|
|
||
Vezi și:ÎNTRUPARE,
ANIMISM,
DEMON,
FABULĂ,
MADONĂ,
PERSONIFICA,
PERSONIFICAȚIE,
ZBURĂTOR,
ZORILĂ
... Mai multe din DEX...
PERSONIFICARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PERSONIFICÁRE, personificări, s.f. Faptul de a personifica; personificație; spec. figură de stil prin care se atribuie lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însușiri omenești. - V. personifica.Sursa : DEX '98 PERSONIFICÁRE s. incarnare, întruchipare, întrupare, reprezentare, simbolizare, (înv.) personificație. (\~ răului.)Sursa : sinonime personificáre s. f., g.-d. art. personificării; pl. personificăriSursa : ortografic PERSONIFIC//ÁRE \~ări f. 1) v. A PERSONIFICA. 2) Figură de stil constând din atribuirea unui animal sau unui obiect însușiri omenești. /v. a personificaSursa : NODEX PERSONIFICÁRE s.f. 1. Faptul de a personifica; personificație. ** Figură de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii și chiar unor idei abstracte însușiri și manifestări ale omului. V. prozopopee. 2. Întruchipare, încarnare. [< personifica].Sursa : neologisme PERSONIFICÁRE s. f. 1. faptul de a personifica; personificație. * figură de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii, chiar unor idei abstracte însușiri omenești. 2. întruchipare. (< personifica)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PERSONIFICARERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru PERSONIFICARE. Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Răzbunarea lui Statu-Palmă [1] de Vasile Alecsandri Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul Statu-Palmă-Barba-Cot. Amândoi pe-o vale verde, la picioarele-unui munte, Lungiți unul lângă altul, stau grăind în limba lor. Dar ei sunt în neastâmpăr. Când și când pe a lor frunte O gândire-ntunecată se întinde ca un nor. „O cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“ „Bine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă au putut să fie tată!“ „Pomul nalt, frumos, răsare din sămânța cea măruntă, Ș-apoi știi tu că Pepelea vornicel i-au fost de nuntă!...“ Urieșii, stând pe coate, au trântit un hohot mare Cât s-au răsunat pământul într-o ... Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERSONIFICARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru PERSONIFICARE. ... ÎNTRUPÁRE , întrupări , s . f . Acțiunea de a ( se ) întrupa și rezultatul ei ; concretizare , personificare ... ANIMÍSM s . n . Formă primitivă a religiei , când oamenii credeau în spirite și în existența unor duhuri ale obiectelor ( plante , ape etc . ) ; spiritualizare , personificare ... DÉMON , demoni , s . m . 1. Diavol , drac . 2. ( În scrierile romanticilor ) Personificare FÁBULĂ , fabule , s . f . Scurtă povestire alegorică , de obicei în versuri , în care autorul , folosind procedeul personificării animalelor , plantelor și lucrurilor , satirizează anumite moravuri , deprinderi , mentalități sau greșeli cu scopul de a le ... MADÓNĂ , madone , s . f . 1. Reprezentare plastică a Maicii Domnului ( având în brațe pe Isus ) ; p . gener . Maica Domnului . 2. Fig . Personificare ... grad o calitate , un anumit caracter , un defect ; a întruchipa , a întrupa , a incarna . - După fr . personnifier . Cf . it . %personificare ... PERSONIFICÁȚIE , personificații , s . f . ( Înv . ) Personificare ZBURĂTÓR , - OÁRE , zburători , - oare , adj . , s . m . , s . f . I. Adj . 1. Care zboară ; care poate să zboare . 2. Care plutește în aer ( purtat de vânt ) . II. S . m . 1. Aviator . 2. ( În mitologia populară ) Ființă fantastică închipuită ca un spirit rău care chinuiește noaptea în somn fetele și femeile ; ( în literatura romantică ) personificarea dorului de bărbatul iubit întruchiparea idealizată a iubitului . 3. Numele uneia dintre pânzele catargului ; verga care susține această pânză . III. S . f . 1. Pasăre ; animal ( care zboară ) . 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu florile roșii - purpurii , cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe prevăzute cu peri mătăsoși , folosită în medicina populară ( Epitobium angustifolium ) . - Zbura + suf . - ... ZORÍLĂ s . m . 1. Personificare |
||