|
|
||
Vezi și:DROB,
DURBACĂ,
PRITOACĂ,
RAVAC,
STAMBĂ,
TESCUI,
TESCUIT,
VÂRTEJ
... Mai multe din DEX...
TEASC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TEASC, teascuri, s.n. 1. Presă manuală cu ajutorul căreia se storc strugurii, semințele plantelor oleaginoase etc. pentru a se obține mustul, uleiul. 2. (Înv.) Mașină de imprimat; p. ext. tipar, tipărire. 3. (Reg.) Capcană pentru anumite animale. - Din sl. t?sk?.Sursa : DEX '98 TEASC s. 1. presă, (Olt.) stropșitoare, (Transilv. și Ban.) șaitău. (\~ de struguri.) 2. v. presă.Sursa : sinonime TEASC s. v. clește.Sursa : sinonime teasc s. n., pl. teáscuriSursa : ortografic TEASC \~uri n. 1) Instalație pentru stoarcerea prin presare a strugurilor zdrobiți (după fermentare). * \~ de oloiniță presă pentru obținerea uleiului din semințele plantelor oleaginoase. 2) înv. Mașină de imprimat; presă. /Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TEASCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru TEASC. Ștefan Octavian Iosif - Bețivul solitar Ştefan Octavian Iosif - Beţivul solitar Bețivul solitar de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel 1 mai Lipsit de viața binefăcătoare A aerului sănătos de țară, Visând într-o tavernă solitară Eu stau cu lăutarul și beau soare! Căci orice bob de strugur e-o-nchisoare, În care fierbe chestia agrară, Și-n orice sticlă arșița solară A-nchis puteri în veci renăscătoare. Eu dezrobesc un șir de raze moarte... Așa sunt eu ! Sus ridicați dar teascul! Lăsați-mă stăpân pe tot fantascul ... Stimez capacitățile deșarte... Cioroiule, mai cântă-mi un adagiu! Așa ... și dupa mine – Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur Alexandru Macedonski - Ospăţul lui Pentaur Ospățul lui Pentaur de Alexandru Macedonski Templul nalt ce e din piatră cu-ngrijire prelucrată În inscripții hieratici răspândite cu belșug Prin al soarelui praf de aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși de vânturi, arși de soare, dar senini de orice gânduri, S-odihnesc cu moliciune printre flori de trandafir. Dar în sala hipostilă, împrejurul unei mese, Pentaur, poet și preot, stă cu oaspeți numeroși, Cupe de-onix se ridică, daruri scumpe, lui trimese De Ramses și de curtenii cei avuți și generoși. Dintr-o singură fereastră cade-o trâmbă luminoasă, Ce-nfășoară comesenii într-un nimb strălucitor, Fundul templului se pierde sub un strat de umbră groasă, Ce pe zei adăpostește de-orice gând pângăritor. Robi frumoși cu piepturi goale și cu ochi șireți de vulpe Ies fantastic ici și colo din noptosul labirint, Au tunici ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ... Dimitrie Anghel - Bețivul solitar Dimitrie Anghel - Beţivul solitar Bețivul solitar de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel 1 mai Lipsit de viața binefăcătoare A aerului sănătos de țară, Visând într-o tavernă solitară Eu stau cu lăutarul și beau soare! Căci orice bob de strugur e-o-nchisoare, În care fierbe chestia agrară, Și-n orice sticlă arșița solară A-nchis puteri în veci renăscătoare. Eu dezrobesc un șir de raze moarte... Așa sunt eu ! Sus ridicați dar teascul! Lăsați-mă stăpân pe tot fantascul ... Stimez capacitățile deșarte... Cioroiule, mai cântă-mi un adagiu! Așa ... și dupa mine – Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară" ... o manie primejdioasă, pentru că omoară în noi duhul național. Această manie este mai ales covârșitoare în literatură. Mai în toate zilele ies de sub teasc cărți în limba românească. Dar ce folos! că sunt numai traducții din alte limbi și încă și acele de-ar fi bune. Traducțiile însă nu ... Ion Luca Caragiale - Cronici literare ... literară?... 2 Cronică literară [Desigur, știți ce va să zică...] 3 Cronică literară [jurasem că nu voi mai lua...] 4 Cronica [își pune gazeta sub teasc...] 5 Cronică?... 6 Note Voiți cronică literară?... Ați cunoscut, mă rog, pe celebrul Christorian, acel geniu rătăcitor, flagelator în versuri al vițiurilor, ce, din nenorocirea ... Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională ... cărora cea întâi treabă de care se apucă, când își fac vreo nouă așezare, este să deschidă un drum și să aducă cu dânșii un teasc, spre tipărirea unui jurnal. Prin această îndoită operație, ei ajung țelul și fac analizul a orice sistem social, pentru că, cum zice Volney ... Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor Iluzii pierdute. Un întâi amor de Mihail Kogălniceanu Prefață și cu duh umilit că toate numele din aceste file sunt închipuite, că n-am înțeles pe nimene, că tot este obștesc și nimică personal. ILUZII PIERDUTE Într-o seară de iarnă sau de primăvară, zău nu ți-oi ști spune, pentru că nu sunt astronom, dar știu că era în mart, era adunată o mică societate alcătuită de tineri și de dame asemene tinere; este de prisos să spun că erau și frumușele. Această societate era în Iași, într-o uliță al căreia nume nu ți l-oi spune, fiindcă eu însumi nu-l cunosc. Știut este geograficește și statisticește că capitalia Moldaviei nu samănă în nimică cu celelalte capitalii blagoslovite de Dumnezeu. Iașii, oraș vestit prin feredeul turcesc, prin cârnații lui Carigniani, prin apa de la Păcurari, prin vorba nemțească a lui Regensburg și prin plăcintele răposatei madamei dumisale, prin ruinele lui Ipsilant, prin minunatele păpușe ce tot anul se văd ziua, iar de la Crăciun și până la lăsatul secului și noaptea, prin o berărie nemțească, prin lărgimea și frumuseța ulițelor, prin o fabrică de chipuri de ipsos, ... Vasile Alecsandri - Chirița în Iași Vasile Alecsandri - Chiriţa în Iaşi Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 3 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.1.1 I 2.1.2 II 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 4 ACTUL III 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.2.1 I 4.2.2 II 4.2.3 III 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX PERSONAJELE Cucoana CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, șoțul ei ARISTIȚA, CALIPSIȚA, fetele lor PUNGESCU, coțcar bucureștean BONDICI, coțcar ieșean GULIȚĂ, copilul Chiriței Văduva AFIN LULUȚA, copila ei Sărdarul CUCULEȚ, director de agie UN FECIOR BOIERESC IOANA țiganca UN SLUJITOR DE BARIERĂ UN SURUGIU UN NEAMȚ CU ORGĂ POFTIȚI LA BAL, SLUGI, SURUGII, CAI DE ... Ion Creangă - Amintiri din copilărie Ion Creangă - Amintiri din copilărie Amintiri din Copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicație d-șoarei L.M. Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe când începusem și eu, drăgăliță-Doamne, a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, din târg drept peste apa Neamțului; sat mare și vesel, împărțit în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile; cu biserică frumoasă și niște preoți și dascăli și poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în țintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streșinit cu șindilă, ... Duiliu Zamfirescu - Viața la țară Duiliu Zamfirescu - Viaţa la ţară Viața la țară de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII 23 XXIII I Cum ridici priporul Ciulniței, în pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murguleț, case bătrânești și sănătoase, cum nu se mai întâlnesc astăzi pe la moșiile boierești. De sus, de pe culme, ele văd roată împrejur până cine știe unde, la dreapta, spre valea Ialomiței, la stânga, pe desișul pădurii de Aramă, iar în față pe cotiturile ulițelor strâmbe ale satului. Toată curtea boierească trăiește liniștită și bogată, cu cârduri întregi de gâște, de curci și de claponi; cu bibilici țiuitoare; cu căruțe dejugate; cu argații ce umblă a treabă de colo până colo — și seara, când vine cireada de la câmp, cumpăna puțului, scârțâind neunsă între furci, ține isonul berzelor de pe coșare, ale căror ciocuri, răsturnate pe spate, toacă de-ți iau auzul. Fără a fi risipă și zarvă, curtea boierească pare populată ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru TEASCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru TEASC. ... aruncat strugurii în teascul cel mare al mîniei lui Dumnezeu. 20 Și teascul a fost călcat în picioare afară din cetate; și din teasc ... zeciuială; 27 și darul vostru vi se va socoti ca grîul care se ia întîi din arie și ca mustul care se ia întîi din teasc. 28 Astfel să luați și voi întîi un dar pentru Domnul, din toate zeciuielile pe cari le veți primi de la copiii lui Israel, și ... După ce veți lua din ele partea cea mai bună, zeciuiala va fi socotită Leviților ca venitul de la arie și ca venitul de la teasc. 31 Să -l mîncați într`un loc oarecare, voi și casa voastră; căci aceasta este plata voastră pentru slujba pe care o faceți în cortul ... ... am făgăduit mîntuirea, și am putere să izbăvesc!`` - 2 ,,Dar pentru ce Îți sînt hainele roșii, și veșmintele Tale ca veșmintele celui ce calcă în teasc?`` - 3 ,,Eu singur am călcat în teasc, și niciun om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mînia Mea, și i-am zdrobit în urgia Mea; așa că ... Ieremia Capitol 48 Ieremia 47 Ieremia Capitol 48 1 Asupra Moabului. ,,Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Vai de Nebo, căci este pustiit! Chiriataimul este acoperit de rușine, este luat; cetățuia este acoperită de rușine și zdrobită! 2 S`a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: ,Haidem, să -l nimicim din mijlocul neamurilor!` ,Și tu vei fi nimicit Madmenule, sabia va merge după tine!` 3 Se aud strigăte din Horonaim: prăpăd și nimicire! 4 Moabul este zdrobit! Chiar și cei mici ai lui strigă. 5 Căci într`un plîns necurmat suie suișul Luhitului, și se aud strigăte de durere la pogorîșul Horonaimului, din pricina nimicirii!`` 6 ,,Fugiți, scăpați-vă viața, și fiți ca un nevoiaș desțărat în pustie! 7 Căci, pentrucă te-ai încrezut în faptele și în vistieriile tale, vei fi luat și tu, și Chemoșul va merge în robie, cu preoții și căpeteniile lui. 8 Pustiitorul va intra în fiecare cetate, și nicio cetate nu va scăpa. Valea va pieri și cîmpia va fi nimicită, cum a spus Domnul. 9 Dați aripi Moabului, să plece în sbor! Cetățile lui sînt prefăcute în pustie, nu vor mai avea ... Deuteronomul Capitol 15 Deuteronomul 14 Deuteronomul Capitol 15 1 La fiecare șapte ani, să dai iertare. 2 Și iată cum se va face iertarea. Cînd se va vesti iertarea în cinstea Domnului, orice creditor care va fi împrumutat pe aproapele său, să -i ierte împrumutul, să nu silească pe aproapele său și pe fratele său să -i plătească datoria. 3 Vei putea să silești pe străin să-ți plătească; dar să ierți ce ai la fratele tău. 4 Totuș, la tine să nu fie niciun sărac, căci Domnul te va binecuvînta în țara pe care ți -o va da de moștenire Domnul, Dumnezeul tău; 5 numai să asculți de glasul Domnului, Dumnezeului tău, împlinind cu scumpătate toate aceste porunci pe cari ți le dau astăzi. 6 Domnul, Dumnezeul tău, te va binecuvînta, cum ți -a spus, așa încît vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut dela ele; tu vei stăpîni peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpîni peste tine. 7 Dacă va fi la tine vreun sărac dintre frații tăi, în vreuna din cetățile tale, în țara pe care ți -o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu-ți împietrești inima ... ... Egipt, și să păzești și să împlinești legile acestea. 13 Să prăznuiești sărbătoarea corturilor șapte zile, dupăce îți vei strînge roadele din arie și din teasc. 14 Să te bucuri la sărbătoarea aceasta, tu, fiul tău și fiica ta, robul și roaba ta, și Levitul, străinul, orfanul și văduva cari vor ... Judecatorii Capitol 7 Judecatorii 6 Judecatorii Capitol 7 1 Ierubaal, sau Ghedeon, și tot poporul care era cu el, s`au sculat disdedimineață, și au tăbărît la izvorul Harod. Tabăra lui Madian era la miazănoapte de Ghedeon, spre dealul More, în vale. 2 Domnul a zis lui Ghedeon: ,,Poporul pe care -l ai cu tine este prea mult, pentru ca să dau pe Madian în mînile lui; el ar putea să se laude împotriva Mea, și să zică: ,Mîna mea m`a izbăvit`. 3 Vestește dar lucrul acesta în auzul poporului: ,Cine este fricos și se teme, să se întoarcă și să se depărteze de muntele Gaaladului``. Douăzeci și două de mii de oameni din popor s`au întors, și au mai rămas zece mii. 4 Domnul a zis lui Ghedeon: ,,Poporul este încă prea mult. Pogoară -i la apă, și acolo ți -i voi alege; acela despre care îți voi spune: ,Acesta să meargă cu tine`, va merge cu tine; și acela despre care îți voi spune: ,Acesta să nu meargă cu tine`, nu va merge cu tine``. 5 Ghedeon a pogorît poporul la apă, și Domnul a ... 2 Imparati Capitol 6 2 Imparati 5 2 Imparati Capitol 6 1 Fiii proorocilor au zis lui Elisei: ,,Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strîmt pentru noi. 2 Haidem pînă la Iordan; ca să luăm deacolo fiecare cîteo bîrnă, și să ne facem acolo un loc de locuit.`` Elisei a răspuns: ,,Duceți-vă.`` 3 Și unul din ei a zis: ,,Fii bun și vino cu slujitorii tăi.`` El a răspuns: ,,Voi merge!`` 4 A plecat deci cu ei. Ajungînd la Iordan, au tăiat lemne. 5 Și pe cînd tăia unul din ei o bîrnă, a căzut ferul dela secure în apă. El a strigat: ,,Ah! domnul meu, era împrumutat!`` 6 Omul lui Dumnezeu a zis: ,,Unde a căzut?`` Și i -a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat -o în locul acela, și ferul dela secure a plutit pe apă. 7 Apoi a zis: ,,Ridică -l!`` Și a întins mîna, și l -a luat. 8 Împăratul Siriei era în război ... ... făcute pentru Casa Dumnezeului meu și pentru lucrurile cari trebuiesc păzite în ea! 15 Pe vremea aceasta am văzut în Iuda niște oameni călcînd la teasc în ziua Sabatului, aducînd snopi, încărcînd măgarii cu vin, struguri și smochine, și cu tot felul de lucruri, și aducîndu-le la Ierusalim în ziua ... Iov Capitol 24 Iov 23 Iov Capitol 24 1 Pentruce nu păzește Cel Atotputernic vremurile de judecată, și dece nu văd ceice -L cunosc zilele Lui de pedeapsă? 2 Sînt unii cari mută hotarele, fură turmele, și le pasc; 3 iau măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei; 4 îmbrîncesc din drum pe cei lipsiți, silesc pe toți nenorociții din țară să se ascundă. 5 Și aceștia, ca măgarii sălbatici din pustie, ies dimineața la lucru să caute hrană, și în pustie trebuie să caute pînea pentru copiii lor. 6 Taie nutrețul care a mai rămas pe cîmp, culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit. 7 Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului. 8 Îi pătrunde ploaia munților, și, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci. 9 Aceia smulg pe orfan dela țîță, iau zălog tot ce are săracul. 10 Și săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii și -s flămînzi; 11 în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, și le este sete; 12 în cetăți se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniți strigă... Și Dumnezeu nu ia seama la aceste mișelii! 13 Alții sînt vrăjmași ... Proverbele Capitol 3 Proverbele 2 Proverbele Capitol 3 1 Fiule, nu uita învățăturile mele, și păstrează în inima ta sfaturile mele! 2 Căci ele îți vor lungi zilele și anii vieții tale, și-ți vor aduce multă pace. 3 Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia: leagă-ți-le la gît, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Și astfel vei căpăta trecere și minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. 5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta! 6 Recunoaște -L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările. 7 Nu te socoti singur înțelept; teme-te de Domnul, și abate-te de la rău! 8 Aceasta va aduce sănătate trupului tău, și răcorire oaselor tale. 9 Cinstește pe Domnul cu averile tale, și cu cele dintîi roade din tot venitul tău: 10 căci atunci grînarele îți vor fi pline de belșug, și teascurile tale vor geme de must. 11 Fiule, nu disprețui mustrarea Domnului, și nu te mîhni de pedepsele Lui. 12 Căci Domnul mustră pe cine iubește, ca un părinte pe copilul pe care -l iubește! 13 Ferice de omul care găsește înțelepciunea, și de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TEASCRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru TEASC. DROB ^2 , drobi , s . m . 1. Arbust din familia leguminoaselor , cu frunze trifoliate , cu flori galbene și cu fructele păstăi turtite ( Sarothamnus scoparius ) . 2. Nume dat mai multor arbuști din familia leguminoaselor , cu frunze trifoliate , flori albe , galbene sau roșietice și fructe păstăi ( Cytisus ) . 3. Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu tulpina dreaptă , cu frunze acoperite de peri și cu flori mici , galbene - aurii ( Neslia paniculata ) . DROB ^1 , ( 1 ) , drobi , s . m . , ( 2 , 3 ) , droburi , s . n . 1. S . m . Bucată , bulgăre mai mare de sare ; p . gener . bucată mare și compactă din ceva . 2. S . n . Măruntaie de miel . 3. S . n . ( Reg . ) Cutia teascului de DURBÁCĂ , durbace , s . f . 1. Cada teascului de struguri . 2. Vas cu apă rece în care se află serpentina alambicului de ... PRITOÁCĂ , pritoace , s . f . ( Reg . ) Vas de lemn în care se transportă strugurii la teasc ... RAVÁC s . n . 1. Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc ( fără presare ) ; vin superior obținut din acest must ; vin limpede , separat de drojdie , prin trecerea lui dintr - un butoi în altul ; vin rămas neînghețat dintr ... ... Țesătură de bumbac cu desene imprimate în culori , folosită la confecționarea îmbrăcămintei de vară pentru femei . 2. ( La pl . ) Varietăți de stambă ( 1 ) . 3. ( Înv . ) Teasc ... TESCUÍ , tescuiesc , vb . IV . Tranz . A presa struguri , fructe , pentru a stoarce mustul ; a pune la teasc ... TESCUÍT , - Ă , tescuiți , - te , adj . Presat , stors în teasc VÂRTÉJ , vârtejuri , s . n . I. 1. Porțiune din masa unui fluid în care acesta , datorită unui obstacol ivit în cale , are o mișcare de rotație ; turbion , bulboană . vâltoare , vârticuș . 2. Vânt puternic , vijelios , care se învârtește cu viteză pe loc , ridicând în aer obiecte ușoare ( praf , hârtii , frunze uscate etc . ) 3. Mișcare ( amețitoare ) în cerc . 4. Loc în creștetul capului omului sau pe pielea animalelor de unde părul pornește în toate direcțiile . II. Nume dat unor unelte care , atunci când funcționează , descriu o mișcare circulară : a ) fus pe care se desfășoară o funie sau un lanț la capătul cărora se află o găleată , și care se învârtește cu ajutorul unei manivele , folosit pentru a scoate apă din puț , pământ din gropi etc . ; b ) ( reg . ) unealtă cu care se poate ridica osia carului pentru a se repara roata ; c ) încuietoare la ușă sau la poartă , compusă dintr - o bucată de lemn care se învârtește în jurul unui cui ; d ) unealtă din lemn folosită pentru presat ( la teascul de stors struguri ) sau pentru strâns ( la masa dulgherului ) ; e ) unealtă de dogărie care servește la strângerea doagelor la butoaie , ciubere |
||