Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PIPE-LINE, LINIȘOR, LINȘA, LINȘAJ, LINȘARE, LINȚOLIU, LINIȘTE, LINIȘTI, LINIȘTIRE, LINIȘTIT ... Mai multe din DEX...

LIN - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LIN^1, lini, s.m. Pește cu solzi mărunți, cu corpul gros, acoperit de mucus, care trăiește prin bălți cu apă limpede și nu prea adâncă (Tinca tinca). - Din bg. lin.

Sursa : DEX '98

 

LIN^2, linuri, s.n. 1. Vas de lemn, de tablă sau de beton în formă de jgheab, în care se adună și se storc strugurii. 2. Vas de lemn, de tablă sau de beton în care se pune la fermentat materia primă folosită la fabricarea berii, a spirtului etc.; vas, cadă de doage unde se pun la fermentat prunele din care se face țuică. - Din ngr. linós.

Sursa : DEX '98

 

LIN^3, -Ă, lini, -e, adj. 1. Care se mișcă sau se desfășoară în mod egal, fără salturi și treceri bruște (și în ritm moderat); domol, liniștit, potolit. 2. (Despre drumuri, pante etc.) Cu înclinație mică, ușor de urcat sau de străbătut. ** (Rar; despre suprafețe) Neted. 3. (Despre sunete) Lipsit de intensitate; blând, potolit. ** (Poetic; despre lumină) Cu o strălucire domoală, blândă, odihnitoare. 4. Calm, liniștit. - Lat. lenus, -a (= lenis).

Sursa : DEX '98

 

Linabrupt, iute, priporos, prăpăstios, repede

Sursa : antonime

 

LIN s. călcătoare, jgheab. (\~ pentru mustuit strugurii.)

Sursa : sinonime

 

LIN s. v. acalmie, calm, liniște, pace, tăcere.

Sursa : sinonime

 

LIN adj., adv. 1. adj. domol, ușor, (înv.) ușure, (fig.) blând, dulce, molatic. (O pantă \~.) 2. adj. v. domol. 3. adv. v. agale. 4. adj. v. liniștit. 5. adj. v. încet. 6. adj. v. ușor. 7. adv. v. ușor.

Sursa : sinonime

 

LIN adj. v. blajin, blând, bun, domol, neted, pașnic, plat.

Sursa : sinonime

 

lin adj. m., pl. lini; f. sg. línă, pl. líne

Sursa : ortografic

 

lin (pește) s. m., pl. lini

Sursa : ortografic

 

lin (vas) s. n., pl. línuri

Sursa : ortografic

 

LIN^2 \~i m. Pește dulcicol, de talie medie, cu corp lat și gros, de culoare verzuie-roșcată, acoperit cu mucozitate, cu gură mică, înzestrat cu două mustăți. /lin

Sursa : NODEX

 

LIN^3 \~uri n. 1) Vas în formă de jgheab în care se strivesc strugurii. 2) Vas mare în care fermentează materia primă pentru fabricarea berii sau a spirtului. /linos

Sursa : NODEX

 

LIN^1 \~ă (\~i, \~e) 1) și adverbial Care se produce fără grabă; încet; domol. 2) (despre drumuri, pante etc.) Care este puțin înclinat; cu înclinație mică; domol. 3) (despre sunete) Care este lipsit de intensitate. /<lat. lenus

Sursa : NODEX

 

LIN- v. lino-.

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LIN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 553 pentru LIN.

Dimitrie Anghel - Liniște (Anghel)

Dimitrie Anghel - Linişte (Anghel) Liniște de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 20 oct 1902 (sub titlul "În grădină") Cît de sfioasă crește noaptea, pălind încet din scară-n scară Și cîtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină printre ele, S-alege albă și scînteie ca un ban nou într-o comoară. Lîngă habuz, leandrul fraged din cînd în cînd arunc-o floare, Iar apa-nrumenind o clipă, cînd își reface-oglinda-n lună, În loc de-o floare vede două cum tremurînd se împreună Ca două guri care se cată de mult să-și dea o sărutare. Vedenii lunecă sub ramuri ca-n nopțile de Sînziene, Cînd crinii albi pornesc pe drumuri feriți de orișice ispită, Iar eu, pășindu-le pe urmă, trec ca o umbră fericită Ce-ar rătăci pierdută-n tihna Cîmpiilor Elizeene. În slavă brațele-amîndouă le-nalți atunci, și-n noaptea clară Îngenunchind, sărut pămîntul și-i mulțumesc, simțind în mine Nădejdea tinereții mele, nădejdea clipelor senine Cum iar se-aprinde și scînteie ca un an nou într-o

 

Duiliu Zamfirescu - Curgea Siretul liniștit

Duiliu Zamfirescu - Curgea Siretul liniştit Curgea Siretul liniștit de Duiliu Zamfirescu Trecuse toamna gînditoare Pe rîpi, prin garduri, peste vii, Și închinase toate celea Aceleiași melancolii. Departe, pe întinse șesuri, Curgea Siretul liniștit, Sub zbor de pasări călătoare Călătorind spre răsărit. Înaltă, mișcătoare dungă, Ce-abia te vezi pe cer senin, Cîte speranțe zbor cu tine Ce primăvara nu mai vin ! O umbră goală, trecătoare, Viața noastră pe pămînt ! O pasăre ce pleacă toamna Descurajată, fără cînt, Și nu mai vine, nu mai vine, Căci tinerețea-i o poveste Pe care noi o știm c-a fost, Dar niciodată-o știm cînd este. O toamnă, scumpa mea suroră, Te-ai dus și tu, ca orice bine, Și noi rămas-am să te plîngem Cu alți nenorociți ca mine. Eu m-am deprins de mult cu toate, Și trist, în sufletu-mi m-am strîns, Dar viața e așa de crudă Încît și astăzi încă-am plîns: O amintire de durere, Un biet amor ne-mpărtăsit Ce ca și toamna, ca și toate, S-a dus și nu a mai venit. Și care azi, sub umbra tristă A tinereții apunînd, Mi- ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Liniște (Iosif)

... bătrână gazdă primitoare A tuturor trudiților din lume, Ce bun ești tu în zilele cu soare! Tu-i hodinești, i-adormi, îi legeni lin

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Linişte Liniște de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Mariei Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De trei ori l-am văzut în viața mea și rămăsese neschimbat: aceeași față, aceeași barbă căruntă, același mers oblu și capul plecat tot pe umărul drept. Aceeași liniște adâncă. Și l-am văzut în mijlocul unei naturi așa de mândre, că s-ar fi mișcat sufletul celui din urmă ticălos. Pieptul uriaș al Ceahlăului și Dâmbovicioara, despicând în două creierii munților, pentru ca să-și deșire trâmba apelor sale reci și albăstrii, au descrețit fruntea veștezită a atâtor cartofori, au scăpărat în inima a atâtor zgârciți o veselie străină de sunetul banului ș-au desfătat atâți nerozi de negustori câți brazi și câți mesteceni sunt pe ceafa de piatră a acestor ținuturi fericite. Apele se bat, rostogolesc bolovanii, umplu vultorile și sar peste stâncile lustruite; șipotele țâșnesc și-și azvârlă sulul apelor reci ca niște arcuri de sticlă străvezie; munții se încalecă grumaz peste grumaz, până în slava cerului; călătorii admiră, râd, petrec, beau pe mușchiul moale și blând ca o catifea verde. ...

 

George Coșbuc - Mânioasă

George Coşbuc - Mânioasă Mânioasă de George Coșbuc Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai demult, În priveghetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult! Că-n zori Lina sta-n portiță, Sălta-n vânt a ei altiță, Vântul îi sălta-n cosiță Și-i făcea floare-n obraz: Eu mergeam la plug în laz, Și, când trec, Lina s-ascunde, Parcă nici nu m-a văzut. Îi vorbesc, și nu-mi răspunde,     Nu-mi răspunde! Și-o întreb, și nu-mi răspunde! Și mă mir ce i-am făcut! Vreau de-aici să rump o floare! Ochii unui înger scump Au albastrul de cicoare, Și cicoare vreau să rump Mai știu eu ce-aș vrea să rump! Că-n amiazi venind pe vale, Întâlnii pe Lina-n cale: Fragi i-am dat, ea mi-a zis: Na-le! Ți-am cerut eu ție fragi? Ochii ei frumoși și dragi Priveau tot spre poala rochii, S-a pus Lina pe tăcut, Și vedeam că-i umblă ochii,     Umblă ochii! Ca la șerpi, îi umblă ochii, Și mă mir ce i- ...

 

George Coșbuc - Izvor de apă vie

... păraie; Și-n două, trei clipite, copila cea bălaie Rămase numai urmă de-un limpede izvor Cu ape dulci, cu murmur etern șopotitor. Un șopot lin, ce pare că spune tot de dânsul, De Sânger-Crai, tiranul, ce n-a cunoscut plânsul. Dar Sânger-Crai, tiranul, din ce era ...

 

George Coșbuc - Dragoste învrăjbită

George Coşbuc - Dragoste învrăjbită Dragoste învrăjbită de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Fata sta la poartă, mă-sa la prilaz Nu știu ce-avea fata, că-i era necaz Și umbla de colo până colo beată. O vedea și mă-sa că e supărată Și că-i joacă-n lăcrămi ochii arși de foc, O vedea prin casă că se-nvârte-n loc; Prinde-n mâini un lucru numai ca să-l prindă, Iese-n tindă, intră, iarăși iese-n tindă Și frământă casa cu nimic, așa. Ieri, cât a fost ziuă, nu s-astâmpăra Nici cât bați în palme, și-alerga silhuie, O trudea vreo taină și-ar fi vrut s-o spuie Și de multă trudă, n-a vorbit deloc. S-a culcat în urmă supărată foc Și prin somn întruna a vorbit cu șoapte. Astă-dimineață s-a sculat de noapte Și-a tors două fuse până s-au sculat Ceialalți ai casei. Și-avea plânsă fața. N-a vrut să mănânce. Toată dimineața N-a vorbit ...

 

Constantin Stamati - Omul și cerul

... Ș-a mea lumină astăzi pe frunte de-ți sclipește, Iar mâine pe mormântu-ți lânced și galeș pică. Numai pe etern cerul stelele lin săltează, Surâd ca ochii veseli și etern luminează. Vezi balul cest faimos ce ca un vis trecură, Căci jucăușii sprinteni au obosit, s-au dus ... nesățios, Căci lut au fost acela ce trăia în trufie. Iar cerul etern este, numai pe el îi pace; Și luna printre stele se urcă lin și tace. Dar iată că și luna sfârșește a sa cale, Dar ea surâde încă, când se revarsă zori, Și tot încă se ...

 

Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna...

... gânduri sclipitoare un capăt ea le pune. Ajung la ea și noaptea umbririle-i și-ntinse, Pe fruntea ei cea dulce culeg blânde visări, Amorul lin își moaie aripele lui stinse, Pe ochii ei eu caut profunde sărutări ­ Ea-nchide surâzândă lungi genele ei plânse Și glasul ei e cântec ... le înțelege, Cu buze-abia deschise îmi spune blânde șege. Îmi pare că e vară, că noaptea-i dulce brună, Că lanuri undoiază, că apele lin plâng, Că nourii îi sparge-o armonioasă lună, Că stelele din ceruri se scutură și ning ­ Prin lanuri înflorite noi mergem împreună Și mândre ... a inimii-mi bătaie Căci eu ca rândunica la dânsa iar alerg ­ Pe-a malurilor arbori și frunza este mută ­ Misterul lin

 

Mihai Eminescu - Ondina

... trecutului ce însenină Mintea cea turbure de gânduri plină. Pe râul dorului, mânat de vânture,        Veni odat' Pe-un vas cu vâslele muiate-n cânture,        Lin-împărat. Venit-a regele să calce văile        Cătând o sor', Eroi se-ninimă și plâng femeile        De-a lui amor. El ... că e în ceriure        Un dumnezeu, Purtând simetria și-a ei misterure        În gândul său. Mână dar coardele unele-ntr-altele,        Mână-le lin. Căci ca în sufletu-ți n-a găsit altele        Regele Lin. Cântă cu doliul, ce-l varsă belele        Când plâng de-amor, Să creadă lumile, să creadă stelele        Că-i tactul lor. Cum zboară îngerii din ...

 

Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie)

... trecutului ce însenină Mintea cea turbure de gânduri plină. Pe râul dorului, mânat de vânture,        Veni odat' Pe-un vas cu vâslele muiate-n cânture,        Lin-împărat. Venit-a regele să calce văile        Cătând o sor', Eroi se-ninimă și plâng femeile        De-a lui amor. El ... că e în ceriure        Un dumnezeu, Purtând simetria și-a ei misterure        În gândul său. Mână dar coardele unele-ntr-altele,        Mână-le lin. Căci ca în sufletu-ți n-a găsit altele        Regele Lin. Cântă cu doliul, ce-l varsă belele        Când plâng de-amor, Să creadă lumile, să creadă stelele        Că-i tactul lor. Cum zboară îngerii din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIN

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 162 pentru LIN.

PIPE-LINE

PIPE - LINE - LINE subst . Conductă pentru transportul la distanță al fluidelor și , mai rar , al solidelor . [ Pr . : páip - lain ] - Cuv .

 

LINIȘOR

... LINIȘÓR , - OÁRĂ , linișori , - oare , adj . ( Pop . ) Diminutiv al lui lin ^3 . - Lin

 

LINȘA

LINȘÁ , linșez , vb . I . Tranz . A ucide pe cineva prin

 

LINȘAJ

LINȘÁJ , linșaje , s . n . Ucidere fără judecată a cuiva de către o mulțime agitată , ațâțată ;

 

LINȘARE

LINȘÁRE , linșări , s . f . Acțiunea de a linșa și rezultatul ei ; linșaj . - V.

 

LINȚOLIU

LINȚÓLIU , lințolii , s . n . ( Livr . )

 

LINIȘTE

LÍNIȘTE s . f . 1. Lipsă de zgomot ; tăcere ; calm , acalmie . 2. Stare ( sufletească ) lipsită de zbucium , de frământări ; tihnă , pace ,

 

LINIȘTI

LINIȘTÍ , liniștesc , vb . IV . Refl . și tranz . 1. A înceta sau a face să înceteze zgomotele ; a înceta sau a face să înceteze o acțiune , un proces ( intens ) ; a ( se ) calma , a ( se ) potoli . 2. A deveni sau a determina să fie lipsit de griji , de

 

LINIȘTIRE

LINIȘTÍRE , liniștiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) liniști și rezultatul ei ; liniște . - V.

 

LINIȘTIT

LINIȘTÍT , - Ă , liniștiți , - te , adj . 1. Lipsit de zgomot , de intensitate , de agitație . 2. Lipsit de griji , de frământări ; calm , stăpânit ; flegmatic , imperturbabil ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...