid obținut din carne ... BUT ^3 , buturi , s . n . Fiecare dintre stâlpii porții în jocul de rugbi . BUT ^2 , buturi , s . n . Bucată ( mare ) de carne ; coapsa de dinapoi a animalelor rumegătoare , a căror carne ... CĂRNĂRÍE s . f . Cantitate mare de carne . - Carne ... CĂRNÍȚĂ , cămițe , s . f . Diminutiv al lui carne ; cărnicică , cărnișoară . - Carne ... CARNÁL , - Ă , carnali , - e , adj . De carne , privitor la carne ... CARNIVÓR , - Ă , carnivori , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se hrănește mai ales cu carne . 2. S . n . ( La pl . ) Ordin din clasa mamiferelor care se hrănesc mai ales cu carne ... descărnéz , vb . I . 1. Refl . A slăbi , a fi foarte slab . 2. Tranz . A curăța pieile de stratul de carne care rămâne pe ele după cenușărit , în industria pielăriei . - Des ^1 - + carne ... FILÉ , fileuri , s . n . Carne de calitate superioară din lungul șirei spinării unei vite , unui porc sau unui pește ; preparat alimentar pregătit din astfel de carne Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |