Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MASA

  Vezi și:MASA, MASEZĂ, PENSIUNE, PRÂNZ, AGAPĂ, APERITIV, BLOC, CINĂ, COMESEAN, DENSITATE ... Mai multe din DEX...

MASAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MASÁT, masate, s.n. (Pop.) Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. - Din tc. masat.

Sursa : DEX '98

 

masát (unealtă) s. n., pl. masáte

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MASAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 575 pentru MASAT.

Nicolae Gane - Astronomul și doftorul

... poloboacelor și rămâne vinul în cămeșa lui; că oamenii sunt blajini și primitori, neștiind ce-i cumpăna și măsura în ale traiului, și că la masa fiecăruia este totdeauna loc pentru zece. — Acolo e de noi! zise un astronom cătră un doftor dintr-un oarecare târg depărtat de la apus ... priveghea oalele la foc, și cinci copii în jurul ei, hârjoninduse între dânșii, trăgeau din vreme în vreme cu ochii la strachinile de pe masă. Masa, așăzată în mijlocul odăii, era joasă, pe trei picioare, și pe dânsa fumega o cogemite mămăligă mai mare decât pălăria astronomului, încunjurată de trei strachini ... îl opri de poala surtucului în loc. — Foarte mulțămim! răspunse acesta. Suntem sătui, chiar adinioarea am mâncat. Românul niciodată nu respinge străinul de la masa lui, dar nici are obiceiul să-l poftească de două ori. Astfel Niță, fără a-i îndemna mai mult, se puse cu familia ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiția română. Secția corecțională

... am biletul dumitale. Prezidentul: Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce ștofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale ... azil că aveam o protecție. (Plânge.) Și când vorbeam cu ea, apoi toată noaptea o visam. Prezidentul: Cum vorbeai cu ea? Reclamanta: Cu dumnealui: învârtea masa. Mi-a spus că e fericită și s-a întâlnit acolo cu mama; mă sărută dulce, dar mama nu poate vorbi ... Am zis că a trecut iar în incarnațiune. Prezidentul: Tăcere. (Către reclamantă :) Și d-ta credeai? Reclamanta: Cum să nu crez, dacă vorbea masa? Prezidentul: Dar ceasul și cu inelele cum ți le-a luat? Inculpatul: Fără să știu: eram mediu! Prezidentul: Tăcere, inculpatule, de vrei să ... agravezi situația. (Reclamantei:) Spune. Reclamanta: A venit seara și zice că a învățat acuma să arate și persoana, dar nu cu masa, zice că l-a învățatără niște profesori de la minister, de unde face acuma pe popi. Zice: „dezbracă-te (senzație în auditoriu ...

 

Ion Luca Caragiale - Justiția română

... am biletul dumitale. Prezidentul: Tăcere. Reclamanta: Dacă știam ce stofă ești, nu te mai chemam... A venit și zice să nu mai învârtim masa, care vorbeam cu soră-mea, care a murit, și ne spunea poezii de Iminescu și de Victor Cucu. (Ilaritate.) Prezidentul: Cu sora dumitale ... azil că aveam o protecție. (Plânge.) Și când vorbeam cu ea, apoi toată noaptea o visam. Prezidentul: Cum vorbeai cu ea? Reclamanta: Cu dumnealui: învârtea masa. Mi-a spus că e fericită și s-a întâlnit acolo cu mama; mă sărută dulce, dar mama nu poate vorbi ... Am zis că a trecut iar în incarnațiune. Prezidentul: Tăcere. (Către reclamantă:) Și d-ta credeai? Reclamanta: Cum să nu crez, dacă vorbea masa? Prezidentul: Dar ceasul și cu inelele cum ți le-a luat? Inculpatul: Fără să știu: eram mediu! Prezidentul: Tăcere, inculpatule, de vrei să ... agravezi situația. (Reclamantei:) Spune. Reclamanta: A venit seara și zice că a învățat acuma să arate și persoana, dar nu cu masa, zice că l-a învățatără niște profesori de la minister, de unde face acuma pe popi. Zice: "dezbracă-te (senzație în auditoriu) ; scoate ...

 

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

... locuri, dar cele mai de seamă rămân aceleași pretutindeni (peste tot locul). Iată-le cele mai însemnate. Cuprins 1 Logodna 2 Răspunsul 3 Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a pornit mire vine la o casă și face întrebări despre ... îl iau pe mirele cu nuntașii lui și cu toții se duc la mireasă. Intrând în casa miresei, se pun la masă. Când se sfârșește masa, toți nuntașii ,,ies afară cu dansul", adică se iau de mână dintâi toți vorniceii, apoi nunul cu nună și la urmă mirele cu mireasa și ...

 

Ion Luca Caragiale - O lacună

... pentru ca să ne aștepte damele... Și amândoi intră în berărie... Aci, se-ntâmplă să găsească o sumă de colegi, cari le fac loc la masa lor strângându-se cât se poate. Colegii urmează o discuțiune foarte animată: ei comentează decizia Curții în procesul asasinatului și complotului bulgăresc; și daca voim ... camarazi și, pleacă. La ușe, Lache se oprește... I-a fulgerat prin minte încă un „argument". Se-ntoarce si pornește-napoi spre masa camarazilor: — Și-n definitiv, mă-nțelegi... Dar Mache-l apucă, îl învârtește-n loc și-l scoate pe ușă. — Ești teribil, monșer, parol ...

 

Petre Ispirescu - Zâna zânelor

Petre Ispirescu - Zâna zânelor Zâna zânelor de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat mare și puternic, și el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel și chipuri cum să facă să-și însoare copiii ca să fie fericiți. Într­o noapte, nu știu ce visă împăratul, că a doua zi, de mânecate, își chemă copiii și se urcă cu dânșii în pălimarul unui turn ce avea în grădină. Porunci să-și ia fiecare arcul și câte o săgeată. - Trageți, copii, cu arcul, le zise împăratul, și unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul. Copiii se supuseră fără a cârti câtuși de puțin, căci ei erau încredințați că tatăl lor știa ce spune. Traseră, deci, și săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de al doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după dânsa, și p-aci, p-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându- ...

 

Anton Pann - Astrologia

Anton Pann - Astrologia Astrologia de Anton Pann Informații despre această ediție     La o masă boierească din vorbă-n vorbă veni     Și vorba de calendare, d-astrologi a pomeni ;     Fiindcă-n anul acela cîte prevestiri s-au pus     Niciuna nu se-mplinise, ci tot minciuni le-au fost spus.     Unul ce ședea la masă împreună a prînzi     Și de astrologi cuvîntul îndată cum auzi,     â€žDomnilor ! — el le răspunse — s-am audență mă rog,     Eu vă-ncredințez că-n viață n-am văzut un astrolog     Toți creierii-n cap să-i aibă, ci sînt toți niște lipsiți,     Cărora lumea le zice învățați și procopsiți.â€�     Aceste cuvinte zise, cum le auzi un prost,     Carele la acea masă servitor și el a fost     Și era atunci la masă să dea un cap de vițel.     Îl aduse fără creieri, carii îi mîncase el ;     Stăpînul său, luînd capul ș-în el creieri nevăzînd,     S-a întors cu supărare și îl întrebă, zicînd :     â€žDar ce va să zică asta, n-a-avut creier ast vițel ?â€�     â€žNu, domnule — îi răspunse — a fost astrolog și el.â€� ...

 

Gheorghe Asachi - Guzganul de cetate și cel de câmp

... câmpie L-au poftit la prânz să vie, Că nu tot mereu lăcuste, Ce mai bun ospăț să guste Pe vărgat, frumos covor Așternut-au masa lor; Las să giudice oricine Cât li-au fost atunci de bine De confeturi și de pui Fărmăturile adună, Însă pănă a fi ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

... dumneavoastră socoteala de toate până într-una. Când era copilă, dumneaei pomenise la părinți masă rotundă pusă în pat; de la o vreme însă încoace masa e la modă să fie în mijlocul casei, sau rotundă, sau în patru colțuri. La masă, pentru economie, acoperișul și șervetele nu prea sunt curate ... o usca scuipatul să fii aci, diavole, că vai de pielea ta! Du-te curând, ia vin, oțet, untdelemn și piper; și vino de pune masa. — Dă-i să ia și sare, coconiță, că n-am ce pune în solnițe. — Na, și nu mai căsca gura... Uite, bată-l ...

 

Ion Luca Caragiale - La conac

Ion Luca Caragiale - La conac La conac de Ion Luca Caragiale Din Poenița vine domol la vale Silviu cel tânăr în buiestru țâcanit... N-are de ce să gonească; soarele nu s-a ridicat nici de două sulițe; înainte de nămiezi, are să ajungă la conac, la Sălcuța, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunțe calului; până la toacă, e-n oraș la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu banii stă bine. A trecut de cotul dealului la câmp deschis. E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea umblată, ...

 

Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei

... l ierte pentru această greșeală. Apoi trimise și pofti pe împăratul în casa cea mare. Aci, stând de vorbă, stăpânul casei porunci să se puie masa. Rămase împăratul stâlpit când văzu masa viind singură, talerele, lingurile și celelalte tacâmuri cu vătașii lor și le așezau careși pre unde. Veniră bucatele și mâncară. După ce sfârșiră de mâncat ... faptă. - Că n-are la cine altul să fie, răspunse vătaful lingurilor. Trebuie să-l căutăm. - Nu mai trăncăni, îi mai zise gazda. Aide, ridică masa și te cară de aci. Auzind împăratul cele ce se vorbiră, ceru să fie căutat, ca să-și iasă din bănuială, căci el nu se ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MASAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 300 pentru MASAT.

MASA

MASÁ^2 , masez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) aduna în număr mare , în grup compact ; a ( se ) concentra , a ( se ) îngrămădi . MASÁ^1 , masez , vb . I . Tranz . și refl . A ( - și ) face masaj ; a

 

MASEZĂ

MASÉZĂ , maseze , s . f . Femeie specializată în practicarea masajului . [ Scris și : ( după fr . )

 

PENSIUNE

PENSIÚNE , pensiuni , s . f . 1. Întreținere constând din locuință și masă ( sau numai din masă ) pe care cineva o primește cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite ; spec . găzduirea elevilor într - un pension . 2. ( Concr . ) Casă , restaurant în care se oferă cuiva , în schimbul unei sume de bani , găzduire completă sau numai masă . [ Pr . : - si -

 

PRÂNZ

PRÂNZ , prânzuri , s . n . Masă principală care se ia la amiază ; dejun ; timpul când se ia această masă ; ( concr . ) ceea ce se mănâncă la această masă , mâncare pregătită în acest

 

AGAPĂ

AGÁPĂ , agape , s . f . 1. Ospăț cu caracter intim , prietenesc ; masă colegială . 2. Masă comună frățească la vechii

 

APERITIV

APERITÍV , aperitive , s . n . 1. Gustare care se ia înainte de masă ( pentru a stimula pofta de mâncare ) 2. Băutură alcoolică consumată înainte de masă ( pentru a stimula pofta de

 

BLOC

BLOC , blocuri , s . n . 1. Bucată mare dintr - o materie solidă și grea , masă solidă dintr - o singură bucată . 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică . 3. Clădire mare cu multe etaje ; blochaus . 4. Alianță , înțelegere ( între state , partide grupări etc . ) pentru realizarea unor scopuri comune . 5. ( În sintagma ) Bloc motor = organ de motor în care se află cilindrii și pistoanele . 6. ( Med . ; în sintagmele ) Bloc cardiac = tulburare a ritmului inimii , datorită blocării influxului nervos care străbate mușchiul cardiac . Bloc operator = parte componentă a serviciilor chirurgicale , cuprinzând sălile de operație și dependințele

 

CINĂ

CÍNĂ , cine , s . f . Masă de seară ; mâncare pregătită pentru această

 

COMESEAN

COMESEÁN , - Ă , comeseni , - e , s . m . și f . Persoană care stă la masă împreună cu altcineva , care mănâncă la o masă comună ; conviv . [ Var . : conmeseán , - ă s . m . și f . ] - Co - + mesean ( după fr .

 

DENSITATE

... DENSITÁTE , densități , s . f . 1. Mărime fizică definită prin raportul dintre masa

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...