|
|
||
Vezi și:BUTURĂ,
CIOATĂ,
CIOTCĂ,
CIOTUR,
CIOTUROS,
CIUNT,
MONT,
TÂRȘ,
TEȘITURĂ
... Mai multe din DEX...
CIOT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CIOT, cioturi, s.n. 1. Parte rămasă dintr-un copac după ce restul a fost tăiat sau rupt. ** Parte mică rămasă dintr-un obiect (de formă lungă). Un ciot de creion. ** Nod proeminent într-un trunchi, într-o ramură, într-o scândură etc. 2. Parte rămasă dintr-un picior, dintr-un braț sau (la animale) din coadă, după ce restul a fost tăiat, rupt. [Var.: cioátă s.f., (rar) ciótur s.n.] - Et. nec.Sursa : DEX '98 CIOT s. 1. v. buturugă. 2. v. mont. 3. v. nod.Sursa : sinonime ciot (cioată, parte a corpului ciuntită) s. n., pl. cióturiSursa : ortografic CIÓT \~uri n. 1) v. CIOTCĂ. 2) Porțiune rotundă, compactă și foarte tare dintr-o bucată de lemn; nod. 3) Porțiune rotundă, compactă și foarte tare rămasă dintr-o scândură sau dintr-o bucată de lemn, după ce restul a fost tăiat, rupt sau consumat. \~ de creion. [Monosilabic] /cf. it. ciottoSursa : NODEX ciót (-turi), s.n. - 1. Parte rămasă dintr-un copac tăiat sau rupt. - 2. Nod. - 3. Parte, bucată. - 4. Mont, ciuntitură. - Mr. ciotă "mînă." Creație expresivă, a cărei der. este paralelă cu cea a lui bot. Aceeași sursă expresivă a produs numeroase cuvinte asemănătoare în mai multe limbi, cf. sb. ?ot "colină rotundă" (Cihac, II, 56 îl consideră izvor al rom.), ?otanoga "șchiop, fără un picior"; tc. çotuk "ciot"; mag. csut(a), csutkó "ciung"; it. ciotto "șchiop" (REW 2454; Battisti, II, 952); sp. din America chonco "ciot, ciuntitură"; etc. Der. cioată, s.f. (trunchi, ciot; ciot de creangă; obiect inutil) este un sing. refăcut după sl. cioate (nu sînt posibile ipotezele lui Brüch, ZRPh., XLI, 756, *aciotum, lat. acies, și Pascu, Arch. Rom., VII, 556, bazată pe lat. *ciutum, din gr. ????? "care crește"); ciotac, s.m. (copac uscat care stă încă în picioare); ciotoacă, s.f. (trunchi noduros și nefolositor); ciuteică, s.f. (trunchi uscat care încă stă în picioare); ciotîrcă, s.f. (copac care a crescut strîmb); ciotur, s.m. (trunchi), pe baza pl. cioturi; cioturugă (var. ciuterugă), s.f. (trunchi, ciot), prin contaminare cu buturugă; ciotoi, s.n. (picior de pasăre); ciotos (var. ciotoros, cioturos), adj. (noduros); ciotcă, s.f. (trunchi, lemn; grămadă, stivă); ciotănos, adj. (slab), probabil prin contaminare cu ciolănos; ciotan, adj. (slab, piele și os); ciotolog, s.m. (șchiop), din sb. ?otonoga; ciotorog, s.n. (rădăcina cozii la cal; pantofi uzați); șontorog, adj. (șchiop), probabil prin intermediul unei forme *ciontorog, cf. ciunt; ciotec, ciotei, s.n. (lemn). Cf. ciut, ciunt, ciung. După paralelismul bot și bont, ciut și ciunt, se pare că rădăcina expresivă ciot a dezvoltat și o var. cu infix nazal, ciont (var. cioantă, formată pe baza pl.), s.n. (Trans., os, os lung; deget; ciot de creangă); mag. csont, pe care DAR, Scriban și Gáldi, Dict., 116, îl indică drept etimon al cuvîntului rom. sau creație expresivă îndependentă. Aceleiași rădăcini se pare că îi aparține cion(o)ate (var. gion(o)ate), s.f. pl. (Trans. și Munt., picioare, labe), pe care Drăganu, Dacor., III, 696 și DAR îl derivă de la un lat. *genuata.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CIOTRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CIOT. George Topîrceanu - Balada munților ... o buturugă S-a ivit Muma-Pădurii... Dar nu-i nimeni să-i zărească Trupul hâd și deșirat, Fața galbenă de iască, Nasul - ciot de brad uscat. Nici nu vede, nici n-aude, Doar își scutură pe-o mână Părul ei de vreascuri ude, Fruntea plină de țărână. Și ... ... printre fete, Se coborâse să se scalde Ș-acum... se descingea de bete. Jitarul nostru, năzdrăvan, Se subțiè ca o șopârlă, Ș-ascuns de-un ciot, de-un bolovan, Se strecură până la gârlă... Cuptior, cuptior, câte mai faci Cu vinovata ta căldură!... Noroc numai că poți să taci. Așa și ... Emil Gârleanu - În curtea mea În curtea mea de Emil Gârleanu Curtea mea e la țară, pe malul unei ape. De jur împrejurul curții se încinge un gard de cătină, iar pe cătina în care vrăbiile stau împănate ca albinele în roi, se țese, de cu primăvară până-n toamnă, tulpina de rochița-rândunicii . Pe de margini, din loc în loc, ca la o azvârlitură de piatră unul de altul, se înalță plopi bătrâni, fuse uriașe pe care se deapână vântul; pe vârfurile lor țin acoperământul, — cerul. Tufe de pomușoară și de agrișe dau, înăuntrul curții, adăpost păsărilor mele. Căci am păsări multe și felurite. De ici, din portița încununată cu iederă, hai să le privim. Ai auzit cucurigul ? Răsare soarele. Cocoșul acela negru e ceasornicul curții mele. Iată-l pe culme, țanțoș, cu pintenii arcuiți, cu platoșa penelor oțelii, gata ca de luptă. Parcă vrea să-și arate bărbăția cârdului celuia de claponi din fața lui, — găini care nu se ouă, ale căror pene lungi și moi îi prefac într-un fel de sălcii plângătoare printre păsări. A, uite-o, harnica ogrăzii! Repede-repede, sfârâindu-i piciorușele în ghetele galbene pe nisip de iute ... Vasile Alecsandri - Noaptea albă (Alecsandri) ... un lemn ușor de plop Și se duce înhămată Cu un iepure ce-i șchiop. Iar într-însa cine este? Om să fie, sau un ciot? E vestitul din poveste Statu-Palmă-Barba-Cot! Iepurașu-n trei picioare Saltă, fuge ușurel, Pe zăpada lucitoare Săpând urme dupe el, Pe când barba ... Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului ... întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să se coboare-ntr-o fântână. Se tânguise tuturor Și le spusese ce-a ... ... pace, de-i război." - "Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândești că pot Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot? O, tu nici visezi, bătrâne, câți în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus, Tot ce stă în ... Mihai Eminescu - Scrisoarea III ... de-i război. — Cum? Cînd lumea mi-e deschisă, a privi gîndești că pot Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot? O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus! Toată floarea cea vestită a întregului Apus, Tot ce stă în ... Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul Ion Creangă - Povestea lui Stan Păţitul Povestea lui Stan Pățitul de Ion Creangă Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute. Și, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la ușile oamenilor, de unde până unde s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. Și aici, slujind cu credință ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci și mai bine de ani, și-a sclipuit puține parale, câteva oi, un car cu boi și o văcușoară cu lapte. Mai pe urmă și-a înjghebat și o căsuță, și apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui și muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Și piatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc". Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică, nu mai sta locului, cum nu stă apa pe pietre, și mai nu-l ... Vasile Alecsandri - Despot Vodă Vasile Alecsandri - Despot Vodă Despot-Vodă de Vasile Alecsandri Legendă istorică în versuri - 5 acturi și 2 tablouri Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 3 ACTUL I - TABLOUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 4 ACTUL II 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX 4.10 SCENA X 4.11 SCENA XI 5 ACTUL II - TABLOUL II 5.1 SCENA I 5.2 SCENA II 6 ACTUL III 6.1 SCENA I 6.2 SCENA II 6.3 SCENA III 6.4 SCENA IV 6.5 SCENA V 6.6 SCENA VI 6.7 SCENA VII 6.8 SCENA VIII 7 ACTUL IV 7.1 SCENA I 7.2 SCENA II 7.3 SCENA III ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIOTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru CIOT. ... Bucată de lemn cu noduri și cu alte defecte , care se despică și se prelucrează și este considerată ca sortiment inferior al lemnului de foc ; ciot ... CIOÁTĂ s . f . v . ciot ... CIÓTCĂ s . f . ( Reg . ) 1. Grămadă , mulțime de ființe adunate laolaltă . 2. Buturugă , ciot ... CIÓTUR s . n . v . ciot CIOTURÓS , - OÁSĂ , cioturoși , - oase , adj . ( Despre copaci , lemne , obiecte de lemn etc . ) Cu multe cioturi sau noduri ; ... 1 ) . 2. ( Reg . ; despre animale ) Care are o parte a corpului ( urechile , coada , coarnele ) retezată , ruptă . [ Var . : ciont , cioántă adj . ] - Probabil contaminare între ciot ... MONT , monturi , s . n . Parte care rămâne după amputarea unei mâini sau a unui picior ; ciot TÂRȘ , târși , s . m . 1. Copac pipernicit , nedezvoltat , uscat ; p . ext . pădure cu astfel de copaci , crescuți printre rădăcini și cioturi . 2. Cracă pe care se clădesc căpițele de fân , din care se fac îngrădituri primitive etc . [ Pl . și : ( n . ) târșuri ] - Et . ... TEȘITÚRĂ , teșituri , s . f . 1. Tăietură piezișă făcută într - un copac ( pentru a - l doborî ) . 2. Ciot |
||