|
|
||
Vezi și:PROPUNĂTOR,
OFERI,
PROPUNERE,
ȘARADĂ,
CINE-VERITE,
FENOMENOLOGIE,
INIȚIATIVĂ,
PĂZI,
PEISAGISTIC,
PRECONIZA
... Mai multe din DEX...
PROPUNE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PROPÚNE, propún, vb. III. 1. Tranz. A supune o părere, o soluție, un proiect etc. discuției și aprobării cuiva. ** A da o sugestie, un sfat, a recomanda; a îndemna la ceva. 2. Tranz. A recomanda, a indica pe cineva pentru un post, într-un grad, într-o misiune etc. 3. Tranz. și refl. A-și manifesta intenția să înfăptuiască ceva; a (se) hotărî. 4. Refl. pas. (Înv.) A preda o materie într-o instituție de învățământ. [Prez. ind. și: (pop.) propúi] - Din lat. proponere, fr. proposer (după pune).Sursa : DEX '98 PROPÚNE vb. v. invoca, oferi, preda, pre-texta.Sursa : sinonime PROPÚNE vb. 1. a recomanda, (înv. și reg.) a prepune. (Îl \~ pentru avansare.) 2. v. preconiza. 3. v. intenționa.Sursa : sinonime propúne vb. ? puneSursa : ortografic A PROPÚNE propún tranz. 1) (acțiuni, activități etc.) A face cunoscut printr-un sfat (sau dispoziție); a recomanda. 2) (proiecte, rapoarte, candidaturi etc.) A prezenta spre examinare și aprobare; a înainta; a recomanda. 3) A pune la dispoziție (în semn de atenție, respect, bunăvoință); a oferi; a da. /<lat. proponere, fr. proposerSursa : NODEX PROPÚNE vb. III. tr. 1. A supune, a pune ceva în deliberare. 2. A recomanda (pe cineva) pentru o funcție, o misiune etc. ** A oferi, a da o sugestie etc.; a îndemna la ceva. 3. tr., refl. A (se) hotărî (să facă ceva), a-și fixa un țel. [P.i. propún, conj. -pună. / După lat. proponere, fr. proposer].Sursa : neologisme PROPÚNE vb. I. tr. 1. a supune discuției, aprobării, hotărârii. 2. a recomanda (pe cineva) pentru o funcție, o misiune. * a oferi, a da o sugestie etc. II. tr., refl. a (se) hotărî (să facă ceva), a(-și) fixa un țel. (< lat. proponere, după fr. proposer)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PROPUNERezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentru PROPUNE. Ion Luca Caragiale - Apelul la unire ... părere arătată în Camere este o părere propusă, asupra căreia neîntârziat trebue să se deschiză arzătoare desbateri, și nu minoritățile sunt chemate a propune o deslegare mai nainte de a-și fi dat guvernul și majoritatea părerea. Așa stă lucrul, și de aci nu poate ieși guvernul ... Ion Luca Caragiale - Cronica de joi Ion Luca Caragiale - Cronica de joi Cronica de joi de Ion Luca Caragiale I Alaltăieri, în faptul zilii, mă deștept tresărind: bate cineva foarte nervos la geam. Știu cine e și ce veste-mi aduce. E cumnatul meu, un tânăr funcționar la C.F.R. și poet liric în momentele-i pierdute. Soția sa e însărcinată — a doua naștere; la cea dântâia, acum un an și jumătate, a avut impierioasă nevoie de forceps. Desigur, mi-aduce poetul vestea că au început durerile unei nașteri mai grele decât a unei poeme lirice. De cu seara ne-am înțeles să ne dea de știre la primul semnal al multașteptatei ușurări. Fusese o sarcină din cale-afară grea; pe lângă asta, teamă de un nou joc de forceps, apoi socoteala greșită a termenului, dezmințit de întârziere, toate contribuiau să irite nerăbdarea familiei și mai ales a femeii. De două săptămâni, tot așteptam zadarnic... E curios cum întârziarea sosirii momentelor grele inspiră mai multă nerăbdare decât a sosirii momentelor plăcute. La prima ciocănire în geam, sar din pat. Nu m-am înșelat. Deschid geamul. Au început durerile! Un fior rece, produs desigur ... Gheorghe Asachi - Oile Oile de Gheorghe Asachi Apolog Imitație Eu nu știu di ce acuma, ca în timpul cel trecut, Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbuție? Căci în epoca străveche, cum făcutu-ni-au știut Esop, Lafonten în Franța și nu-s Cine-n Românie [1] Zburătoare, târâitoare și cvadrupede animale Discutau politici cvestii prin camere și tribunale. Pe atuncea de oi turme cu ai lor berbeci și miei Alegeau acele câmpuri unde ierbele-s mai bune, Rumigau trifoi și cimbru pe podișuri și prin văi, Fără a fi privighete de păstori pe la pășune, Nici de zer și d-a lor lapte n-au fost vasăle umplute Nici de lână dispoiete sau la măcelari vândute. Îns-acea independență și dorita liberta Cătră care ș-oaia aspiră au avut defecte grele, Cum în viața sa putut-au fiecine observa C-orice stare au meserie nu-i scutită de-a ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate Că cu binele și răle deseori sunt îmbinate. C-atunci când lânoasa turmă păștea-n pace, deseori, Îndemnat de foamea cruntă, stând la pândă în pădure, Nempacat ... ... Să ceară bani în credință, C-un prieten să-ntîlnește, Îl roagă, i să jelește, Mergînd p-alături cu dînsul, Suspină, îl trece plînsul, Îi propune vorbe multe Ca să-l plece, să-l asculte. Prietenul gros în burtă Da cîte o vorbă scurtă : Că acuma n-are vreme Și cum ... ... nouă și câte case sparte! Ce visuri își mai face bătrâni și juni în parte În lungul carnaval! Tot fierbe-n capitală! și lumea își propune Un lanț de fericire, un șir de lucruri bune De la întâiul bal! Voi, câți vă râde soarta! gândiți că-n aste zile Stau sub ... Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 5) Cincinat Pavelescu - Sonet (Pavelescu, 5) Sonet de Cincinat Pavelescu Suplimentul de duminică al unui mare cotidian propusese ca, pe acest amestec de rime banale și rare să se scrie un sonet, în care poetul întâi să-și exalteze talentul și în ultimul vers să râdă de ce-a scris. Eu am câștigat, cu sonetul de mai jos, premiul de 100 lei, care pe atunci era colosal. O, de-aș putea s-ajung la nemurire Cu versul meu sonor ca un cristal! Să fiu cugetător ca Blaise Pascal Și toți să mă citească cu uimire! 'Nainte de-a sosi ceasul fatal, Aș vrea să gust o clipă de orbire Că m-a-mbătat cuvântul sfânt: iubire, Șoptit de o frumoasă-n carnaval! Dar vei muri, obscur ca un microb, Chiar tu, poet ce-ai fost apururi rob Iubirii pline de melancolie! Mă voi prăji în iaduri pe un rug, Pe când din cer, blajin, sfântul Ilie Îmi va ierta prostiile ce- ... a lor zdrobire. Domnul se retrage cu puțină-oștire. După niște șanțuri toți se grămădesc Și se bat trei zile până flămânzesc. Pașa lor propune lupta să încete, Cu cuvânt ca viața, țara să respecte. Pe coranul sacru jură șapte ori. Ionașcu merge la apăsători. Dar abia creștinii locul lor ... Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare și solii ... Mircea îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: — ,,Padișahul vostru, nu mă îndoiesc, Va să facă țara un pământ turcesc. Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe!" La aceste vorbe sala-a răsunat; Dar un sol îndată vorba a ... George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă ... IV Buruienile-ngrozite De-așa vremi protivnice Se vorbiră pe șoptite Să se facă schivnice. Și cum știe-o rugăciune Doamna măsălariță, Tot soborul îi propune S-o aleagă stariță. Numai colo sus, prin vie, Rumenele lobode Vor de-acuma-n văduvie Să trăiască slobode. Vezi! de-aceea mătrăguna A ... Gheorghe Asachi - Castorii Castorii de Gheorghe Asachi Lângă-o curte boierească, în grădină minunată, Un castor ș-a sa familie trăia-n apa cea curată, De mănunți fii și fiice avea câte o păreche, Casa lui era de bârne, dup-a țărei modă veche. Ostenind cu ghibacie Și păzind iconomie, Spre nutreț ave-n camară Tot producturi de la țară: Frunză, scoarță, nuci și ghindă, La prânz, cină și merindă. Cu această rânduială Trăiau fără de sminteală În duratul foișor Acii soți cu fiii lor Fericiți, d-ar fi urmat Cu cest metod măsurat, Ce din neam în neam de fire Li s-au dat spre moștenire, Și-n repaos gios trăind, Mai presus n-ar fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte și vedea Ce la curte se dregea, Cât-armonie, lumină, Se lățea prin cea grădină, Cum prin înflorit parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La aceste luând sama, A castorului ... ... adâncă N-au scăzut o picătură. Mai ales sporit-au încă. Codrul daună grea au atras, Marea, mare au rămas, Așa câte un șarlatan Ni propune Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPUNERezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru PROPUNE. ... PROPUNĂTÓR , - OÁRE , propunători , - oare , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care face o propunere . - Propune ... OFERÍ , ofér , vb . IV . Tranz . 1. A propune cuiva ( în semn de atenție , de bunăvoință etc . ) să primească un lucru necerut ; a da în dar , a pune la dispoziție ... ... PROPÚNERE , propuneri , s . f . Acțiunea de a ( - și ) propune și rezultatul ei . - V. propune ... ȘARÁDĂ , șarade , s . f . Un fel de ghicitoare în versuri sau formată din cifre simbolice , desene , care propune ... CINÉ - VERITÉ - VERITÉ s . n . ( Cin . ) Gen de cinematografie care acordă mare importanță improvizației și își propune ... FENOMENOLOGÍE s . f . 1. Curent în filozofie care își propune să studieze fenomenele conștiinței prin prisma orientării și a conținutului lor , făcînd abstracție de omul real , de activitatea lui psihică concretă și de ... ... INIȚIATÍVĂ , inițiative , s . f . Faptul de a propune , de a organiza sau de a începe o acțiune , antrenând după sine și pe alții ; însușirea celui care îndrăznește sau este ... ... PĂZÍ , păzesc , vb . IV . 1. Tranz . A fi însărcinat sau a - și propune să supravegheze ca ceva sau cineva să fie în siguranță , să nu fugă , să nu dispară etc . ; a străjui . 2. Tranz . și refl ... ... PEISAGÍSTIC , - Ă , peisagistici , - ce , adj . 1. Care aparține peisajului ( 1 ) , privitor la peisaj , de peisaj . 2. ( Despre pictură , opere literare sau muzicale ) Care își propune ... preconizez , vb . I . Tranz . A proiecta , a prevedea , a emite o idee , o ipoteză ; p . ext . a propune Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||