A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru RE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 145 pentru RE.

Alexandru Macedonski - Reîntoarcerea

Alexandru Macedonski - Reîntoarcerea Reîntoarcerea de Alexandru Macedonski  :,,Fie pâinea cât de rea, Tot mai bună-n țara mea!" (G. Crețeanu) Soarta care mă gonește Crucea poate c-o să-mi dea, Însă dea-mi-o cât de iute... Voi purta-o-n țara mea! Salutare, cer albastru, Văi și dealuri, aer viu!... Salutare, Românie!... Mână, mână, surugiu! Pribegind în țări străine, Ani întregi am suspinat, Și din trista-mi depărtare Sufletu-mi întraripat Către Dunărea cea lată Mă făcea ca să reviu;... Dunărea mă readuse... Mână, mână, surugiu! Recunosc orice potecă, Orice ramuri, orice flori... Patria-mi își desfășoară Câmpii vecinic roditori! Iată punțile de bârne,... Morile, izvorul viu... Iată crucile vopsite... Mână, mână, surugiu! Colo-n zare se ivește O clopotniță lucind Și pe culmea depărtată Vezi o casă înălbind... Acea culme înverzită O revăd precum o știu... Mi-a văzut copilăria... Mână, mână, surugiu! Dacă, însă, moartea crudă Ca să-mi iasă-n drum ar vrea, Facă-și pofta cât îi place... Voi muri în țara mea! Iar pe culmea înverzită Mă vor duce, mort sau viu... Salutare, locuri sfinte... Mână, mână,

Ștefan Octavian Iosif - Reînviere

Ştefan Octavian Iosif - Reînviere Reînviere de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție I Plutesc în aer glasuri fermecate, Vestindu-mi pretutindeni primăvara ! Văzduhul scînteiază sub povara Mărgăritarelor din cer picate... Fugiți departe, griji întunecate ! Vreau să trăiesc din zori și pînă seara, Și vreau să cînt ! Vreau să mă-mbăt de para Eternă a iubirii nesecate. Ca ciocîrlia ce-n văzduh s-avîntă, Și-acolo-n cer se leagănă și cîntă Pîn' ce-amețește iar, căzînd pe lanuri ; Așa,-n pornirea sfintelor elanuri Se-nalță sufletu-mi spre tine, Soare ! Și cade iar din slăvi amețitoare... II Iubesc, și-mi pare că-i întîia oară ! Un tainic dor de viață mă îmbie. Simt inima bătîndu-mi tot mai vie Atunci cînd eu credeam că vrea să moară. Uimit, dezgrop din suflet o comoară Ce-ar fi pierit cu mine-n veșnicie ; Natura-ntreagă astăzi reînvie, Mai falnică decît odinioară... Veghează în noi porniri de viață nouă Și nici nu știm cum izbucnesc deodată Din depărtate-ascunse-adînci izvoare... De-acum pot chiar să mor... Nu-mi fuse oare Cea mai înaltă fericire dată ?... Puteri dumnezeiești, osana

Cincinat Pavelescu - Reîntoarcerea (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Reîntoarcerea (Pavelescu) Reîntoarcerea de Cincinat Pavelescu Ai vrut să viu, și am revenit. Căsuța albă mă primește Zâmbind din pragu-i înflorit. Și lacul, care oglindește Un colț din cerul infinit, Mă recunoaște, deși chipul Mi-l văd în ape-mbătrânit! Uite, cireșii din livadă, Din umbra-n care stau pitiți, Ce blând s-apleacă să mă vadă! O, câte crăci le-am rupt cu zmeul, Cu câte pietre-n ei n-am dat, Dar toate toamnele trecute O primăvară le-a-ngropat! Și câinele de lângă vatră, Bătrân și el, m-a-ntâmpinat Neliniștit, dar nu mă latră. Pădurea, parcă de aramă În toamna care s-a lăsat, Pe glasul vântului mă cheamă. Ca niște păsări ostenite Se strâng un stol de amintiri, Și-un val de tainice simțiri În ochi o lacrimă-mi trimite... Podoaba florilor e moartă, Dar tot e veselă grădina Amurgu-și tremură lumina În frunza duzilor din poartă. Aici e bine. Simt că viața Mi-ar curge lină și cuminte; Aici e bine. Mă simt tânăr Naiv și bun ca mai-nainte. Da, tot mi-e scump aicea: casa, Grădina, câmpul și pădurea. Dar ce ...

Ioan Slavici - Miseri%C4%AD

... înainte EvreiÄ­ le vor fi încă maÄ­ nesuferițÄ­ Românilor și că cererile de împămĂȘntenire ale lor vor trece maÄ­ cu anevoie prin corpurile legÄ­utĂ³re ale RomânieÄ­. Nu are însă să rămâie neschimbată și posițiunea de fapt a Evreilor. Sunt cifre nemilĂ³se, care ne încredințeză, că eÄ ... i rod rădăcinele. Și tĂ³te aceste se urmĂ©ză cu necesitate organică, și în acelașÄ­ fel se petrec lucrurile în întrĂ©ga lume viețuitĂ³re: cresce și se sporesce ceea-ce se desfășură în condițiunÄ­ priinciĂ³se, și se piere încetul cu încetul ceea-ce nu se pĂ³te potrivi ... minunată în alcătuirea eÄ­ se desfășĂ³ră în fața luÄ­ și el ferit de alte preocupări, o vede în tĂ³tă amÄ•nuntele eÄ­ încântătĂ³re și se bucură, că trÄ•ește și se simte înălțat în gândul luÄ­ de a fi om. Și i se reînoește crescând bucuria ... de cum vor fi crezĂȘnd mulțÄ­ dintre noÄ­. Ne-a mers nouă Românilor vestea, că suntem Ă³menÄ­ risipitorÄ­ și cu moravurÄ­ ușĂ³re, nu însă pentru-că suntem în adevÄ•r risipitorÄ­ și cu moravurÄ­ ușĂ³

Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele

... dreptului judecătoriu. Că zice / Domnul Hristos la Mathei în 22 de capete: Dați ale chesariului, chesariului și ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu. Că precum cĂ©re împăratul dăjdi de la supușii lui, așa cĂ©re și Dumnezeu de la creștini, și mai vârtos de la preoți, credinți și fapte bune; de la unul mult și de la altul puțin și ... voiu pune; întră întru bucuriia Domnului. A căriia bucurie să vă învrednicească darul lui Dumnezeu și rugăciunea smereniei noastre. 1. Crucea ce putĂ©re are și în ce chip trebue să o facem? 2. Rugăciunea cea domnească și ce cuprinde în sine. 3. Mărturisirea credinții câte alcătuiri are și ...

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... părticică a corpului la vechiÄ­ Romani, în PliniÅ­ anume, se chĂ©mă uva «strugure». Ce fel de asociațiune de ideÄ­ să fie Ă³re omușor la Români ? Prin materie, cuvîntul e latin; dar din punct în punct este o idee albanesă. Om albanesce nĂ­eri; deminutivul din nÄ­eriâ ... AcĂ©stă întâlnire semasiologică între Români și AlbanesÄ­ este cu atât maÄ­ semnificativă, cu cât ea nu se găsesce nicăirÄ­ pe aiurea. La alte popĂ³re noue vedem: la Italieni, ca și la FrancesÄ­, ugola, uvola «strugușor»; la Spanioli campanilla «clopoțel»; la NemțÄ­ Zäpflein, Zächen «dopușor ... transițiunea prin vorbe multe și prin căÄ­ lăturalnice, ci d'a-dreptul voiÅ­ tăiĂ  nodul lui Gordia. Întreb dară fără ocol: Este Ă³re cu putință ca AlbanesiÄ­ actuali să fie posteritatea unor DacÄ­, transportați peste Dunăre în epoca împăratului Aurelian, adecă vr'o 150 de ani după cucerirea ... sus în creeriÄ­ Carpaților saÅ­ maÄ­ la răsărit de Provincia Traiană, șÄ­-aÅ­ mănținut individualitatea lor proprie sub diverse nume etnice, maÄ­ ales treÄ­ popĂ³re dacice cu totul nesubordonate RomeÄ­, anume CostobociÄ­, CarpiÄ­ și BessiÄ­. AprĂ³pe un secol și jumătate după Traian, când DaciÄ­ ceÄ­ domesticițÄ­ puteaÅ­ să fie ...

Ioan Slavici - Semitismul (1902)

... Chiar aceia, carÄ­ îÄ­ apără pe EvreÄ­, îÄ­ apără numaÄ­ pentru-că nu cum-va, alungați de alțiÄ­, să vie la dĂȘnșiÄ­. De ce Ă³re EvreiÄ­ le-aÅ­ fost tot-d’auna și le sunt și astă-zÄ­ tuturor atât de nesuferițÄ­? Pentru că în eÄ­ lipsesce ceea-ce pe ... face om în puterea cuvîntuluÄ­. NoÄ­, Ă³meniÄ­ adevărațÄ­, suntem determinațÄ­ în faptele nĂ³stre maÄ­ mult de compătimire de cât de egoism. De Ă³re-ce bucuria ivită în inima unuia ne înveselesce pe toțÄ­ și toțÄ­ suntem atinșÄ­ de durerea orÄ­ și căruia, numaÄ­ împreună putem să găsim mângâierea ... sbătându-se în mizerie și sunt pornit a căuta mijlĂ³ce pentru alinarea suferințelor luÄ­, Evreul se bucură când mÄ• vede în strîmtĂ³re și e pornoit a căuta mijlĂ³ce, ca să tragă folos din nevoile, cu carÄ­ mÄ• lupt. Așa a fost Evreul ...

Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară

... populară; iar un autor modern, Carmen Sylva, zice: “La bĂȘtise se met au premier rang pour ĂȘtre vue; l’intelligence se met en arrière pour voirâ€�. Onor. d. A. Pencovici, directorul Monitorului oficial, al Tipografiei statului și al Internelor, ține grozav de mult să-l vedem. Să ... metoda lexicologică. Iată: Un ĂȘtre bornĂ© — omul cu mintea scurtă; TimiditĂ© naturelle — frică; Le jeĂ»ne — cină de post; La bonne chère — prânz de dulce; Assemblage — șir; La bĂȘtise — neghiobia; En arrière — mai în dos; PensĂ©e — cuget; Une femme du monde — o muiere căreia îi place lumea! D.A.Pencovici rămâne dar un admirabil ...

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

... capitale d’un monde naissant la capitale d’un monde expirant, Pierre fit un coup de gĂ©nie. Dès le temps de SĂ©vère, les papes sont connus des pouvoirs publics comme les chefs d’une association funĂ©raire. L’encyclique Immortale Dei, de 1883, sur la constitution des ... des ouvriers, dĂ©veloppent en toutes ses parties la conception chrĂ©tienne de la sociĂ©tĂ©... L'Eglise constate, autour d’elle, la “misère immĂ©ritĂ©eâ€� des travailleurs. L’ouvrier, souvent, reçoit un salaire insuffisant ou subit un nombre exagĂ©rĂ© d’heures de travail... Tout homme ... Libertas, sur la liberte humaine; Sapientiae, sur les devoirs des citoyens chr6tiensâ€� Rerum novarum, sur la condition des ouvriers... Le pape y constate la misère immĂ©ritĂ©e des travailleurs, les heures de travail trop longues, le salaire trop rĂ©duit. Tout homme a le droit de vivre ...

Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri

... acolo de față: Cine poate erta păcatele, fără numai singur Dumnezeu? Unul ce poate să iarte păcatele oamenilor cu adevărat, au Dumnezeu iaste, au putĂ©re dumnezeiască are în sine. Deci dară de o fac aceasta preoții în toate zilele cu păcătoșii și au atâta putĂ©re să iarte păcatele, precum cu toții o crĂ©dem, puteț să ziceț cum că acești mici nu sunt alți dumnezei în lume? Ascultați și alta ... mici. Lasă să se pogoare și aici, după întâmplare, un preot oarecarele și să vază pre cel ce zăcea pre cale mai mort, carele cĂ©re ajutoriu și mântuire sufletească; lasă să vază lacrămile, să vază suspinurile, să se uite voinței și, blagoslovind cu mâna acĂ©ia ce nu priimesc cei ... și toată să îmblânzește. Nu iaste, drept acĂ©ia, lucru înfățișat că nici în ceriu nu iaste nimeni, afară din Dumnezeu să aibă atâta putĂ©re, atâta stăpânire, câtă au pre pământ acești mici, acești preoțiț. Iară să vedeți și alta, lucru mai minunat acestor mici. Au, rămas toată zidirea uimită ... doao ori, ce peste tot anul, în toate zile, când el va vrea și în ce loc va pohti. Și nu iaste aceasta o putĂ© ...

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... tĂ³te silințele de a le readuce la forma normală, stârpiturÄ­ de Ă³menÄ­, a cărora ființă nicÄ­ cea maÄ­ stăruitĂ³re purtare de grijă n’o maÄ­ pĂ³te corecta. AceștÄ­ Ă³meni incultivabilÄ­ sânt barbariÄ­ moderni. EÄ­ primesc formele culturale, dar rÄ•mân inaccesibilÄ­ pentru ... ar voi să jefuiască pe un EvreÅ­ orÄ­ să-l ciomăgĂ©scă, noÄ­ am sări să-l apÄ•răm pe Evreul năpăstuit: ce trebue Ă³re să facem, când Românul se află în miserie, când el e jefuit, el năpăstuit? Iubirea de Ă³meni nu cere ca să-l ajutăm și ... asemenea Ă³menÄ­ să se sporească, să se ridice prin cultură și să devie un factor hotărîtor în cercul înrîuririÄ­ luÄ­ firescÄ­. Ce trebue Ă³re să simțim noi, când vedem, că RomâniÄ­ cu tĂ³tă munca, pe care o sÄ•vârșesc cultivând pământul cel maÄ­ mănos al țăriÄ­ lor, sînt ... vedem istoviți și galbenÄ­ la față și constatăm, că copiÄ­ lor pier în lipsă de hrană și de suficientă purtare de grijă!? Nu trebue Ă³re să ne întrebăm, ce se fac rĂ³dele munciÄ­ lor și cum se risipesc bogățiile agonisite de dînșiÄ­!? Ni-e destul să ne uităm împrejurul ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 510 pentru RE.

REÎNARMA

... reface potențialul de război ; a ( - și ) înzestra armata cu mijloace noi de luptă , cu armament nou , a ( se ) înarma din nou . - Re

REÎNCADRA

... REÎNCADRÁ , reîncadrez , vb . I . Tranz . A încadra pe cineva din nou într - un post ( pe care l - a ocupat anterior ) . - Re

REÎNCEPE

... REÎNCÉPE , reîncép , vb . III . Tranz . și intranz . A începe din nou , a începe de la capăt ; a relua . - Re

REÎNCHEGA

... REÎNCHEGÁ , reînchég , vb . I . Tranz . A închega din nou ; fig . a reface . - Re

REÎNCHIDE

... REÎNCHÍDE , reînchíd , vb . III . Tranz . A închide din nou . - Re

REÎNCHIRIA

... REÎNCHIRIÁ , reînchiriez , vb . I . Tranz . A închiria din nou . [ Pr . : - ri - a ] - Re

REÎNCORPORA

... REÎNCORPORÁ , reîncorporez , vb . I . Tranz . A încorpora din nou . - Re

REÎNFLORI

... REÎNFLORÍ , reînflorésc , vb . IV . Tranz . A înflori din nou . - Re

REÎNMATRICULA

... REÎNMATRICULÁ , reînmatriculez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) înmatricula din nou ( după ce a suferit o exmatriculare ) . - Re

REÎNNODA

... nou după ce s - a desfăcut nodul . 2. Tranz . Fig . A restabili o relație deteriorată , a reface o prietenie . - Re

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...