|
||
Vezi și:MARȘRUT,
RADIOITINERAR,
AUTOSTOP,
CIRCUIT,
CURSĂ,
ESCALĂ,
LINIE,
MOTEL,
OMNIBUZ,
SEJUR
... Mai multe din DEX...
ITINERAR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ITINERÁR, itinerare, s.n. Drum pe care se desfășoară o călătorie, cu indicarea localităților parcurse; marșrut. ** Indicator care cuprinde stațiile și orele de plecare și de sosire ale unui vehicul pe un parcurs. - Din fr. itinéraire, lat. itinerarius.Sursa : DEX '98 ITINERÁR s. n. 1. traseu pe care se desfășoară o călătorie; parcurs. 2. planul de drum al unui vehicul, cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. (< fr. itinéraire, lat. itinerarium)Sursa : neoficial ITINERÁR s. 1. v. rută. 2. v. linie.Sursa : sinonime itinerár s. n., pl. itineráreSursa : ortografic ITINERÁR \~e n. 1) Cale prestabilită care urmează să fie parcursă (de un vehicul sau de o persoană); rută; traseu; drum. 2) Orar al circulației vehiculelor de transport în comun. /Sursa : NODEX ITINERÁR s.n. Drumul pe care se desfășoară o călătorie. ** Planul de drum al unui vehicul, cu indicarea orelor de trecere prin anumite puncte. [Cf. fr. itinéraire, lat. itinerarium < iter - drum].Sursa : neologisme ITINERÁR, itinerárii, (în gen. itineráre) s.n. ~Sursa : DMLR Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ITINERARRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ITINERAR. Ion Luca Caragiale - O zi solemnă Ion Luca Caragiale - O zi solemnă O zi solemnă de Ion Luca Caragiale 1899 Zi-ntâi de mai stil nou 1900, zi de redeșteptare, ziua florilor, ziua triumfului primăverii, a fost ziua și a unui alt mare triumf - triumful unei idei mari! ziua-n care s-a realizat în fine un ideal de multă vreme hrănit cu pasiune în sufletul celui mai neobosit dintre primarii urbani ai regatului, în sufletul bravului meu amic Leonida Condeescu, primar al urbei Mizil. Numai acela care a luptat în viața lui pentru o idee mare, numai acela care și-a jertfit liniștea, odihna, totul pentru o cauză publică, numai acela poate înțelege importanța zilei de 1 mai 1900. Mizilul!... Așezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, această urbe - o grădină - se răsfață cu multă cochetărie pe o pajiște plană, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ... Alecu Russo - Piatra Teiului Piatra Teiului (Legendă) de Alecu Russo Fragment dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea sunt ca o palidă răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o ... Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau neconÂtenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprinÂdea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la MosÂcova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ITINERARRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ITINERAR. ... MARȘRÚT , marșrute , s . n . 1. Itinerar . 2. Mers continuu al unui tren de marfă cu parcurs lung , care nu lasă și nu ia vagoane din vreo stație de pe itinerar ... RADIOITINERÁR , radioitinerare , s . n . Itinerar urmat de o aeronavă care se conduce după semnalele primite de la radiofarurile hertziene . [ Pr . : - di - o - ] - Radio ^2 + itinerar AUTOSTÓP , autostopuri , s . n . 1. Instalație de semnalizare luminoasă așezată la întretăierea străzilor pentru reglementarea circulației . 2. Procedeu prin care un pieton parcurge itinerarul propus apelând la serviciile ( gratuite ale ) automobiliștilor ocazionali . [ Pr . : a - ... pe un traseu mai mult sau mai puțin circular , stabilit dinainte , pentru o probă sportivă ; drum , distanță parcursă de cineva sau de ceva ( pe un itinerar ... demasca sau pentru a - i face rău ; uneltire , manevră . CÚRSĂ^1 , curse , s . f . 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit . 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într - o mișcare rectilinie alternativă . 3. ( Fam . ) Drum , alergătură . 4. ( Sport ... ESCÁLĂ , escale , s . f . Oprire prevăzută în itinerarul unui vapor sau al unui avion pentru aprovizionare , pentru debarcarea sau îmbarcarea pasagerilor ... care arată felul ) Ansamblu al instalațiilor și al rețelei de șine pe care circulă trenurile , tramvaiele sau metrourile ; porțiune delimitată dintr - o asemenea rețea . 11. Itinerar , traseu ( al unui serviciu de transport ) . 12. Ansamblu de fire , de cabluri etc . care fac legătura între două sau mai multe puncte . 13. ( Mai ales ... ... MOTÉL , moteluri , s . n . Hotel situat în afara orașelor , pe un ( important ) itinerar ... care servea pentru transportul în comun al călătorilor , pe rute fixe . 2. Autobuz ( cu etaj ) pentru transportul în comun al călătorilor , folosit pe un anumit itinerar ... SEJÚR , sejururi , s . n . Vacanță , concediu pe care cineva îl petrece ( cu concursul unei organizații turistice ) într - o stațiune , pe un itinerar Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |