|
|
||
Vezi și:PANĂ,
ȘTEAP,
BELDIE,
CANAFAS,
CAPITALBAND,
CARABĂ,
COCEAN,
CUPON,
FUSCEL,
LEGĂTURĂ
... Mai multe din DEX...
COTOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COTÓR, (1, 2) cotoare, s.n., (3) cotori, s.m. 1. S.n. Tulpină, lujer (la legume și la plante erbacee) care susține frunzele, fructul sau florile. ** Partea de jos a unei tulpini. Cotorul viței. ** Cocean (3). ** Rest nefolositor dintr-un obiect uzat. ** (Fam.) Mătură foarte uzată. 2. S.n. Parte, loc unde se leagă sau unde se cos foile unei cărți, ale unui registru, ale unui caiet etc. ** Parte a unui chitanțier, a unui bonier etc. rămasă după ce s-au rupt jumătățile detașabile ale foilor; partea fiecărei foi care rămâne în chitanțier, bonier etc. după predarea chitanței. 3. S.m. (La ființe; rar) Partea dinspre rădăcină a unei pene, a unei cozi sau a unui fir de păr. - Et. nec.Sursa : DEX '98 COTÓR s. v. cocean, mâner.Sursa : sinonime COTÓR s. 1. tulpină. 2. rădăcină, (reg.) măcău. (\~ul cozii calului.) 3. (reg.) bute. (\~ la penele de pasăre.) 4. coadă. (\~ul măturii.) 5. matcă, (rar) sușă. (\~ al unui chitanțier.) 6. v. cocean.Sursa : sinonime cotór s. n., pl. cotoáreSursa : ortografic COT//ÓR \~oáre n. 1) (la plante) Tulpină care susține frunzele, florile și fructele. 2) Partea de jos a tulpinii. \~orul viței de vie. 3) (la chitanțiere) Parte rămasă după ruperea foilor detașabile. 4) (la cărți, registre, caiete etc.) Parte laterală unde se leagă foile. 5) (la fructe, legume) Mijloc tare; cocean. /Orig. nec.Sursa : NODEX cotór (-oáre), s.n. - 1. Bucată, piesă sau parte care uneşte două obiecte: coadă, peduncul, pețiol, mîner etc. - 2. Parte unde se leagă sau cos filele unei cărți. - 3. Trunchi, tulpină, lujer. - 4. Ciot (de membru), mont. - 5. Ciot (de creangă). - 6. Mîner. - 7. Cocean, știulete. - 8. Rest, reziduu. - 9. Resturi de paie. - 10. (Arg.) Bani. Origine necunoscută, dar probabil expresivă: cf. cotrobăi. Celelalte ipoteze nu par probabile: din mag. kötö "legat zdravăn" (Cihac, II, 493); din lat. captorius (Candrea-Dens., 400); din lat. *coactorium "loc unde se îmbină două obiecte" (DAR); din sb. katarite "lance de drapel") (Bogrea, Dacor., IV, 802). Sensul 10, după Graur 143, vine din ţig. kotor "bucată" (cf. Besses 54); este însă mai probabil ca țig. să provină din rom., cu sensul de "bucată în general", ceea ce nu exclude faptul de a fi intrat din nou în rom. cu sensul particular de "bani". Der. cotoros, adj. (tare, dur); cotori, vb. (a lega vița de vie; a curăța de lăstari via; a jumuli o pasăre; a lovi, a bate); cotorit, s.n. (curățire de lăstari a viței); cotoreală, s.f. (cotorit; bătaie; furt); cotorai, s.m. (persoană care curăță lăstari); cotoraie, s.f. (pensetă de epilat; bunuri gospodărești, obiecte casnice); încotora, vb. (refl., a crește o plantă, a se dezvolta; a îmbina, a uni două obiecte; a trăi o pereche fără a se căsători, a trăi în concubinaj); cotoroi, vb. (a scruta, a iscodi); cotorosi, vb. (a scociorî, a căuta), pe care DAR îl explică prin mag. kotorázni, și care pare mai curînd rezultatul unei confuzii cu cotorosi "a scăpa de ceva"; cotreang, s.m. (tulpină de trestie care nu se dezvoltă normal); cotring, s.m. (ciorchine); cotrobol, s.m. (resturi).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COTORRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru COTOR. George Coșbuc - Un pipăruș modern ... țară fără teamă; Scăpat-a de gendarmi și vămi, Căci pe la vămi cum bag de seamă Nevestele cam rar dau vamă! Achim Cotor al lui Ignat Rămase ars de supărat. Ce zmei! Fără nevastă-i lesne Să fii desculț și dezbrăcat: Sumanu-i subsuori crăpat Și cioarecii-i ... după Savinca. P-un cal ce varsă foc pe guri Și veci de veci nu s-ostenește Și-i văr cu tufa din păduri, Achim Cotor călătorește Trei zile lungi de lungi torturi, Și-a patra zi, cam pe-nserate, La Crai-din-Peșteră s-abate. Vestitul crai, măcar ... de trei surcele; Dar trei groșițe dacă-i dai, Te poate ridica prin stele, Cât poți să dai „bon jour“ cu ele. Achim Cotor i-a povestit Din fir în păr tot adevărul, Zburlindu-și de mânie părul. —„Ei vezi! Savinca mi-a fugit ... cătră Cotor—te cară! Să nu te văd p-aici! Auzi! De nu vrei să mânci cucuruzi, Pornește! Haid’, șperlă și pară...!“ Achim cotor e om cu minți; El dă din cap scrâșnind din dinți Și-o cam grăbește din picioare. „Oh, bată-l pacostele, Soare! Dar ce ... ... intrarea umilită — Bordei de muncitor ; Și raza îngînată venea dintr-o lumină D-o flacără-n cenușă ce vălvăia în tină Pe un uscat cotor. Cu furcile în brîne, cu fețele voioase, Întind cît pot cu fusul din caiere stufoase Două femei cîntînd. Bătrînă este una, ca iarna de albită ... Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică Cronica fantastică de Ion Luca Caragiale Suntem în anul grației 3.874... Cum se poate ?... - Mă rog, mă iartă, amabile cititor. Dă-mi voie a te ruga să nu mă-ntrerupi până la fine. Îmi promiți că mă vei lăsa să termin ceea ce d-abia am început ? Comptez pe promisiunea d-tale. Rencep dar. Suntem în anul grației 3.874; ne aflăm în cetatea Tâmpitopole, locuită de Sinecorzi, ciudate ființe bipezi, cărora le lipsește partea stângă a toracelui cu toate ale ei. Sinecorzii sunt un trib de Chinezi. Deschid, cu permisiunea d-voastră, o mică parenteză istorică explicativă. (Acum două mii de ani, Chinezii declarară resbel Rusiei, vastă țară ce coprindea jumătate din continentul Europei. - Observați bine că narez numai faptele; nu fac nici un comentariu. Bătaia avu loc pe fruntaria celor două țări. Chinezii triumfară și, trecând peste regimentele rusești ca peste un imens bulevard de cadavre, în o săptămână fură în capitala inamică, în două săptămâni ajunseră în centrul Europei și în trei, după ce străbătură și bătură, una după alta, toate țările mari și mici, se opriră pe țărmii Atlanticului. Poate c-ar fi mers și ... Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Sub pecetea tainei de Mateiu Caragiale Sphinx (Iconol.) monstre fabuleux auquel Ies anciens donnaient ordinairement un visage de fentme... DICT. DE LA FABLE De când am apucat a ne prelungi șederile afară din București, el la Valea Rugului, eu la Sionu, el la crama unde a fost ucisă Sita Gârbu, eu la armanul unde a fost răpus Nicolache Schina, adică de vreo doi ani, nu mi se mai întâmplase până săptămâna trecută să-l întâlnesc pe Teodor, veche cunoștință moștenită, conu Rache cum i se zicea în deobște. L-am găsit la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc. îi cerui, de cum luai loc lângă dânsul, așa cum mă poftise, părerea asupra scrierilor de acest soiu, azi atât de răspândite. îl știam hârșit în meserie; îmbătrânise în slujba poliției, fiind ... Duiliu Zamfirescu - Viața la țară Duiliu Zamfirescu - Viaţa la ţară Viața la țară de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII 23 XXIII I Cum ridici priporul Ciulniței, în pragul dealului, dai de casele boierului Dinu Murguleț, case bătrânești și sănătoase, cum nu se mai întâlnesc astăzi pe la moșiile boierești. De sus, de pe culme, ele văd roată împrejur până cine știe unde, la dreapta, spre valea Ialomiței, la stânga, pe desișul pădurii de Aramă, iar în față pe cotiturile ulițelor strâmbe ale satului. Toată curtea boierească trăiește liniștită și bogată, cu cârduri întregi de gâște, de curci și de claponi; cu bibilici țiuitoare; cu căruțe dejugate; cu argații ce umblă a treabă de colo până colo — și seara, când vine cireada de la câmp, cumpăna puțului, scârțâind neunsă între furci, ține isonul berzelor de pe coșare, ale căror ciocuri, răsturnate pe spate, toacă de-ți iau auzul. Fără a fi risipă și zarvă, curtea boierească pare populată ... Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale Cuprins 1 Întâmpinarea crailor 2 Cele trei hagialâcuri 3 Spovedanii 4 Asfințitul crailor Întâmpinarea crailor "...au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără zgomotoasa sosire a unei scrisori pentru care trebuia neapărat să iscălesc de primire. Trezit din somn sunt mahmur, ursuz, ciufut. Nu iscălii. Mormăii numai să fiu lăsat în pace. Ațipii iarăși, dar pentru scurtă vreme. Sărăcia de epistolă se înființă din nou, însoțită de cruda lumină a unei lămpi. Mișelul de poștaș găsise de cuviință să mă iscălească cu mâna lui. Nu-i fusei recunoscător. Urăsc scrisorile. Nu știu să fi primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COTORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru COTOR. ... 1 , pene , s . f . I. 1. Fiecare dintre formațiile epidermice cornoase care acoperă corpul păsărilor , servind la protecția lui și la zbor , compusă dintr - un cotor pe care sunt așezate simetric , de - o parte și de alta , fire ( pufoase ) . 2. ( La pl . ) Pene ^1 ( I 1 ) de pasăre sau fire pufoase ... la vârf , întrebuințată altădată ca instrument de scris cu cerneală ; p . gener . toc de scris , condei ; ceea ce servește la scris . 4. Dispozitiv făcut din cotor de pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină cârligul undiței la adâncimea dorită . 5. Podoabă din pene ^1 ( I 1 ) , care se poartă la ... ... ȘTEAP , ștepi , s . m . ( Reg . ) 1. Cotor ... BÉLDIE , beldii , s . f . ( Reg . ) 1. Prăjină lungă și subțire ; par lung . 2. Cotor CANAFÁS s . n . Pânză rară din fire de cânepă , foarte apretată , care se folosește la confecționarea hainelor , ca întăritură la piepți , la gulere și , în legătorie , la cusutul cotoarelor de CAPITÁLBAND s . n . Șiret colorat cu o margine îngroșată , cu care se întărește cotorul unei cărți sau al unui CARÁBĂ , carabe , s . f . 1. ( Reg . ) Fluier primitiv pe care și - l fac copiii dintr - o țeavă de soc , din cotorul frunzei de dovleac , din pană de gâscă etc . 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul , la care se execută melodia . 3. ( Arg . ) Palmă ( ... a porumbului , folosită ca nutreț . 2. Știulete de porumb desfăcut de boabe , folosit adesea drept combustibil . 3. Mijlocul ( tare al ) unor fructe sau legume ; cotor ... scadență pentru a - i servi titularului la încasarea dobânzii sau a dividendelor . 2. Parte detașabilă dintr - un bilet , de pe un cotor ... țesut ; vergea , joardă . 2. Fiecare dintre vergele sau scândurile orizontale care formează treptele unei scări . 3. Fiecare dintre vergelele verticale ale loitrei carului . 4. ( Rar ) Cotor LEGĂTÚRĂ , legături , s . f . I. 1. Legare ; mod de a uni două corpuri , prin care se limitează mobilitatea lor relativă și care permite de obicei transmiterea unor mișcări de la unul la celălalt ; joncțiune . 2. Mijloc de comunicare ( aeriană , telegrafică etc . ) . 3. Piesă , dispozitiv , obiect ( flexibil ) care unește sau fixează două sau mai multe obiecte , cu care este fixat , imobilizat cineva sau ceva . 4. Basma . 5. Scoarțele și cotorul în care se află legată o carte . 6. Obiecte legate împreună ( într - o pânză sau cu o sfoară , o curea etc . ) spre a se păstra sau a se transporta mai ușor ; sarcină , boccea ; mănunchi . II. Fig . 1. Relație între fenomene , persoane , colectivități etc . 2. Relație de rudenie , de dragoste sau de prietenie . 3. Contact stabilit și menținut între diferite persoane , instituții , state etc . 4. ( Înv . ) Acord , înțelegere , convenție . 5. Concordanță între părțile unei expuneri , ale unei argumentări . 6. ( În loc . prep . ) În legătură cu . . . = referitor Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||