|
|
||
|
Vezi și forma bază: MASA Vezi și:MASA, MASAT, MASEZĂ, PENSIUNE, PRÂNZ, AGAPĂ, APERITIV, BLOC, CINĂ, COMESEAN, DENSITATE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MASĂ: MASA.
MASĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MÁSĂ s. f. 1. cantitate de materie a unui corp, considerată ca o mărime caracteristică în raport cu volumul. o ~ verde = furaj; ~ critică = masa minimă a unui material radioactiv în care poate apărea o reacție de fisiune nucleară în lanț. 2. îngrămădire de elemente care formează împreună un singur corp; corp solid, compact; bloc. o ~ de aer = porțiune imensă, omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte. 3. corp metalic masiv la care se leagă punctele unei rețele, ale unei mașini sau ale unui aparat electric, pentru evitarea supratensiunilor. 4. (fam.) cantitate mare. o ă vocabularului = partea cea mai mare a vocabularului, supusă schimbărilor. 5. mulțime compactă de oameni. o ? populare = totalitatea claselor și categoriilor sociale dintr-o anumită etapă istorică, ale căror interese fundamentale concordă cu cerințele și sensul acțiunii legilor obiective ale dezvoltării societății. 6. ~ continentală = continent. (< fr. masse, germ. Masse)Sursa : neoficial MÁSĂ^1, mase, s.f. 1. Mulțime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populației. * Loc. adj. De masă = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. * Cântec de masă (sau de mase) = cântec cu conținut patriotic, având un caracter mobilizator. 2. Îngrămădire de elemente (de aceeași natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. * Masă verde = nutreț pentru vite; furaj. Mase plastice = materiale plastice. Masă de aer = porțiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte față de porțiunile înconjurătoare. * Loc. adj. și adv. În masă = a) în cantitate mare; masiv. Transporturi în masă; b) cu toții; în număr mare. ** Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). * Masa vocabularului = partea cea mai mare și mai mobilă a vocabularului. ** Corp solid, compact; bloc. 3. (Fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). * Masă atomică = greutate atomică. Masă moleculară = greutate moleculară. Masă specifică = densitate. 4. (Jur.) Totalitate a creditelor sau datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. - Din fr. masse.Sursa : DEX '98 MÁSĂ^2, mese, s.f. 1. Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau mai multe picioare și pe care se mănâncă, se scrie etc. * Masă verde = a) masă^2 (1), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; p. ext. joc de noroc; b) masă^2 (1) în jurul căreia stau diplomații când duc tratative internaționale. Masă rotundă = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemați să-și spună cuvântul specialiștii din domeniul respectiv (sau reprezentanți ai publicului larg). Sală de mese = încăpere în care se serveşte mâncarea într-o școală, într-o cazarmă, la o cantină, etc. Masă caldă = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse și menținute calde preparate alimentare, în localurile de alimentație publică. * Loc. adv. Cu (sau pe) nepusă masă = pe neașteptate, pe nepregătite, deodată. * Expr. Capul (sau fruntea) mesei = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. A pune (sau a întinde, a așterne) masa = a aranja, a pregăti și a pune pe masă^2 (1) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. A strânge masa = a aduna de pe masă^2 (1) mâncările rămase și farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. A nu avea ce pune pe masă = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. Pune-te (sau întinde-te) masă, scoală-te (sau ridică-te) masă = a) se spune despre cei care duc o viață plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care așteaptă totul de-a gata; b) se spune când ești obligat să servești mereu de mâncare. A întinde masă mare sau a ține masă întinsă = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; p. ext. a se ține de petreceri. A pune (pe cineva) la masă cu tine = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ** (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiași mese^2 (1) și mănâncă; mesenii. 2. Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; p. ext. prânz, cină; ospăț, banchet. * Înainte de masă = a) în partea zilei care precedă prânzul; b) în fiecare dimineață. După masă = a) în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; b) în fiecare după-amiază. * Expr. A lua masa sau a sta (ori a ședea) la masă = a mânca de prânz sau de cină. A avea casă și masă = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. A-i fi (cuiva) casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, fără necazuri. 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte care seamană cu o masă^2 (1) și se folosesc în diverse scopuri practice. * Masă de operație = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenției chirurgicale. 4. Compus: (Bot.) masa-raiului = plantă erbacee cu flori roz-purpurii (Sedum carpaticum). - Lat. mensa.Sursa : DEX '98 MÁSĂ s. v. car, față de masă, fund, gresie, perinoc, platou, podiș.Sursa : sinonime MÁSĂ s. 1. v. mulțime. 2. v. bloc. 3. masă continentală v. continent. 4. masă atomică v. greutate atomică; masă electrică v. sarcină electrică; masă magnetică v. sarcină magnetică; masă moleculară v. greutate moleculară; masă specifică v. densitate. 5. (înv. și reg.) pond. (\~ unui corp.) 6. masă plastică v. material plastic.Sursa : sinonime MÁSĂ s. 1. mâncare, (înv. și pop.) ospăț, (pop.) bucate (pl.). (Haideți la \~!) 2. v. hrană. 3. v. banchet. 4. v. tarabă. 5. (TEHN.) (reg.) blană, față. (\~ dulgherului.) 6. (TEHN.) (reg.) strat. (\~ la teascul morii.)Sursa : sinonime másă (mulțime, corp compact) s. f., g.-d. art. másei; pl. máseSursa : ortografic másă (mobilă, prânz sau cină) s. f., g.-d. art. mései; pl. méseSursa : ortografic MÁS//Ă^3 \~e f. Mulțime mare și compactă de oameni. * De \~ pentru toată lumea; care cuprinde pe toți. \~e populare totalitate a claselor și categoriilor sociale. [G.-D. masei] /Sursa : NODEX MÁS//Ă^2 \~e f. 1) Materie constituită din elemente eterogene, nediferențiate, alcătuind un singur corp. * \~ verde nutreț constituit din iarbă și din alte plante. 2) Cantitate, număr mare. \~ de aer. * În \~ a) în număr (cantitate) mare; b) în comun. 3) Mărime fizică care determină cantitatea de materie pe care o conține un corp; materia din care este format un corp. * \~ grea (sau gravitațională) măsură a interacțiunii gravitaționale a corpurilor. \~ inertă măsură a inerției corpurilor. [G.-D. mesei] /Sursa : NODEX MÁS//Ă^1 mése f. 1) Mobilă formată dintr-o placă orizontală, pusă pe un suport sau pe picioare, având diverse întrebuințări (în special pentru a se servi pe ea mâncarea). \~ de scris. \~ de lucru. * \~ verde a) masă pentru jocuri de noroc; b) masă la care se duc tratative diplomatice. \~ rotundă dezbatere liberă între specialiști pe o temă dată. \~ întinsă masă plină de bucate, pregătită pentru oaspeți. Capul mesei loc de cinste rezervat unei persoane în semn de stimă deosebită. A strânge \~a a face curat pe masă după mâncare. 2) Mâncarea servită; bucate. 3) Mâncarea de la amiază (constând, de obicei, din mai multe feluri); prânz. * Înainte de \~ în partea zilei care precedă prânzul. După \~ în partea zilei care urmează după prânz. 4) Proces de alimentare. * A se așeza la \~ a începe mâncarea. A sta la \~, a lua \~a a mânca. 5) Obiecte sau părți de obiecte care seamănă cu această mobilă, având diverse întrebuințări. [G.-D. mesei] /<lat. mensaSursa : NODEX MÁSĂ s.f. 1. Mărime caracteristică unui corp, exprimată prin câtul dintre forța care se exercită asupra lui și accelerația pe care o are acest corp. ** (Curent) Corp solid, compact; bloc. 2. Mare mulțime de oameni. * Mase populare = totalitatea claselor și păturilor sociale dintr-o anumită etapă istorică ale căror interese concordă cu cerințele dezvoltării societății. ** Cantitate mare. [Cf. fr. masse, it., lat. massa].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MASĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 575 pentru MASĂ. Nicolae Gane - Astronomul și doftorul ... poloboacelor și rămâne vinul în cămeșa lui; că oamenii sunt blajini și primitori, neștiind ce-i cumpăna și măsura în ale traiului, și că la masa fiecăruia este totdeauna loc pentru zece. — Acolo e de noi! zise un astronom cătră un doftor dintr-un oarecare târg depărtat de la apus ... priveghea oalele la foc, și cinci copii în jurul ei, hârjoninduse între dânșii, trăgeau din vreme în vreme cu ochii la strachinile de pe masă. Masa, așăzată în mijlocul odăii, era joasă, pe trei picioare, și pe dânsa fumega o cogemite mămăligă mai mare decât pălăria astronomului, încunjurată de trei strachini ... îl opri de poala surtucului în loc. — Foarte mulțămim! răspunse acesta. Suntem sătui, chiar adinioarea am mâncat. Românul niciodată nu respinge străinul de la masa lui, dar nici are obiceiul să-l poftească de două ori. Astfel Niță, fără a-i îndemna mai mult, se puse cu familia ... Ion Luca Caragiale - Justiția română. Secția corecțională ... am biletul dumitale. Prezidentul: Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce ștofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale ... azil că aveam o protecție. (Plânge.) Și când vorbeam cu ea, apoi toată noaptea o visam. Prezidentul: Cum vorbeai cu ea? Reclamanta: Cu dumnealui: învârtea masa. Mi-a spus că e fericită și s-a întâlnit acolo cu mama; mă sărută dulce, dar mama nu poate vorbi ... Am zis că a trecut iar în incarnațiune. Prezidentul: Tăcere. (Către reclamantă :) Și d-ta credeai? Reclamanta: Cum să nu crez, dacă vorbea masa? Prezidentul: Dar ceasul și cu inelele cum ți le-a luat? Inculpatul: Fără să știu: eram mediu! Prezidentul: Tăcere, inculpatule, de vrei să ... agravezi situația. (Reclamantei:) Spune. Reclamanta: A venit seara și zice că a învățat acuma să arate și persoana, dar nu cu masa, zice că l-a învățatără niște profesori de la minister, de unde face acuma pe popi. Zice: „dezbracă-te (senzație în auditoriu ... Ion Luca Caragiale - Justiția română ... am biletul dumitale. Prezidentul: Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce stofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale ... azil că aveam o protecție. (Plânge.) Și când vorbeam cu ea, apoi toată noaptea o visam. Prezidentul: Cum vorbeai cu ea? Reclamanta: Cu dumnealui: învârtea masa. Mi-a spus că e fericită și s-a întâlnit acolo cu mama; mă sărută dulce, dar mama nu poate vorbi ... Am zis că a trecut iar în incarnațiune. Prezidentul: Tăcere. (Către reclamantă:) Și d-ta credeai? Reclamanta: Cum să nu crez, dacă vorbea masa? Prezidentul: Dar ceasul și cu inelele cum ți le-a luat? Inculpatul: Fără să știu: eram mediu! Prezidentul: Tăcere, inculpatule, de vrei să ... agravezi situația. (Reclamantei:) Spune. Reclamanta: A venit seara și zice că a învățat acuma să arate și persoana, dar nu cu masa, zice că l-a învățatără niște profesori de la minister, de unde face acuma pe popi. Zice: "dezbracă-te (senzație în auditoriu) ; scoate ... Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni ... locuri, dar cele mai de seamă rămân aceleași pretutindeni (peste tot locul). Iată-le cele mai însemnate. Cuprins 1 Logodna 2 Răspunsul 3 Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre ... îl iau pe mirele cu nuntașii lui și cu toții se duc la mireasă. Intrând în casa miresei, se pun la masă. Când se sfârșește masa, toți nuntașii ,,ies afară cu dansul", adică se iau de mână dintâi toți vorniceii, apoi nunul cu nună și la urmă mirele cu mireasa și ... ... pentru ca să ne aștepte damele... Și amândoi intră în berărie... Aci, se-ntâmplă să găsească o sumă de colegi, cari le fac loc la masa lor strângându-se cât se poate. Colegii urmează o discuțiune foarte animată: ei comentează decizia Curții în procesul asasinatului și complotului bulgăresc; și daca voim ... camarazi și, pleacă. La ușe, Lache se oprește... I-a fulgerat prin minte încă un „argument". Se-ntoarce si pornește-napoi spre masa camarazilor: — Și-n definitiv, mă-nțelegi... Dar Mache-l apucă, îl învârtește-n loc și-l scoate pe ușă. — Ești teribil, monșer, parol ... Petre Ispirescu - Zâna zânelor Petre Ispirescu - Zâna zânelor Zâna zânelor de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic, și el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel și chipuri cum să facă să-și însoare copiii ca să fie fericiți. ÎntrÂo noapte, nu știu ce visă împăratul, că a doua zi, de mânecate, își chemă copiii și se urcă cu dânșii în pălimarul unui turn ce avea în grădină. Porunci să-și ia fiecare arcul și câte o săgeată. - Trageți, copii, cu arcul, le zise împăratul, și unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul. Copiii se supuseră fără a cârti câtuși de puțin, căci ei erau încredințați că tatăl lor știa ce spune. Traseră, deci, și săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de al doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după dânsa, și p-aci, p-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându- ... Anton Pann - Astrologia Astrologia de Anton Pann Informații despre această ediție La o masă boierească din vorbă-n vorbă veni Și vorba de calendare, d-astrologi a pomeni ; Fiindcă-n anul acela cîte prevestiri s-au pus Niciuna nu se-mplinise, ci tot minciuni le-au fost spus. Unul ce ședea la masă împreună a prînzi Și de astrologi cuvîntul îndată cum auzi, „Domnilor ! — el le răspunse — s-am audență mă rog, Eu vă-ncredințez că-n viață n-am văzut un astrolog Toți creierii-n cap să-i aibă, ci sînt toți niște lipsiți, Cărora lumea le zice învățați și procopsiți.â€� Aceste cuvinte zise, cum le auzi un prost, Carele la acea masă servitor și el a fost Și era atunci la masă să dea un cap de vițel. Îl aduse fără creieri, carii îi mîncase el ; Stăpînul său, luînd capul ș-în el creieri nevăzînd, S-a întors cu supărare și îl întrebă, zicînd : „Dar ce va să zică asta, n-a-avut creier ast vițel ?â€� „Nu, domnule — îi răspunse — a fost astrolog și el.â€� ... Gheorghe Asachi - Guzganul de cetate și cel de câmp ... câmpie L-au poftit la prânz să vie, Că nu tot mereu lăcuste, Ce mai bun ospăț să guste Pe vărgat, frumos covor Așternut-au masa lor; Las să giudice oricine Cât li-au fost atunci de bine De confeturi și de pui Fărmăturile adună, Însă pănă a fi ... Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! ... dumneavoastră socoteala de toate până într-una. Când era copilă, dumneaei pomenise la părinți masă rotundă pusă în pat; de la o vreme însă încoace masa e la modă să fie în mijlocul casei, sau rotundă, sau în patru colțuri. La masă, pentru economie, acoperișul și șervetele nu prea sunt curate ... o usca scuipatul să fii aci, diavole, că vai de pielea ta! Du-te curând, ia vin, oțet, untdelemn și piper; și vino de pune masa. — Dă-i să ia și sare, coconiță, că n-am ce pune în solnițe. — Na, și nu mai căsca gura... Uite, bată-l ... Ion Luca Caragiale - La conac La conac de Ion Luca Caragiale Din Poenița vine domol la vale Silviu cel tânăr în buiestru țâcanit... N-are de ce să gonească; soarele nu s-a ridicat nici de două sulițe; înainte de nămiezi, are să ajungă la conac, la Sălcuța, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunțe calului; până la toacă, e-n oraș la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu banii stă bine. A trecut de cotul dealului la câmp deschis. E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea umblată, ... Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei ... l ierte pentru această greșeală. Apoi trimise și pofti pe împăratul în casa cea mare. Aci, stând de vorbă, stăpânul casei porunci să se puie masa. Rămase împăratul stâlpit când văzu masa viind singură, talerele, lingurile și celelalte tacâmuri cu vătașii lor și le așezau careși pre unde. Veniră bucatele și mâncară. După ce sfârșiră de mâncat ... faptă. - Că n-are la cine altul să fie, răspunse vătaful lingurilor. Trebuie să-l căutăm. - Nu mai trăncăni, îi mai zise gazda. Aide, ridică masa și te cară de aci. Auzind împăratul cele ce se vorbiră, ceru să fie căutat, ca să-și iasă din bănuială, căci el nu se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MASĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 300 pentru MASĂ. MASÁ^2 , masez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) aduna în număr mare , în grup compact ; a ( se ) concentra , a ( se ) îngrămădi . MASÁ^1 , masez , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) face masaj ; a MASÁT , masate , s . n . ( Pop . ) Unealtă de oțel în formă de sul sau , rar , de pilă plată , întrebuințată la ascuțitul MASÉZĂ , maseze , s . f . Femeie specializată în practicarea masajului . [ Scris și : ( după fr . ) PENSIÚNE , pensiuni , s . f . 1. Întreținere constând din locuință și masă ( sau numai din masă ) pe care cineva o primește cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite ; spec . găzduirea elevilor într - un pension . 2. ( Concr . ) Casă , restaurant în care se oferă cuiva , în schimbul unei sume de bani , găzduire completă sau numai masă . [ Pr . : - si - PRÂNZ , prânzuri , s . n . Masă principală care se ia la amiază ; dejun ; timpul când se ia această masă ; ( concr . ) ceea ce se mănâncă la această masă , mâncare pregătită în acest AGÁPĂ , agape , s . f . 1. Ospăț cu caracter intim , prietenesc ; masă colegială . 2. Masă comună frățească la vechii APERITÍV , aperitive , s . n . 1. Gustare care se ia înainte de masă ( pentru a stimula pofta de mâncare ) 2. Băutură alcoolică consumată înainte de masă ( pentru a stimula pofta de BLOC , blocuri , s . n . 1. Bucată mare dintr - o materie solidă și grea , masă solidă dintr - o singură bucată . 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică . 3. Clădire mare cu multe etaje ; blochaus . 4. Alianță , înțelegere ( între state , partide grupări etc . ) pentru realizarea unor scopuri comune . 5. ( În sintagma ) Bloc motor = organ de motor în care se află cilindrii și pistoanele . 6. ( Med . ; în sintagmele ) Bloc cardiac = tulburare a ritmului inimii , datorită blocării influxului nervos care străbate mușchiul cardiac . Bloc operator = parte componentă a serviciilor chirurgicale , cuprinzând sălile de operație și dependințele CÍNĂ , cine , s . f . Masă de seară ; mâncare pregătită pentru această COMESEÁN , - Ă , comeseni , - e , s . m . și f . Persoană care stă la masă împreună cu altcineva , care mănâncă la o masă comună ; conviv . [ Var . : conmeseán , - ă s . m . și f . ] - Co - + mesean ( după fr . ... DENSITÁTE , densități , s . f . 1. Mărime fizică definită prin raportul dintre masa Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||