Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul CRĂCIUNUL nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CRĂCIUN

  Vezi și:CÂRNELEAGĂ, COLIND, COLINDA, CRĂCIUN, IROD, NUNTĂ, VERGEL, VICLEIM ... Mai multe din DEX...

CRĂCIUNUL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRĂCIÚN, crăciunuri, s.n. Sărbătoare creștină care celebrează, la 25 decembrie, nașterea lui Cristos. ** Moș Crăciun = personaj legendar despre care copiii mici cred aduce daruri pentru pomul de iarnă. - Probabil lat. creatio, -onis "naștere".

Sursa : DEX '98

 

CRĂCIÚN s. (BIS.) (înv.) născut. (În ziua de \~.)

Sursa : sinonime

 

Crăciún s. pr. n., pl. Crăciúnuri

Sursa : ortografic

 

CRĂCIÚN \~uri n. 1) Sărbătoare creștină, simbolizând nașterea lui Isus Hristos. 2): Moș Crăciun personaj mitic despre care copiii cred le aduce daruri în noaptea acestei sărbători. /<lat. creatio, \~onis

Sursa : NODEX

 

Crăciún (-nuri), s.n. - 1. Sărbătoarea creștină a Nașterii Domnului. - 2. Imagine sfîntă care reprezintă Nașterea, și pe care preotul o aduce în casele credincioșilor. - 3. (S.m.) Personaj mitic, moș bun care întruchipează sărbătorile Crăciunului, corespunzînd uneori Regilor magi din tradiția spaniolă. - Mr., megl. Crățun, Crăciun, Cărțun. Origine foarte discutată. Fonetismul din mr. indică un etimon lat., care trebuie fie lat. cre?ti?nem, cu sensul de "copil," ca în sard. kriathone (Wagner 90), v. sp. criazón, cf. sp. crio. Crăciun trebuie fi însemnat la început "Pruncul Iisus", care explică și folosirea acestui cuvînt ca nume de botez și de familie, iar mai tîrziu personificarea sărbătorii. Etimonul cre?ti?nem a fost deja propus, dar cu sensul de "creație" sau "naștere". (A. Densusianu, Hlr., 262; Jagi?, Arch. slaw. Phil., XXXIII, 618; Pascu, Beiträge, 8; Pascu, I, 69). Această soluție nu pare posibilă, fiind negarea directă a dogmei creștinești a Întrupării (născut, iar nu făcut), și fiindcă lasă fără obiect personificarea și fără explicație numele de persoană Crăciun. Dificultățile care s-au opus der. din cre?ti?nem (de Rosetti, BL, XI, 56) sînt pierderea inexplicabilă a lui -e și rezultatul ea › ă, și acesta se reduce la e în poziție atonă, de unde rezultatul de așteptat *Creciune). Cele două argumente sînt insuficiente: pierderea lui -e este normală în acest caz, cf. tăun, păun, bărzăun(e), și pe de altă parte, numele de persoană la care nominativul s-a confundat cu vocativul: B??????? › Vasile, Petrus › Petru și Petre, ????????? ‹ Grigore, față de ’I?????? › Ioan. Pe de altă parte, ideea hiatul e-a trebuie se reducă la a este falsă, și se bazează pe false analogii: videbat are în e-a secundar și catella a ajuns la rezultatul ea printr-un mecanism pe care nu îl cunoaștem. Hiatul e-a se reduce normal la ă, cum arată Rosetti, Mélanges, 353, cînd obține de la Diana, *zănă și de aici zînă. Prin urmare, credem rezultatul cre?ti?nem › Crăciun este fonetic normal și logic, din punct de vedere semantic, dacă se pleacă de la semnificația de "copil". Celelalte etimoane lat. care s-au propus sînt mai puțin convingătoare: lat. (in)carnati?nem (Lexiconul de la Buda); lat. crast?num (Hasdeu 615); lat. Christi i?i?nium (Schuchardt, Literaturblatt, VII, 154; ZRPh., XV, 93); lat. Christi- cu un al doilea element neclar, cf. alb. Kèrsendeljë › lat. Christi natalia (Meyer 189); lat. căl?ti?nem "chemare adresată de preot poporului, în prima zi a fiecărei luni" (P. Papahagi, Conv. Lit., XXXVII, 670; Pușcariu 407; Capidan, Dacor., III, 142; T. Papahagi, LL, III, 211-3 și 220; cf. împotrivă Iorga, Revista istorică, XVIII, 220). Același cuvînt apare în mai multe limbi care au fost în contact cu rom.; cf. bg. kra?on, kra?unek (după Mladenov 256, direct din lat.), sb. Kra?un "nume de persoană" (Dani?i?, V, 429), rut. k(e)re?un, kra?un, g(e)re?un, v. rus. koro?jun "o anumită epoca a anului, nedeterminată în texte", rus. koro?un "solstițiu de iarnă" și "moarte". Această răspîndire a cuvîntului i-a făcut pe unii filologi se gîndească la o posibilă origine sl. (Cihac, II, 79; Philippide, Principii, 17; Domaschke 163; Weigand, BA, III, 98-104; Rosetti, BL, XI, 56; Vasmer 633), bazat pe krat?k? "scurt", sau pe kra?ati "a face paşi". Vasmer adaugă der. din rom. nu este posibilă întrucît apare în v. rus. (cronica de la Novgorod) din 1143. Argumentul nu pare suficient, deoarece se știe pe vremea aceea rușii veneau în contact cu populațiile danubiene; este însă sigur rusa nu are alte cuvinte rom. atît de vechi, și în general are foarte puține. Totuși, etimoanele slave propuse nu par posibile, krat?k? fiindcă der. ar fi imposibilă în această formă (Berneker 604) și kra?ati pentru se bazează pe o simplă consonanță, fără legătură semantică vizibilă. Ipoteza lui Rosetti, după care cre?ti?nem "creație" ar fi trecut în sl. ca termen ecleziastic, nu suprimă dificultățile, căci este imposibil de admis, cum o face autorul, "la langue de l'église a également employé creatio" în loc de Crăciun pentru rațiunile dogmatice expuse. În sfîrșit, sensul de "moarte violentă" sau "moarte în floarea tinereții", propriu rus., pare a se explica prin rom. crăciuni, vb. (a vărsa sînge, a ucide), datorită obiceiului de a tăia porcul în ajun de Crăciun, cf. ți-a venit Crăciunul, "ți-a sosit ceasul de pe urmă". Pentru originea rom. a sl. cf. Jagi?, Arch. slaw. Phil., II, 610; Schuchardt, Arch. slaw. Phil., IX, 526; Berneker 604; Capidan, Raporturile, 182.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CRĂCIUNUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru CRĂCIUNUL.

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și ... Și cea mai însemnată pricină a bucuriei tineretului sătean sunt colindele, care în mintea băieților și a flăcăilor sunt nedespărțite de Crăciun. Cu vreo lună sau chiar și mai mult, flăcăii învață colindele unul de la altul, ascunși undeva într-un stog de fân sau paie în ... la oameni, care îl cinstesc binișor. Și mai întotdeauna flăcăii și băieții se gătesc așa de bine, că de Ignat, când se taie porcii de Crăciun, știu foarte multe colinde minunat de frumoase și pot să le zică vreo trei, patru deodată, ca într-un glas. Dar iată că vine Crăciunul ... flori, La portiță hulubiță, Dar în mijlocul curților Șed mesele întinse, Scaune cu jilțuri puse, Făclii de ceară aprinse. Dar la mese cine șade? Șade Crăciun cel bătrân Și cu frate-său Ajun Și cinstesc, și măresc, De-amar greu să jeluiesc, Palmele și coatele De juncani, tineri juguiți, Pe fii

 

George Coșbuc - Crăciunul în tabără

George Coşbuc - Crăciunul în tabără Crăciunul în tabără de George Coșbuc (Pe Cîmpia Smîrdanului, 1877) Și-acei ce de-a pururi au glume, Azi tremură muți și-nghețați În jalea cea fără de nume; Pustii ei simt, și-aruncați Departe la margini de lume. Iar codru-ngropat e-n zăpadă; Nu-i ușă, nu-i cale, nu-i loc. În haine ca-n zi de paradă, Țin pînea-nghețată la foc, Stînd unul într-altul grămadă. E freamăt în zare: e tunul, Ori cîntec de clopot din sat? Crăciunul e astăzi, Crăciunul. Flăcăii țin capul plecat, Și plînge-necat cîte unul... Ard vesele flăcări pe vatră; Și-ai casei, la masă, gătiți. Vin oaspeți, și canele latră; Le ies înainte grăbiți Ai casei pe pragul de piatră. Iar pînea pe masă, vecină, Pe neted-întinsul ștergar, Cu vinul din oala cea plină; Și însuși bunicul, cel rar La vorbe, azi rîde și-nchină. Cu cîrpa la spate legată Nevasta se-nvîrte, avînd Spre toți cîte-o vorbă-mbunată Și, locuri pe laviți făcînd, E suflet și inima toată. Din leagăn îi bîlbîie-odorul, Se luptă din mîni și e-n zor Să-și ducă la gură piciorul, ...

 

George Coșbuc - În seara de Crăciun

... George Coşbuc - În seara de Crăciun â†�â†� Wikisource:Colinde În seara de Crăciun de George Coșbuc Afară ninge liniștit, În casă arde focul; Iar noi pe lânga mama stând, Demult uitarăm jocul. E noapte, patul e făcut, Dar ...

 

Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun...

... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... O cronică de Crăciun... de Ion Luca Caragiale Într-o urâtă dimineață, pe la sfârșitul lui noiemvrie — ploaie, ninsoare, vifor, să nu scoți un câne afară din bordei ... ne-ai dat ca reporter dovezi de strălucită imaginație, ești designat să faci ziarului nostru un important serviciu. — Care, domnule director? — Scoatem de Crăciun un număr „literar, științific și artistic". Avem în sertare destulă materie; vom face o frumoasă selecțiune. Ne lipsește numai cronica specială pentru sărbătoarea nașterii ... aceea, Caracudi lucrează totdeauna la masa de la fereastră. — Prin urmare — zic — nu te mai țiu... ne-am înțeles: o cronică de Crăciun — „Betleemul, staulul, ieslea, steaua, magii ș. cl." — nici mai lungă de trei, nici mai scurtă ca două coloane... Mi-ai luat măsura ... îndată, modest, dar sigur: „La rime, cher patron, est mon souci minimeâ€�. — Piccolino drăguță, tocmai la dumneata mă gândeam... Un număr special de Crăciun numai cu proză e ca un cozonac fără stafide. Poți, te rog, să-mi dai curând două-trei poezioare? — Vi le aranjez îndată, maestre ... ...

 

Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun

... Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne ... — luminele. Dumnezeu așa zicea: — Pomeniți Nașterea mea. Cât de rar, în zile mari! IV Ce seară-i astă-seară? Aceasta-i seara de Crăciun, Să te veselești, om bun, La cea masă de mătasă. — Dar pe masă ce mai sunt? Că mai sunt făclii arzând. — Printre făclii ... stih), De-s cu ceru-asemănate. Dar în ele cine-mi șade? Șade Bunul Dumnezeu Și cu Maica Precista. Lângă Bunul Dumnezeu Șade moșul, moș Crăciun. Lângă moșul, moș Crăciun, Șade sfânt, sfântul Ștefan. Lângă sfânt, sfântul Ștefan Șade sfânt, sfântul Vasile, Lângă sfânt, sfântul Vasile. Șade sfânta Bobotează. Lângă sfânta Bobotează Șade sfânt, sfântul ...

 

Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F

... Alexei Mateevici - De unde vine numirea naşterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun? de Alexei Mateevici Numirea aceasta-i foarte veche — și despre iscodirea ei s-au spus multe. Cu toate acestea, și pân-acuma nu se ... Cea mai mare mulțime a cuvintelor ei a intrat într-însa după încreștinarea neamului nostru și sunt deci creștinești. Despre cuvântul Crăciun unii au spus că el este cuvânt păgânesc, alții, că-i creștinesc. Cei ce au zis că vine de la păgâni spun că-i împrumutat ... de la numirea dumnezeului slavon Caranun, ce era un dumnezeu rău și, după credirile slavonilor, trimitea oamenilor fel de fel de nenorociri. Alții zic că Crăciun vine din cuvântul slavon kriciati „a țipa“, căci adică porcii tăiați de Crăciun amarnic mai țipă; în vechime acești porci se tăiau de jertfă dumnezeilor păgânești. Cei ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și că este legat de marea sărbătoare creștinească, dar mai departe nu dovedesc nimic. Cum ... mai întâi creștinească și apoi latinească. Vasăzică, nu-i drept că-i luată de la păgânii slavoni, din numirile dumnezeilor păgânești. Numirea Nașterii lui Hristos,

 

Ion Luca Caragiale - Cadou...

... Ion Luca Caragiale - Cadou... Cadou... de Ion Luca Caragiale „Iubite amice, Astă-seară, avem pom de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi. Te rog, nu uita. Te aștept până la șapte fără un sfert la berărie, ca să ... noi și zice: „Eu, mă înțelegi, s-a închis Senatul și se duc toți p-acasă, și n-am să fiu de Crăciun cu voi, si m-am gândit să v-aduc la fiștecare câte ceva ca cadou"... și scoate, si scoate, și scoate și dă-i la ...

 

Selma Lagerl%C3%B6f - Alexei Mateevici

... de Anton Cehov Primejdia de Anton Cehov Prădătorii de Anton Cehov Șapte păcate de moarte de Selma Lagerlöf Folclor Dorul Câteva colinde de Sfântul Crăciun Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni Colindele Crăciunului Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni Anexă Cumătriile De unde vine numirea nașterii mântuitorului ...

 

Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni

... Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni de Alexei Mateevici De la Crăciun nu-i departe pân' la Anul Nou — vreo câteva zile. Toate zilele acestea satul vuiește de veselia oamenilor, de jocuri, de cântece. Și copiii ... în așa chipuri, care a putut să le zidească numai mintea moldoveanului. Rânduiala hăitului se face în așa fel. Dintâi, ca și de Crăciun, se pornește băiețăraia cu clopoței, cu prăjini lungi, crăcănate la vârf, ca să samene cu plugul. De prăjini se leagă, de obicei, stible de busuioc ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele

... femeii și a copiilor, care țipau de fitece. Guri flămînde, și pace bună ! Bietul creștin, ce făcu, ce drese, s-alese de sfântul crăciun c-un porc gras. Crăciun fără porc, Paște fără ouă roșii și nuntă fără lăutari nu intră în capul românului. La Ignat vru să taie porcul. Dar cu cine ? Muierea ...

 

Emil Gârleanu - Fugitul

Emil Gârleanu - Fugitul Fugitul de Emil Gârleanu Aduși în odaie, de către aghiotant, rămân amândoi în fața ofițerului de serviciu. Bătrâna e mărunțică, plecată puțin de șale; de sub bariz de-abia i se zărește fața suptă. Își are sumăieșul pe umeri; mâinile și le ține una deasupra celeilalte. Băietanul e înalt, bine legat, dar cam galben la față. E îmbrăcat într-un cojoc cu lâna mițoasă întoarsă în afară. Își tot trece căciula dintr-o mână într-alta. După un răstimp, vin lângă masa de după care sublocotenentul îi privește. Flăcăul pleacă în jos capul și spune: — Eu sunt Vasile al Lixandrei. Ofițerul se uită mirat. — Sunt Vasile al Lixandrei... Din cumpania a doua. — Ești întârziat? — Nu, sunt... Vasile al Lixandrei... și-s dizirtor. Sunt din cumpania a doua, și am fugit anțărți. Ofițerul se ridică și-l privește cu interes, apoi întreabă: — Cum ai fugit? Și de ce? Băietanul tace. Atunci bătrâna își trece dosul mâinii peste gură, își trage un capăt al sumăieșului peste umăr și vorbește: — Lasă, Vasile, să spun eu. Să vă grăiesc eu, domnule căpitan, că bietul nu poate vorbi de inimă ră... ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CRĂCIUNUL

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru CRĂCIUNUL.

CÂRNELEAGĂ

CÂRNELEÁGĂ , cârnelegi , s . f . ( În religia ortodoxă , de obicei la pl . ) Săptămâna antepenultima din dulcele Crăciunului , în timpul căreia credincioșii pot mânca de dulce miercurea și

 

COLIND

... colinda . 1. Obiceiul de a colinda . 2. Cântec tradițional cântat de cete de copii , de flăcăi sau de adulți cu prilejul sărbătorilor de Crăciun

 

COLINDA

... COLINDÁ , colínd , vb . I . Intranz . 1. A umbla în seara de Crăciun

 

CRĂCIUN

CRĂCIÚN , crăciunuri , s . n . Sărbătoare creștină care celebrează , la 25 decembrie , nașterea lui

 

IROD

IRÓD , irozi , s . m . 1. ( La pl . art . ) Veche dramă populară de origine creștină , reprezentând nașterea lui Cristos , pe care tineri costumați o joacă în perioada Crăciunului ; vicleim . 2. Fiecare dintre colindătorii costumați care umblă cu

 

NUNTĂ

NÚNTĂ , nunți , s . f . 1. Căsătorie ( religioasă ) ; ceremonial și petrecere organizate cu prilejul unei căsătorii ( religioase ) . 2. Persoanele care iau parte la o nuntă ( 1 ) ; alai , cortegiu de nuntă . 3. ( Reg . ) Datină de sărbătorile Crăciunului , care constă într - un fel de reprezentație imitând nunta ( 1 ) . - Sg . refăcut după pl . nunți ( < lat .

 

VERGEL

... 1. Bețișor de care se leagă în mănunchiuri firele urzelii pe sulul războiului de țesut . 2. Petrecere care se face la țară în seara de Crăciun sau în ajunul Anului nou , în cursul căreia se încearcă , prin mijloace magice , să se afle viitorul celor prezenți cu ajutorul unor bețișoare . - Vergea + suf ...

 

VICLEIM

VICLEÍM , vicleimuri , s . n . Veche dramă populară de origine creștină reprezentând nașterea lui Cristos , jucată la țară , în perioada Crăciunului , de către flăcăi