Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BĂTĂTOR, CROV, TĂVĂLUG ... Mai multe din DEX...

TASARE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TASÁRE, tasări, s.f. Faptul de a se tasa; cufundare

Sursa : DLRM

 

TASÁRE, tasări, s.f. Faptul de a (se) tasa; îndesare, cufundare. - V. tasa.

Sursa : DEX '98

 

TASÁRE s. compactare, îndesare. (\~ terenului.)

Sursa : sinonime

 

tasáre s. f., g.-d. art. tasării; pl. tasări

Sursa : ortografic

 

TASÁRE s.f. Acțiunea de a se tasa și rezultatul ei; îndesare, lăsare. [< tasa].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TASARE

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru TASARE.

BĂTĂTOR

BĂTĂTÓR^2 , - OARE , bătători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( În expr . ) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant ; izbitor . II. S . f . 1. Lopățică cu care se bate pânza ( când se inălbește ) sau rufele ( când se spală ) ; mai . 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor . - Bate + suf . - ător . BĂTĂTÓR^1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a le curăța de praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei , ca să se aleagă untul ; mâtcă , brighidău . 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa , spre a fi melițate . 5. Scândură mică , dreptunghiulară , care servește la tasarea pământului semănat din

 

CROV

... CROV , crovuri , s . n . Formă mică de relief cu aspect de depresiune circulară sau alungită , dezvoltată pe loess prin tasare

 

TĂVĂLUG

TĂVĂLÚG , tăvălugi , s . m . 1. Unealtă agricolă compusă din unul sau din mai mulți cilindri , folosită la fărâmarea bulgărilor de pământ și la netezirea și tasarea solului înainte și după însămânțare ; cilindru greu , folosit la anumite mașini pentru fărâmare , îndesare , nivelare etc . 2. Instrument rudimentar de treierat . [ Pl . și : ( n . ) tăvăluguri . - Var . tăvălúc s . m . ] - Tăvăli + suf . -