|
|
||
Vezi și:ARCOZĂ,
ARDEZIE,
CUARȚIT,
CULM,
CUTE,
DACIAN,
FLIȘ,
GREZIE,
KERAMIT,
MOLASĂ
... Mai multe din DEX...
GRESIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. GRÉSIE, gresii, s.f. 1. Rocă sedimentară foarte dură, formată prin cimentarea nisipurilor cu diverse materiale. 2. Cute făcută din gresie (1). 3. Olărie dură și opacă, având la bază o argilă plastică. [Var.: grézie s.f.] - Cf. alb. %gëresë%.Sursa : DEX '98 GRÉSIE s. 1. v. cute. 2. v. perinoc.Sursa : sinonime grésie s. f. (sil. -si-e), art. grésia (sil. -si-a), g.-d. art. grésiei; pl. grésii, art. grésiile (sil. -si-i-)Sursa : ortografic GRÉSI//E \~i f. 1) Rocă sedimentară dură, folosită, mai ales, în construcții. 2) Bucată din astfel de rocă, cu care se ascut unele obiecte tăioase (cuțitul, coasa, secera etc.); cute. [G.-D. gresiei; Sil. -si-e] /Cuv. autoht.Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GRESIERezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru GRESIE. Ion Luca Caragiale - Partea poetului Ion Luca Caragiale - Partea poetului Partea poetului de Ion Luca Caragiale „Nehmt hin die Welt!... â€� SCHILLER „Luați-vă lumea! a strigat domnul; luați-o, oamenilor! a voastră să fie ca moștenire-n vecii vecilor! și frățește v-o-mpărțiți!â€� S-au repezit care mai de care cu mânile-ntinse să-și apuce partea; mișunau tineri și bătrâni. Plugarul se duse spre roadele câmpului; Vânătorul porni să bată pădurile; Neguțătorul își înfundă hambarele; Viierul își alese zeama nobilă; Regele puse streji la poduri și drumuri și zise: «Dați-mi dijma !» Într-un târziu, după ce se isprăvise-mpărțeala, iată vine și Poetul din depărtări... Nimic nu mai rămăsese de apucat; pretutindeni toate aveau stăpân. — Vai! eu singur — strigă el cu mâhnire — eu singur fusei uitat, eu, cel mai supus copil al tău! Și-ngenunchie înaintea domnului, care-i răspunse: — Dacă te-ai desfătat în lumea visurilor, ce stric eu? Unde erai când s-a-mpărțit pământul? — La tine eram! zise Poetul. Ochiul meu țintea la fața ta; urechea mea la armonia cerurilor... Iartă sufletului care, îmbătat de lumina ta, nesocoti cele pământești! — ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu carâta de sticlă ... n-călarele și se înțeleseră la cuvinte. Fata, văzând că are a face cu un viteaz, intră în cămară, luă cu dânsa o gresie, o basma cu chenar pe margine și o perie, ieși repede din casă, se puse pe calul lui Făt-Frumos și o luară la sănătoasa ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova ... de sărăcie, începuse a da în vânăt; ochii, pironiți asupra copilului, pierduseră luciul vieții ca și cum i-ai fi răzuit c-o gresie. — Mamă, mi-e frig lângă tine, tu ești prea rece, îngână copilul dârdâind, lasă-mă să mă dau jos. — Bine, Nică, fă cum ... Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos de Nicolae Filimon A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, cînd lupii beau tutun și urșii făceau săpun, de-și ungeau femeile fețele și uncheșii bărbile. A fost odată un împărat mare și tare. După ce bătu pre toți împărații pămîntului și le luă împărățiele, se însură și făcu trei fete: una cu soarele-n frunte, alta cu luna în spate, iar cea mai mică cu luceafărul de dimineață iarăși în frunte; și toate erau mai frumoase decît zînele munților și ale pădurilor. Aceste fete se duseră la scăldat și intrară într-o baie de marmură; dar deodată se ridică o furtună pe cer și le răpi pe cîtetrele. Ajungînd la urechile împăratului această întîmplare, i se tăie inima și muri, lăsînd pe împărăteasa văduvă. Într-o zi, împărăteasa se apucă să măture pîn casă, dar pe cînd mătura, îi sări un bob de piper în poală; ea luă bobul și-l puse pe sobă, dar el sări și de acolo ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea) Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea) Poveste de Barbu Ștefănescu-Delavrancea O, povești, povești... lumea toată este o poveste, căci ce-a fost odată ca niciodată o fi fost ca și astăzi, și ce este astăzi va fi odată ca niciodată. Câte focuri, câte lumânări și câte văpaițe n-ai ars, poveste, și toate s-au stins, și multe se vor aprinde ca să se stingă iarăși, numai tu, poveste, nu te vei stinge decât cu cel din urmă om... și numai ăla va ști bine că lumea asta a fost o lungă și aceeași poveste. A fost odată un împărat. Împăratul avea o nevastă. Amândoi aveau o fată. Împărăteasa își iubea fata ca luminile ochilor, dar împăratul se prăpădea după ea. Împăratul, bătrân, bătrân, de câte ori o lua pe genunchi, zicea: — Tu mi-ai deschis pleoapele, că, p-aci-p-aci, era să le închid de veci, fata tatei! Iar peste capul fetei cu cosițe de aur cădea barba lui albă ca niște șuvoaie de apă. Și fata, despicând în două barba mai lungă ca ea, scotea capul, ca prin gura cămășii, și zicea râzând: — Bau, tată... Și împăratul plângea ... Petre Ispirescu - Ileana Simziana Petre Ispirescu - Ileana Simziana Ileana Simziana de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani. La marginea împărăției lui mai era un alt împărat carele, cât a fost tânăr, nu se lăsase să-l bată; când cădea câte un pârjol asupra țărei sale, el se făcea luntre și punte și-și scăpa țara de nevoie; iară după ce-ajunse la bătrânețe, se supusese și el împăratului celui mare și tare, fiindcă n-avea încotro. El nu știa cum să facă, cum să dreagă, ca să împlinească voia acelui împărat de a-i trimite pe unul din fiii săi, ca să-i slujească: fiindcă n-avea băieți, ci numai trei fete. Dintr-aceasta el sta pe gânduri. Grija lui cea mare era ca să nu crează acel împărat că el este zacaș și ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRESIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru GRESIE. ... ARCÓZĂ s . f . Gresie ... ARDÉZIE , ardezii , s . f . Gresie argiloasă sau argilă cu granule fine , care se poate desface ușor în foi subțiri , utilizate la acoperirea caselor , ca dale pentru pardoseli , în trecut la ... CUARȚÍT , cuarțite , s . n . Rocă metamorfică alcătuită prin recristalizarea rocilor cu cuarț ( nisipuri , gresii etc . ) , utilizată în construcții , ceramică , industria metalurgică ... CULM , - Ă , culmi , - e , s . n . , adj . ( Geol . ) 1. S . n . Carboniferul inferior din vestul Europei , caracterizat prin depozite de argilă și de gresie ... CÚTE , cute , s . f . Piatră de gresie DACIÁN , - Ă , dacieni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Al treilea etaj al pliocenului din sud - estul Europei , caracterizat prin anumite specii de lamelibranhiate , gasteropode și mamifere , precum și printr - un complex de nisipuri , argile , gresii etc . , conținând zăcăminte bogate de petrol și de lignit . 2. Adj . Care aparține dacianului ( 1 ) , privitor la dacian . [ Pr . : - ci - FLIȘ , flișuri , s . n . ( Geol . ) Ansamblu de terenuri constituite din conglomerate , gresii , argilă și marnă , sedimentate într - o mare în timpul când fundul acesteia se găsea într - o continuă ridicare spre a deveni un lanț ... GRÉZIE , grezii , s . f . V . gresie ... KERAMÍT s . n . Gresie ... MOLÁSĂ , molase , s . f . ( Geol . ) Conglomerat slab consolidat alcătuit de obicei din gresie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||