Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: CULOAR

  Vezi și:CULOAR, PLĂVIȚ, ROȘU, SÂNGE, ALB, MĂZĂRICHE, PALID, PLĂVAI, PURICE, ÎNNEGRI ... Mai multe din DEX...

CULOARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CULOÁRE, culori, s.f. 1. Totalitatea radiațiilor de lumină de diferite frecvențe pe care le reflectă corpurile și care creează asupra retinei o impresie specifică; aspectul colorat a; corpurilor. * Culoare caldă = culoare aflată în prima jumătate a domeniului radiațiilor luminoase (spre infraroșu). Culoare rece = culoare aflată în cea de a doua jumătate a domeniului radiațiilor luminoase (spre ultraviolet). Culoare fundamentală = fiecare dintre culorile (roșu, galben și albastru) care nu pot fi obținute prin amestecul altor culori. * Loc. adj. (Despre oameni) De culoare = care are pigmentație neagră, galbenă etc. * Expr. A avea culoare = a avea obrajii rumeni, arăta bine. A-și pierde culoarea = a) (despre fața omului) a deveni palid; b) (despre țesuturi) a se decolora. 2. Fig. Fel de a descrie sau de a prezenta pe cineva sau ceva. * Culoare locală = trăsăturile caracteristice ale unei țări, ale unei epoci etc., redate într-o operă literară, artistică. Culoare istorică = evocare a unei epoci istorice prin ceea ce are ea mai caracteristic. Culoare politică = apartenență la un partid politic. 3. Substanță întrebuințată pentru a vopsi, a picta etc., materie colorantă. 4. Fiecare dintre cele patru categorii în care se împart cărțile de joc după culoare (1) și forma punctelor. [Var.: coloáre s.f.] - Din lat. color, -oris, fr. couleur.

Sursa : DEX '98

 

CULOÁRE s. f. 1. senzație, impresie produsă asupra ochiului omenesc de radiațiile luminoase de diferite frecvențe; aspectul colorat al corpurilor. o ~ caldă = culoare aflată în prima jumătate a domeniului radiațiilor luminoase (spre infraroșu). ~ rece - culoare din cea de-a doua jumătate a domeniului radiațiilor luminoase (spre ultraviolet); ~ fundamentală = fiecare dintre culorile (roșu, galben, albastru) care nu pot fi obținute prin amestecul altor culori; de ~ = (despre oameni) cu pigmentație neagră, galbenă etc. * (fig.) opinia unei persoane, a unui ziar, a unui partid politic etc. 2. nuanță, ton. * fel de a evoca, de a descrie plastic pe cineva sau ceva. o ~ locală = reproducere exactă, într-o operă literară, a fizionomiei sau a obiceiurilor unui popor, ale unei țări, epoci etc. 3. materie, substanță colorantă; vopsea. 4. fiecare dintre cele patru categorii de semne ale cărților de joc (pică, treflă, caro și cupă). (< fr. couleur, lat. color)

Sursa : neoficial

 

CULOÁRE s. 1. v. vopsea. 2. (rar) maslă. (\~ la jocul de cărți.)

Sursa : sinonime

 

culoáre s. f., g.-d. art. culórii; pl. culóri

Sursa : ortografic

 

CUL//OÁRE \~óri f. 1) Totalitate a radiațiilor luminoase de diferite frecvențe, pe care le reflectă corpurile și care creează asupra ochiului o senzație vizuală specifică. * De \~ care aparține rasei negre sau galbene. 2) Substanță folosită în arta vopsitului sau în pictură; colorant. 3) Fiecare dintre cele patru categorii în care se împart cărțile de joc. [G.-D. culorii; Sil. -loa-re] /<lat. color, \~oris, fr. couleur

Sursa : NODEX

 

CULOÁRE s.f. 1. Senzație, impresie produsă asupra ochiului omenesc de radiațiile luminoase de diferite frecvențe; (curent) aspectul colorat al corpurilor; față. * (Despre oameni) De culoare = care are pigmentația neagră, galbenă etc. ** (Fig.) Opinia unei persoane, a unui ziar, a unui partid politic etc. 2. Nuanță, ton. ** Fel de a evoca, de a descrie plastic pe cineva sau ceva. * Culoare locală = reproducere exactă a fizionomiei sau a obiceiurilor unui popor, ale unei țări, ale unei epoci etc. 3. Materie, substanță colorantă; vopsea. 4. Fiecare dintre cele patru categorii de semne ale cărților de joc (pică, treflă, carou și cupă). [Pron. cu-loa-, var. coloare s.f. / < lat. color, cf. fr. couleur].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CULOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru CULOARE.

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tovarăşii (Anghel) Tovarășii de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Ilustrațiuna română , II, nr. 11, nov. 1912. Apărută și în Minerva , III, 1074, 12 dec. 1911, p. 3, sub titlul "Doctorul, trăsura, vizitiul și caii". Era odată un doctor, o trăsură veche, doi cai fără culoare hotărîtă și un vizitiu bătrîn... Zic așa, pentru că sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie să se îngemăneze ca să poată fi, trebuie să-și întovărășească pe alții ca să fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri, se trezeau cu toții, privind prin opt ochi somnoroși lumina, tot atîtea fălci se deschideau formînd un uriaș căscat, diferite combustibile înghițeau fiecare și apoi ciudata mașină alcătuită se punea în mișcare. Cînd începuseră tovărășia asta nu erau ca astăzi; doctorul era brun, vizitiul blond, iar bidiviii suri, și uitam să spun că și adecvata trăsură la care erau înhămați cu toții, pe vremea ceea, era solidă, strălucitoare și juca ușoară și legănată ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului

Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului      â€žceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ...

 

Cincinat Pavelescu - Răspuns

Cincinat Pavelescu - Răspuns Răspuns de Cincinat Pavelescu La ce e bună poezia? Dar glasul tainic de păduri, Un val, o stea, melancolia Și vraja misticii naturi? De ce răsare trandafirul Și doarme nufărul pe lac? Și iarba ce-și apleacă firul Și cântecul de pitpalac? Măiastra florilor culoare, Visarea apelor ce curg, Un colț de pace și răcoare, Un răsărit sau un amurg? Apururi binecuvântate În vecii-vecilor să fiți, Comori ce parc-ați fost create La nici un rost să nu slujiți. Frumosul ce se depărtează Cu cât mai dornic îl cătăm Tot ce e flacără și rază Suntem ursiți să adorăm. Să preamărim tot ce înalță Și poate mintea să frământe, Ce face inima să bată, Ce face sufletul să

 

Dimitrie Anghel - Divanul

Dimitrie Anghel - Divanul Divanul de Dimitrie Anghel Publicată în Ilustrațiunea română , II, 9, sept. 1912, p. 156—157. Le sofa sur lequel Hassan Ă©tait couchĂ© Etait dans son espèce une admirable chose. A. de Musset Porniseră de-acasă, veseli, amîndoi la braț și zîmbitori ca o pereche luată de curînd. Exagerată în toate, felul ei de-a merge și expansiunea ce-o arăta față de tovarășul ei, făcea lumea să se întoarcă și să-i privească, fericindu-l pe el. O lume grăbită furnica pretutindeni. Uvrierii cu mînele negre de muncă, ființi muncite de chinuri, fețe triste și fețe rîvnitoare ; elegante de suburbii, alături de luxul strigător, pene de struț și fulg de simplă volatilă, flori de tafta și somptuoase roze murind pe corsajul alb al frumoaselor decoltate. Pierdută în mulțimea aceasta, fericita pereche mergea oprindu-se ici-colo la vitrine, unde tot ce-a născocit imaginația omenească pentru a aprinde ochii femeilor, dantele și muselinuri ca spuma, mătăsuri cu schimbătoare ape fugare, pălării variindu-și la infinit formele și cîte alte încîntătoare și fragile nimicuri, se revărsau aducînd și răspîndind sclipiri, chemînd în graiul lor colorat la voluptate, ...

 

Dimitrie Anghel - Preludiu (Anghel)

Dimitrie Anghel - Preludiu (Anghel) Preludiu de Dimitrie Anghel Publicată în Înfrățirea , I, 15, 12 mai 1913, p. 1 Sunt departe, în mijlocul naturei, unde clevetirile și vorbele rele nu ajung. Liniștea prielnică visurilor și gîndurilor bune mă împresoară, așa că pot să văd limpede în adîncul sufletului meu, să-mi domolesc pornirile, să-mi pun în cumpănă dreaptă simpatiile, să arunc ca un ciurar destoinic bobul ales pentru sămînța rodnică deoparte și netrebnica pleavă nerodnicilor vînturi. Și fiind așa, cînd un apel vine spre mine încrezător că eu, un visător ce nu a urmărit în viața lui decît frumosul, un poet trist ce dezgustat de viața de toate zilele a căutat să-și creeze o lume imaginară, un fantezist ce s-a îndoit totdeauna de el însuși, fascinat de toate mirajurile, un revoltat ce și-a ironizat singur pornirile-i sentimentale, nu am crezut că pot refuza slabul meu ajutor unei cauze drepte. Încă din anul trecut mi s-a cerut părerea asupra acestei mișcări și nu am stat în cumpănă a mi-o da cu toată sinceritatea și cu tot cugetul curat. În acel articol explicam ...

 

Gelu Vlașin - 20:48

Gelu Vlaşin - 20:48 â†�â†� 20:37 20:48 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 21:01 →→ pe kogălniceanu un fluture alb precum cerul transparent în zorii zilei de marți ocolește semaforul plictisit de-atâta culoare și pietonul aleargă să-și cumpere de la piață gogoși sau poate ouă de paști o bătrănă vinde nuci la colțuri de stradă s-a făcut coadă cică s-ar vinde grăunțe portocalii mari cât o zi de post spun unii că viața e prea scurtă și că sfârșitul e aproape de douăzecișipatrudeore stau întins pe caldarâm (și nimeni nu se-ndură să mă

 

Gelu Vlașin - 9:09

Gelu Vlaşin - 9:09 â†�â†� 8:50 9:09 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 9:20 →→ mușc dintr-un măr pata de culoare ascunsă-n buzunar dincolo de ușa liftului despuiatu-s-au gândurile altora dorm figuri de ceară atârnate la brațul tău stâng așteptând aer proaspăt să schimbe destinul camerei de perfecționare muzica subțire alungă păianjenul întins>>>>>>>>>>>>>> peste pleoape și antenele vecinului răscolesc cearceafurile amorțite în plictiseala celor care nu se mai știu lumina s-a stins printre mesageriile telefonului și nici întunericul nu te mai place (cu unghiile tale transparente și

 

Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere)

Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) Tismana (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Iată cea mai veche și mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt. Începută de Radu al II-lea Basarab, la 1366, ea se săvârși de fiul său, Dan, și mult mai târziu se prefăcu de Neagoe Basarab, în semn de recunoștință că și-a găsit acolo scăparea când se afla gonit de Radu cel Mare, pentru găzduirea ce dăduse sfântului Nifon. Dar prietenul unui sfânt, religiosul și blândul Neagoe, n-avea trebuință de acestă nenorocire ca să înnoiască biserica. Oricum va fi, el a fost unul din prinții cei mai buni; dar virtuțile lui au pierit cu dânsul și n-au adus nici un bine statornic la nația în care au strălucit. Atât este de adevărat că calitățile personale nu pot aduce nici un folos temeinic, când toate lucrările se întemeiază pe voință, iar nu pe legi. "Când Marcu Aurelie muri, zice Chateaubriand ­ romanii se readânciră în relele năravuri cu o astfel de înfocare, încât i-ar fi luat cineva de oameni care și-au dobândit de curând libertaea, ei însă nu scăpaseră decât de virtuțile celor din urmă stăpânitori." Ca să zidească Tismana, ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor

Ion Heliade Rădulescu - Coada momiţelor În Simium, a momițelor capitală, Printr-o moarte repede și fatală, Bufonii curții cinci muriră dodată. Bufon între momițe, în neamul somifier, Era un post prea mare, sarcină însemnată, Un fel de minister, Pe care trei partituri briga care de care Să-l poată însuși. Căci era post c-acelea! Poporul în mișcare Sta chestia să vază cum, ce fel va ieși. Pagonii și loricii, maroții și gibonii Pe capăt se-ntrecea, Cinci candidați scotea, De care să se mire din lume toți bufonii; Și-și da mai dinainte Păreri și mari cuvinte Că au și isteciune, Și mare-nțelepciune, Și darurile toate, un soi tot de la noadă. Și știți pentru ce oare? Pentru că n-avea coadă. Și limbuțea prea tare că-aceast-adăugire De păr, de zgârci, de nerve, această prelungire Absurdă a spinării e proba cea mai mare D-o minte mărginită, d-o scurtă cugetare; Și da cuvânt prea tare Că mintea se tocește Cu cât coada mai crește. Ieșir-atunci la lume genonii, sapajucii, Talapii și malbrucii, Momițe lungi în coadă, și susțineau mai tare Că minte ca să aibă și gust, talent, știință, ...

 

Paul Zarifopol - Recreația criticului

Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului originar, ale cărui înfiorări vibrează ascuns în toate simțurile. Dar acestea sunt excese minunate. În curs obișnuit, graiul este imperativ sec. Cei ce n-au talentul graiului, și se fac scriitori adică, nu se pricep decât să agrementeze acel imperativ sec, anonim și uniform, prin construcții de analogii pe care le cred, ei, plastice sau poetice. Prin această aplicare dinadins, neputincioșii graiului devin tații fecunzi ai banalității. Însă acei ce au talentul graiului net pronunțat scriu, de exemplu, așa: Noaptea era rece ca o casă nouă. Cu această împăcare de mine rămâneam dus cu gândul pe uscatul care se dovedea încet ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în ...

 

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei

Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei Unul care a luptat contra prostiei de Paul Zarifopol Urâtă deosebit este moartea oamenilor veseli. Nu toți suntem deopotrivă vii; cei veseli sunt mai vii decât ceilalți. Moartea lor ne lovește cu revoltă și cu scârbă, ca paradoxele unui răutăcios stupid. Partea cea mai bună din viața lui Anatole France a fost lupta împotriva prostiei; și el a dus-o așa cum trebuie: vesel. Insistența patetică sau elegiacă asupra morții lui, însă, pare faptă de prost-gust și păcat contra sfântului duh. Moartea celui vesel te face doar ursuz. Literar, France a murit acum zece ani, cu La RĂ©volte des Anges. Un neastâmpăr senil l-a împins să lățească deplorabil amintirile din copilărie și a servit doar să arate categoric și prelung că sfârșitul era deplin. De la început chiar, amintirile acele se arătau a fi în contrazicere cu spiritul și talentul său. Pierre Noziere și Le Livre de mon ami sunt fabricate regretabile, care ne explică numai admirațiile lui neașteptate pentru visurile de guvernantă în menopauză ale lui Feuillet, pentru lirismul de cinovnici ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULOARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 642 pentru CULOARE.

CULOAR

... sau înoată un singur concurent sau o singura echipă . 4. Spațiu delimitat pe o șosea pentru un anumit tip de circulație . 5. ( Geogr . ; în sintagma ) Culoar

 

PLĂVIȚ

PLĂVÍȚ , - Ă , plăviți , - e , adj . 1. ( Despre părul sau lâna animalelor ) De culoare albă - gălbuie sau albă - cenușie ; ( despre animale ) care are părul sau lâna de culoare albă - gălbuie sau albă - argintie . 2. ( Pop . ; despre oameni ) Cu pielea albă și cu părul blond ; ( despre părul oamenilor ) blond ; plăviu . 3. ( Reg . ; în sintagma ) Viță plăviță = varietate de viță de vie cu bobul foarte deschis la culoare . - Plav ( reg . , despre boi , " care are părul de culoare ( albă - ) gălbuie " < sl . ) + suf . -

 

ROȘU

RÓȘU , - IE , roșii , adj . , subst . I. Adj . 1. De culoarea sângelui . 2. Roșcat , roșcovan , arămiu . 3. De culoare rumenă aprinsă . 4. ( Despre metale ) Înroșit în foc ; incandescent . II. Adj . Fig . Comunist . III. S . n . 1. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii , situată în marginea acestuia dinspre lungimile de undă mari ; culoarea sângelui . 2. Fard de culoare roșie ( I 1 ) pentru obraz și buze ; ruj . 3. Țesătură , panglică , broderie de culoare roșie ( I 1 ) . 4. Culoarea uneia dintre cărțile de joc , în formă de inimă roșie ( I 1 ) . IV. S . m . 1. Adept al comunismului . 2. ( Înv . ; la pl . ) Corp de trupă de călăreți sau de pedestrași în vechea armată a Moldovei , compus din boierii de țară ( cu uniformă de culoare roșie ) ; ( și la sg . ) ostaș din acest corp de trupă . V. S . f . Pătlăgică roșie , v . pătlăgică . VI. S . f . ( În sintagmele ) Roșie daneză = rasă de taurine obținută în Danemarca și crescută pentru producția de lapte . Roșie de stepă = rasă de taurine bună producătoare de lapte , adaptată la condițiile de stepă . [ Var . : ( reg . ) roș , - ă adj . , s .

 

SÂNGE

SÂNGE , sângiuri , ( 5 ) s . n . 1. Substanță lichidă de culoare roșie , compusă din plasmă și din globule ( albe și roșii ) , care circulă prin vine și artere , asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare . 2. Fig . Obârșie ; p . ext . familie , neam ; progenitură 3. Fig . Soi , rasă ( de animale ) . 4. Compuse : sânge - de - nouă - frați sau sângele dracului , sângele - zmeului = produs vegetal rășinos , de culoare roșie , recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor și care , arzând , răspândește un miros plăcut ; sângele - voinicului = a ) plantă agățătoare din familia leguminoaselor , cu flori roșii , violete sau albe ( Lathyrus odoratus ) ; b ) numele a două specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor , cu frunze înguste , alungite , îndreptate în sus , cu miros plăcut de vanilie , dintre care una cu flori mici de culoare roșie - purpurie ( Nigritella rubra ) , iar cealaltă cu flori de culoare purpurie întunecată ( Nigritella nigra ) . 5. ( Înv . ; la pl . ) Omoruri , crime . 6. ( Pop . ) Nume dat unei boli a vitelor ( care le face să

 

ALB

ALB , - Ă , albi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Care are culoarea zăpezii , a laptelui ; ( despre culori ) ca zăpada , ca laptele . 2. Incolor , transparent . 3. Fig . Limpede , luminos . 4. Fig . Nevinovat , curat , pur , candid . 5. ( Despre versuri ) Fără rimă . II. S . m . Denumire dată , după revoluția franceză , contrarevoluționarilor și conservatorilor . III. S . n . 1. Culoare obținută prin suprapunerea luminii zilei ; culoarea descrisă mai sus . 2. Obiect , substanță etc . de culoare albă ( I 1 ) . ( Pop . ) Albul ochiului = sclerotică . Alb de plumb = carbonat bazic de plumb , folosit în industria vopselelor ; ceruză . Alb de zinc = oxid de zinc ( folosit în vopsitorie ) . Alb de titan = bioxid de titan . IV. S . m . Denumire generică dată unor rase de porcine de culoare albă ( I 1 ) cu prolificitate și precocitate ridicate , crescute pentru producția de carne . Alb de Banat . Alb ucrainean de stepă . V. S . f . pl . art . Nume dat pieselor albe ( I 1 ) la unele jocuri distractive sau de

 

MĂZĂRICHE

MĂZĂRÍCHE s . f . I. Nume dat mai multor specii de plante furajere din familia leguminoaselor : a ) plantă agățătoare cu frunze perechi , terminate cu un cârcel , și cu flori roșii , galbene sau violete ( Vicia dumetorum ) ; b ) Plantă cu flori de culoare violet - deschis , cu frunze terminate printr - un vârf țepos ( Vicia lathyroides ) ; c ) borceag ; d ) plantă cu tulpina înaltă acoperită cu perișori și cu flori de culoare violetă ( Vicia villosa ) ; e ) plantă cu frunzele compuse și cu florile de culoare albă ( Vicia pannonica ) ; f ) bob ^1 . II. Precipitație atmosferică sub formă de bobițe de zăpadă sau de gheață , care cade în timpul iernii . III. ( Med . ) Cisticercoză . [ Var . : ( reg . ) măzeríche s .

 

PALID

PÁLID , - Ă , palizi , - de , adj . 1. ( Despre față sau despre părți ale feței ) Care este fără culoare , galben ; p . ext . ( despre oameni ) cu obrazul fără culoare ; livid , pal . 2. ( Despre lumină , despre surse de lumină sau despre corpuri luminoase ) Lipsit de intensitate ; care răspândește o lumină slabă ; fără strălucire ; stins ^2 . 3. ( Despre culori ) Care este puțin intens , care este șters , estompat sau spălăcit ; ( despre obiecte sau ființe ) care are o culoare puțin estompată sau

 

PLĂVAI

PLĂVÁI , - ÁIE , plăvăi , adj . 1. ( Pop . ; despre animale , mai ales despre oi ) Care are părul sau lâna de culoare albă - gălbuie sau albă - cenușie ; ( despre părul sau lâna animalelor ) de culoare albă - gălbuie sau albă - cenușie . 2. ( În sintagma ) Poamă plăvaie ( și substantivat , f . ) = varietate de struguri cu boaba albă - verzuie și rotundă . - Plav ( reg . , despre boi , " care are părul de culoare ( albă - ) gălbuie " < sl . ) + suf . -

 

PURICE

PÚRICE , purici , s . m . 1. Nume dat mai multor insecte mici parazite , de culoare neagră - cafenie , fără aripi , cu picioarele posterioare adaptate pentru sărit , care se hrănesc cu sânge supt din corpul omului sau al unor animale . 2. Numele a două specii de insecte parazite mici , care trăiesc pe plante : a ) insectă de culoare albastră sau verde , cu un cap mic și cu antene subțiri , care distruge legumele , în special răsadul de varză ( Haltica obracea ) ; b ) insectă de culoare neagră , care ataca inul , trifoiul și varza ( Haltica nemorum ) . 3. ( La pl . ) Cuie foarte mici , cu floarea mare , folosite în tapițerie , în cizmărie etc . 4. ( La pl . ) Impurități ( de forma unor punctișoare ) care apar pe țesăturile de bumbac nesupuse procesului de albire . 5. ( Tehn . ; la pl . ) Bucăți mici de piatră , de beton sau de oțel care se așază pe fundul cofrajului , sub armături etc . [ Var . : púrece , púrec s .

 

ÎNNEGRI

ÎNNEGRÍ , înnegresc , vb . IV . 1. Tranz . A vopsi , a da cu negru ; a negri ; p . ext . a face să devină de culoare închisă , a întuneca . 2. Intranz . A apărea , a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă . 3. Tranz . Fig . A prezenta în culori sumbre , defăimătoare ; a ponegri . - În +

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...