Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PEDUNCULAR, PEDUNCULAT, CARPOFOR, ENCEFAL, PEDICEL, PEDICUL, RECEPTACUL, SĂGEȚICĂ, SCAP, SESIL ... Mai multe din DEX...

PEDUNCUL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PEDÚNCUL, pedunculi, s.m. 1. Codiță a unei flori sau a unui fruct. 2. (Anat.; rar) Pedicul. 3. Denumire dată formațiilor din creier care au aspectul unor cordoane și sunt constituite din substanță nervoasă albă. - Din lat. pedunculus, fr. pédoncule.

Sursa : DEX '98

 

PEDÚNCUL s. 1. (BOT.) coadă, codiță. (\~ al unui fruct.) 2. (ANAT.) (rar) pedicul. (\~ renal.)

Sursa : sinonime

 

pedúncul s. m., pl. pedúnculi

Sursa : ortografic

 

PEDÚNCUL \~i m. 1) bot. Formație vegetală prin care floarea (inflorescența) sau fructul se leagă de ramură; coadă. 2) anat. Formație în creier constând din substanță nervoasă albă și având formă de cordon. 3) rar v. PEDICUL. /<lat. pedunculus, fr. pédoncule

Sursa : NODEX

 

PEDÚNCUL s.n. 1. Codiță (la o floare, la un fruct); pedicul. 2. (Anat.) Cordon de fibre nervoase. 3. Pedunculul meandrului = porțiune îngustă de teren care leagă lobul meandrului de restul șesului sau de versant. [Pl. -le, (s.m.) -li. / < lat. pedunculus, cf. fr. pédoncule].

Sursa : neologisme

 

PEDÚNCUL s. m. 1. codiță a unei flori sau a unui fruct; piciorul sporangelui la mușchi. 2. (anat.) pedicul (1). 3. cordon de fibre nervoase. 4. ?l meandrului = porțiune îngustă de teren care leagă lobul meandrului de restul șesului. (< lat. pedunculus, fr. pédoncule)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PEDUNCUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru PEDUNCUL.

PEDUNCULAR

... PEDUNCULÁR , - Ă , pedunculari , - e , adj . ( Bot . , Anat . ) Referitor la peduncul , de peduncul

 

PEDUNCULAT

... PEDUNCULÁT , - Ă , pedunculați , - te , adj . ( Despre plante sau părți ale lor ) Care are peduncul ( 1 ) , cu peduncul

 

CARPOFOR

... CARPOFÓR , carpofori , s . m . Peduncul

 

ENCEFAL

ENCEFÁL , encefale , s . n . Parte a sistemului nervos central care cuprinde creierul mare , pedunculii cerebrali și bulbul

 

PEDICEL

... PEDICÉL , pedicele , s . n . Mic peduncul

 

PEDICUL

... artera , vena , nervul etc . unui organ , care servește ca suport sau care leagă un organ , o parte a corpului de restul organismului etc . , peduncul

 

RECEPTACUL

RECEPTÁCUL , receptacule , s . n . Porțiune terminală a axului floral , care , de obicei , este mai îngroșată , formând partea susținătoare a florii , și care adesea se prelungește , alcătuind pedunculul floral . [ Var . : receptácol s .

 

SĂGEȚICĂ

... 1. Diminutiv al lui săgeată . 2. Plantă erbacee cu tulpina ramificată și cu flori mari , albastre , liliachii sau albe , dispuse câte două la vârful unui peduncul

 

SCAP

... SCÁP , scapi , s . m . ( Bot . ) Tijă florală de obicei lipsită de frunze ; peduncul

 

SESIL

... SESÍL , - Ă , sesili , - e , adj . ( Despre frunze ) Lipsit de pețiol sau de peduncul

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...