Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POVARNĂ, SPIRTIERĂ, ALCOOL, DENATURAT, LICHIOR, LIN, MALȚ, SPIRTOS, VELNIȚĂ ... Mai multe din DEX...

SPIRT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

SPIRT, s.n. (Pop.) Alcool etilic (care se vinde în comerț); p. ext. băutură alcoolică tare. * Spirt de lemn = alcool metilic obținut la distilarea uscată a lemnului. Spirt medicinal = spirt folosit în medicină, mai ales ca dezinfectant extern, făcut impropriu pentru consumul alimentar prin adăugarea unei substanțe toxice. Spirt denaturat = alcool etilic denaturat. ** Fig. (Adjectival) Extrem de harnic, de iute la treabă, de prompt. - Din rus. spirt.

Sursa : DEX '98

 

SPIRT s. (CHIM.) alcool, etanol, (prin Transilv.) spiritus, (înv.) spirit. (\~ de 90°.)

Sursa : sinonime

 

spirt s. n., (farm.) pl. spírturi

Sursa : ortografic

 

spirt \~uri n. 1) Alcool etilic. * \~ medicinal alcool etilic folosit în medicină ca dezinfectant. \~ industrial alcool etilic nerafinat. \~ de lemn alcool metilic, obținut prin distilarea uscată a lemnului. 2) și adjectival fig. Om harnic, iute, vioi. /<rus. spirt

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SPIRT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 31 pentru SPIRT.

Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce

Alfred de Vigny - Scăldătoarea unei cucoane românce Scăldătoarea unei cucoane românce de Alfred de Vigny Traducere de Constantin Stamati - 1834 Și o țigancă fecioară, eghiptenească prăsilă, Îngenuncheată îi ține o oglindă de cristal; Și altă fecioară greacă pe cap părul îi anină, Țesut în subțiri cosițe ca de horbote voal; Și o fecioară franceză învelește cu sfială Trupul ei cel ca zăpada în prosop cusut cu fir, Și o româncă fecioară picioarele ei le spală Cu lapte în vas de marmur numită de greci porfir; Apoi tinere neveste în limpede scăldătoare, Presurând frunze de roză, varsă și spirturi de flori, În care intrând cucoana se scaldă cu desfătare, Și privind a sale grații se zâmbește uneori... Apoi din feredeu iese sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupâneasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminei să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintiu, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au

 

Constantin Stamati - Scăldătoarea unei cucoane românce

Constantin Stamati - Scăldătoarea unei cucoane românce Scăldătoarea unei cucoane românce de Alfred de Vigny Traducere de Constantin Stamati - 1834 Și o țigancă fecioară, eghiptenească prăsilă, Îngenuncheată îi ține o oglindă de cristal; Și altă fecioară greacă pe cap părul îi anină, Țesut în subțiri cosițe ca de horbote voal; Și o fecioară franceză învelește cu sfială Trupul ei cel ca zăpada în prosop cusut cu fir, Și o româncă fecioară picioarele ei le spală Cu lapte în vas de marmur numită de greci porfir; Apoi tinere neveste în limpede scăldătoare, Presurând frunze de roză, varsă și spirturi de flori, În care intrând cucoana se scaldă cu desfătare, Și privind a sale grații se zâmbește uneori... Apoi din feredeu iese sprijinită de curtence, În crevat trufaș se culcă sub șalurile subțiri; Și jupâneasa bătrână începe trupul să-i frece Cu spirturi de dânsa stoarse din crini și din trandafiri. Iar ca razele luminei să nu-i facă supărare, Fetele slobod perdele de un atlas argintiu, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au

 

Ion Luca Caragiale - Politică

... infam și infamant. Națiunea e sătulă: Destul! Ce vor oamenii-strigoi, ieșiți din tenebrele reacțiunii la lumina zilei? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, chinoros și sânge? Vor oare să arunce țara pe calea desperării, pe calea deznădejdii, pe calea exasperării, pe calea celor mai extreme mijloace ... sătulă le-a strigat destul! ce mai vor oamenii ieșiți din tenebrele demagogiei la lumina zilii? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, tibișir și sânge? Vor oare să împingă pe guvern la măsuri desperate, deznădăjduite, exasperate, pe calea celor mai extreme măsuri pentru apărarea ordinii ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beţiei Cuvânt împotriva beției de Alexei Mateevici „Nu beți băutură bețivă... că de vei da ochii tăi spre cap și spre pahar, mai pe urmă vei umbla mai gol decât pilugul. Și apoi vei fi ca cel mușcat de șarpe, din carele se varsă veninul“ (Pild. lui Solom. 23, 31—32) Iată la ce cale, creștinilor, aduce beția! Iată ce folos dobândește bețivul din beție! Că umblă mai gol decât pilugul și apoi, din pricina spirtului otrăvitor, se face ca cel mușcat de șarpe din care se varsă veninul. Așa ne spune nouă Sfânta Scriptură, care nimica strâmb nu vorbește, ci toate le vorbește drept și adevărat: că cerul și pământul va trece, iar din Scriptură un cuvânt în zadar nu va trece (Matf. 5, 18). Mulțime de curse întinde diavolul spre înșelăciunea și pierzarea oamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea și mai vicleană este beția, pentru că ea este rădăcina tuturor păcatelor, că cui este vai, cui sunt gâlceve, cui judecăți, cui necazuri și sfezi, cui zdrobire în zadar, cui sunt ochii urduroși — au nu celor ce zăbăvesc la beții și celor ce păzesc unde se fac ospețe, ...

 

George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Vis alb

... și smarald. Banchiza albă ne-ar așterne-n față Covoare de omăt imaculat. Și-n adăpostul mic, scobit în gheață, Am arde-un foc de spirt denaturat. Din larga-mpărăție de zăpadă, S-ar aduna fantasticul norod Al nopților polare, să ne vadă: Urși albi, de vată — foce mari, de ...

 

Gheorghe Asachi - Țigara

... a ști vro limbă, La vizite și la bal, Astăzi vorba se preschimbă Prin a fumului canal; Cel ce suflă mai vârtos Are spirt și-i grațios. Vezi junele-n Iași, la țară, Cum din gură deseori Negru fum scot din țigară Ca din hoarna lui vapor, Ș-a ...

 

Gheorghe Asachi - Caminul

... El, discret [2] , da vorbei drum Pe-unde ieșea al său fum. Înmândrit caminul dar De-așa post de secretar, Și căldura, har străin, Socotind spirt de camin, Cu dispreț el tot privea Peste scauni, canape, Ca pojâjie de casă În ungherul ei rămasă. Dar a lui orbire ține ...

 

Gheorghe Asachi - La cugetarea mea

... pe cărările-ncântate, Strălucind cu o lumină care niciodată-apune. De la dânsa împrumută lină și blândă lucoare, D-unde-amorul cu virtutea și-nțeleptul spirt derază, Ce dau numelui aice faima cea nemuritoare. În zadar în lume-aiure vei căta ca să se vază Întrunite-ntr-o ființă toate-a ...

 

Ion Luca Caragiale - La Peleș

... să te potrivesc, îi zice coana Lucsița. Și trage lângă fereastră-n lumină pe frumoasa ei fiică; ia fierul de frizat de dasupra flacării de spirt, îl apropie de buze, suflă-n el și-l vâră apoi în cârlionții rebeli. — Ești nebună, soro! țipă madam Piscopesco, ce dracu! chioară ești ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion

... Și pe loc a poruncit, Că zicea că am răcit, Să ne tragă de năjit Cum se trăgea mai-nainte, Cu curea și spirt fierbinte, Cât lumea s-o ținem minte Nu-l mai ține, doamne sfinte! Și cum stam noi la secret Cam pe lângă cabinet, Pasămite că ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion

... Și pe loc a poruncit, Că zicea că am răcit, Să ne tragă de năjit Cum se trăgea mai-nainte, Cu curea și spirt fierbinte, Cât lumea s-o ținem minte Nu-l mai ține, doamne sfinte! Și cum stam noi la secret Cam pe lângă cabinet, Pasămite că ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPIRT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru SPIRT.

POVARNĂ

... POVÁRNĂ , poverne , s . f . ( Reg . ) Instalație rudimentară pentru fabricat rachiu sau spirt ; velniță ; p . restr . cazan în care se fabrică spirt

 

SPIRTIERĂ

... SPIRTIÉRĂ , spirtiere , s . f . Mică lampă de gătit care funcționează cu spirt . [ Pr . : - ti - e - ] - Spirt

 

ALCOOL

... prin fermentarea zaharurilor din cereale , fructe etc . sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase , ca dezinfectant , combustibil , dizolvant etc ; etanol , alcool etilic , spirt

 

DENATURAT

... DENATURÁT , - Ă , denaturați , - te , adj . 1. Lipsit de sentimente firești . 2. Prezentat altfel decât este în realitate ; falsificat , alterat . 3. ( În sintagma ) Spirt

 

LICHIOR

... LICHIÓR , lichioruri , s . n . Băutură alcoolică preparată din spirt

 

LIN

LIN ^3 , - Ă , lini , - e , adj . 1. Care se mișcă sau se desfășoară în mod egal , fără salturi și treceri bruște ( și în ritm moderat ) ; domol , liniștit , potolit . 2. ( Despre drumuri , pante etc . ) Cu înclinație mică , ușor de urcat sau de străbătut . 3. ( Despre sunete ) Lipsit de intensitate ; blând , potolit . 4. Calm , liniștit . LIN ^2 , linuri , s . n . 1. Vas de lemn , de tablă sau de beton în formă de jgheab , în care se adună și se storc strugurii . 2. Vas de lemn , de tablă sau de beton în care se pune la fermentat materia primă folosită la fabricarea berii , a spirtului etc . ; vas , cadă de doage unde se pun la fermentat prunele din care se face țuică . LIN ^1 , lini , s . m . Pește cu solzi mărunți , cu corpul gros , acoperit de mucus , care trăiește prin bălți cu apă limpede și nu prea adâncă ( Tinca

 

MALȚ

MALȚ s . n . Produs obținut din boabe de cereale ( mai ales de orz ) încolțite , uscate și măcinate , folosit la fabricarea berii și a spirtului sau , prăjit , la prepararea unui surogat de cafea ;

 

SPIRTOS

... SPIRTÓS , - OÁSĂ , spirtoși , - oase , adj . ( Despre băuturi ) Care conține spirt

 

VELNIȚĂ

VÉLNIȚĂ , velnițe , s . f . ( Reg . ) Instalație rudimentară ( la țară ) pentru fabricarea rachiului , țuicii , spirtului ;