|
|
||
|
Vezi și forma bază: COASĂ Vezi și:BATCĂ, COSAȘ, COSI, COSIT, CUTE, DANS, PALĂ, POLOGI, TÂRPAN ... Mai multe din DEX...COASE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COÁSE, cos, vb. III. Tranz. 1. A fixa, a prinde între ele părțile unei haine sau un petic, un nasture etc. la o haină, trecând prin ele un fir de ață cu ajutorul unui ac. * Expr. A coase petic de petic = a fi zgârcit. 2. A broda. 3. (Med.) A împreuna (cu un fir de mătase, de intestin preparat anume etc. și cu un ac special) marginile unei plăgi. - Din lat. pop. cosere (= consuere).Sursa : DEX '98 A coase ≠ a descoaseSursa : antonime COÁSE vb. 1. v. cârpi. 2. a pune. (I-a \~ un petic la pantaloni.) 3. v. broda.Sursa : sinonime coáse vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cos, 1 pl. coásem, imperf. 3 sg. coseá, perf. s. 1 sg. cusúi, 1 pl. cusúrăm; conj. prez. 3 sg. și pl. coásă; ger. cosând; part. cusútSursa : ortografic A COÁSE cos tranz. 1) (bucăți de țesătură, piese de îmbrăcăminte, de încălțăminte etc.) A prinde printr-o cusătură. \~ nasturii. \~ mâneca. 2) (obiecte de îmbrăcăminte, de încălțăminte, de rufărie) A confecționa dintr-un material textil cu ajutorul unui ac cu ață. 3): \~ la gherghef a orna cu broderii. 4) med. (marginile unei plăgi) A împreuna cu un fir special. [Sil. coa-se] /<lat. cosereSursa : NODEX coáse (-os, -cusút), vb. - 1. A fixa, a prinde părțile unei haine sau un nasture, cu ajutorul unui ac cu ață. - 2. A însăila. - 3. A broda. - 4. A înfige, a bate cuie. - 5. A înțepa. - Mr. cos, coasire, megl., istr. cos. Lat. pop. cos?re, în locul clasicului consu?re (Diez, Gramm., I, 33; Pușcariu 405; Candrea-Dens., 381; REW 2174; DAR); cf. vegl. koser, it. cucire (engad. kuzir), prov. cozer, fr. coudre, cat. cosir, sp., port. coser. - Der. cusut, s.n. (acțiunea de a coase); cusătură (var. mr. cusutură), s.f. (cusut), care ar putea fi un reprezentant direct al lat. *consut?ra (Puşcariu 460; DAR), cf. calabr. cusitura, fr. couture, sp., cat., port. costura; cusător, s.m. (ucenic de croitor); cusătoare (var. cusătoreasă),, s.f. (croitoreasă, lenjereasă; legătoreasă; mașină de legat cărți); cusătoriță, s.f. (croitoreasă); cusătorie, s.f. (croitorie; atelier de croitorie); descoase, vb. (a desface din cusături); cosoi, s.n. (Trans., legătură, fașă).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COASERezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru COASE. Vasile Alecsandri - Alba de la munte Vasile Alecsandri - Alba de la munte ,,Albo, Albo de la munte! Ce-ai pus fesciorul pe frunte [1] Că ți-au ieșit vorbe multe." ,,Las' să iasă că nu-mi pasă, Inima-mi de dor e arsă, Că bădica-i dus de-acasă, Să-mi cosească fân cu rouă, Frânge-i-s-ar coasa-n două, Să vie la alta nouă! Să-mi cosească fân, costrele, Facă-și coasa bucățele, Să vie-n brațele mele! Să-mi cosească fân cu floare, Ca să-mi fie de răcoare La cap și la țâțișoare. Zică lumea, că-i dau pace, Eu m-oi purta și voi face După cum lui badea-i place. Zică lumea ce va zice, Ea n-a putea să ne strice, Dragostea să ne-o ridice; Că mă ține badea bine, Inima lui e la mine Ș-a mea o poartă cu sine. Inima lui îmi grăiește, Ș-a mea lui încă-i șoptește; Una de alta dorește, C-amândouă sunt legate Cu legături înfocate Ș-una pentru alta bate. Acel lanț ce le cuprinde Între ele când se-ntinde Cu mare foc le aprinde, Iar când s-adun amândouă, Atuncea ... Vasile Alecsandri - Doina voinicească 6 Vasile Alecsandri - Doina voinicească 6 Cât o roată de car mare, Cu trei rânduri de pistoale Ș-un baltag legat de șale. Trăsei două, trei pârloage, Foamea la pământ mă trage! Dacă văzui și văzui, Două, trei cruci îmi făcui, Luai coasa de picior Și-n văzduh îi detei zbor, Ș-o izbii de-un păducel, Sări coasa din cățel. Iaca stăpânul călare Că-mi aduce de mâncare Mălai negru zguruit Și uscat, și mucezit. N-apucai să-mbuc o dată, Ciocoiul își face plată Și mă ia la schingiuit Că nimic nu i-am cosit. Eu o palmă îi detei Și toți dinții că-i scosei. Dacă văzui și văzui, Șoim de codru mă făcui Și de când m-am haiducit Drag îmi e drumul cotit. Când văd tabere venind Și ciocoii-nalbăstrind, Mă fac broască la pământ, Îmi așez durda spre vânt Și mi-i iau la căutare De la cap pân-la picioare, Și chitesc și socotesc Pe unde să mi-i lovesc? La retezul părului, Pe din dosul fesului, [2] Unde-i cald ciocoiului. Eu chitesc, durda pocnește, Ciocoiul se vârcolește Și de zile se sfârșește. Las' să moară ca un câine, Că i-am ... Dosoftei - Din alte scrieri Din alte scrieri de Dosoftei [DOMNII ȚĂRÂI MOLDOVEI] Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, Pravoslavnica lege ferind necorcită, Și-n ceri Hristos le cruță viață fericită. Descălecat-au țara domnul Dragoș-vodă, Fericită, buiacă, cu tot feli de rodă, Când au adus într-însă româneasca limbă, De bun neam și ferită de la calea strâmbă. Să trage de pre sânge rudă-mpărătească, Dumnezău l-au sporitu-l nainte să crească. Și fiii săi, Sas-vodă și cu Bogdan-vodă, Cu doamna lui Maria, lăsând bună rodă Pre Fedor BogdanĂ³vici, Lațco să numește, Cu doamna sa, cu Ana, de să pomenește. Pătru-vodă pre urmă-i purceasă pre viță, Carele-i zic MușatĂn, în bună priință. Stătut-au dup-acesta luminată rodă Țărâi stăpân Moldovei domnul Roman-vodă. Acest Roman să scrie-ntr-a țărâi urice Mare samodărjaveț și-n bună ferice, C-au stăpânitu-ș țara din plai pănă-n Mare. Ș-au lăsatu-ș în scaun fiiu și ca mai tare, Ce ș-au născut din doamna, din Anastasia, Pre cĂ©l Bun Alexandru,-n trai cu fericia, C-au împodobit țara ... Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan Roman Năzdrăvan de Nicolae Filimon A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar povesti; cînd să potcovea purecele cu nouă sute nouăzeci și nouă oca de fier, și tot da cu spatele de cer; linguriță scurtă pe gura cui n-ascultă. A fost odată trei frați olteni, dintre care unul era năzdrăvan [1] . Într-o zi își ascuțiră coasele și plecară pe o cîmpie. După ce merseră și iar merseră, dederă peste o livede de fîn mare. Ei se opriră în loc și o priviră; dar fratele cel mai mare zise: — Știți voi una, mă? — Știm, daca ne vei spune, răspunseră ceilalți doi frați. — Ai, mă, să ne-ncercăm coasele pîn ăst fîn verde. — Bine zici tu, mă, răspunse cel d-al doilea frate, și îndată începură amîndoi să cosească la fîn; dar n-apucară să sfîrșească vorba bine și zăriră pe zmeul Stan Ghindă barbaiop, călare p-o jumătate de iepure șchiop. Atunci lor, de frică, le căzură coasele din mînă, dar Roman Năzdrăvan le zise: — Nu vă temeți, măre, lăsați pă mine, că-i viu eu de hac. Zmeul ... Ștefan Octavian Iosif - Farniente Ştefan Octavian Iosif - Farniente Farniente de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Pe luncă sună coasa ; jos, pe vale, Copii fac larmă, rîd, se iau la trîntă : Pe creangă vesel un florinte-mi cîntă... Ce dulce-i glasul ciripirii sale ! Din popușoi un iepur sare-n cale : Seninul zilei oare nu-l încîntă ? Un foșnet lin de frunze-l înspăimîntă Și fuge — parcă cerul se prăvale !... Albine fierb ; lăcuste, greieri saltă ; Țînțari se bat ; fug fluturi albi departe... Bondarul singur zice ca din carte... Eu însă zac pierdut în iarba-naltă, Privind, cu ochii beți de poezie, A cerului albastră- Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial Alexandru Macedonski - Rondelul dezastrului mondial Rondelul dezastrului mondial de Alexandru Macedonski Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. Urlă groaznic un ciclon, Sena din adânc oftează. Bubuiri ce nu-ncetează Sunt un tunet unison. Nori se bat la orizon. Tot apusul sângerează. State noi se-nființează, Prăbușit e câte-un tron... -- Moartea-și plimbă monoton Coasa ei ce vieți retează. -- Nori se bat la Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona Dimitrie Anghel - În expoziţia lui Verona În expoziția lui Verona de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul VI. 47. 18 nov. 1907, p. 961—963. Nu țin să precizez o formulă de artă. Sînt destui critici savanți cari, din două linii și trei culori, vor zidi un sistem, vor înjgheba o problemă, opunînd asemănări sau stabilind comparații. Da, sînt destui cari se vor tăvăli prin cobalt sau indigo, etalîndu-se pe paleta bietului pictor, ca, în sfîrșit, să-și afirme personalitatea lor multiplă de oameni cari au colindat toate muzeele și pinacotecile din lume și, prin urmare, pot decreta. Ceea ce vreau să însemn aci sînt numai impresiile primite direct, bucuria sufletească ce mi-a dat-o o oră trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și ... Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Represiune pentru represiune de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 5 [22], 7 noiem. 1910. p. 65—67. Sunt cîțiva ani acuma de cînd colaborez la "Viața românească", unde am fost ospitalizat cu drag și am scris necenzurat de nimeni, decît o singură dată, cînd A. Mirea s-a apucat să parafrazeze un mesaj regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu era impusă nici unui competiționar la coloanele sus-zisei reviste. Apoi, a face artă după un anumit calapod și pentru un anumit scop ar fi monstruos, și diverșii scriitori care scriu astăzi, dacă ar fi făcut așa, ar fi fost, desigur, cu neputință să fie grupați. De altfel, un grup omogen și statornic, în afară de cei ce țin rubrici speciale, adică omogenitate anonimă, nu a fost niciodată. Scriitorii s-au perindat la întîmplare, au apărut și au dispărut la intervale, aducînd fiecare tributul fanteziei și muncii lui, după ... Dimitrie Bolintineanu - Bârlad Dimitrie Bolintineanu - Bârlad Bârlad de Dimitrie Bolintineanu Turcii intră-n țară, trec, se grămădesc, Alții totd-odată la hotar murgesc. Dar Ștefan cel Mare cu oștile sale Spre Bârlad se duce și-i așteaptă-n cale. Un boier îi zice: — ,,Doamne! Mulți mai sânt, Mulți se varsă turcii pe acest pământ!" Ștefan îi răspunde: — ,,Și mai bine-mi pare. Nu vom sta noi nimeni fără de lucrare." Zice. Late valuri cetele-i pornesc. Pulberea se-nalță, armele lucesc. Domnul pune oastea sub trei capi de țară. Avangarda pleacă... Lupta-ncepe-amară. Numărul lor mare pe moldavi îi strânge. Soarele s-ascunde sub un nor de sânge, Noaptea împrumută zilei val de dor, Negură și pâclă pe pământ cobor. Cum din munți coboară două repezi unde, Se-ntâlnesc pe cale, scot mugiri profunde, Apoi preunate, pe un singur pat, Spumegă și-aleargă, și-alergând se bat. Astfel se-ntâlniră ambele armate Și d-a lor lovire par împovărate. Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi. Turcii stau și-ascultă larma depărtată! Cu trei alte armii cred că-au să combată. Râul îi constrânge. Umbra ce s-a-ntins Îndoiește ... Dimitrie Bolintineanu - Timpul Dimitrie Bolintineanu - Timpul Timpul de Dimitrie Bolintineanu Pe malul cel verde ce râul stropește, Un om după cale puțin s-odihnește, Visând fericit! Iar razele zilei cu umbrele serii Sub ochii-i se luptă în sânul tăcerii Pe val adormit. Pe măgură luna se-nalță-atunci plină Și varsă pe fluviu un val de lumină, Un brâu lucitor; Eterul albastru cu stele aurite Se scaldă prin valuri ușor încrețite De vântul ușor. Pe fluviul luciu o barcă s-arată Cu pup-aurită, cu flori cununată, Cu văl de satin, Cu june fecioare ca visuri frumoase Ce-n viața fugindă se-nclin amoroase P-al nostru trist sân; Un om cu cosițe și gene albite, Cu brațe secate, cu fețe pălite, Cu coasa de fier, Apare în barca cu dalbe fecioare E timpul; iar ele sunt blândele oare Ce vin și iar pier. Și barca se duce prin valuri purtată; Iar grupa de fete de visuri se-mbată, De viață se-ncânt; Cosița lor saltă sub aurea dulce Și flacăra lunii pe brâul lor luce, Și iată cum cânt: ,,Vin' cu noi, străine june, Să te-mbeți de răsfățări, Vin' pe tinere cunune De adună desfătări! Vin' cu roze de- ... Gelu Vlaşin - Garuda Garuda de Gelu Vlașin să-ți ghicesc mi-a zis moartea rânjind să-ți ghicesc printre liniile frânte din palmă din palma palmelor tale din viața vieților tale să-ți ghicesc hai hai hai să-ți ghicesc odată s-a supărat moartea aruncându-și coasa peste umărul Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COASERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru COASE. BÁTCĂ^3 , batce , s . f . 1. Pește mic , asemănător cu plătica , verde - albăstrui pe spate și argintiu pe abdomen ( Blicca bj�rkna ) . 2. ( Reg . ) Pelican , babiță . BÁTCĂ^2 , batce , s . f . ( Reg . ) Un fel de capcană folosită la prinderea rozătoarelor mici . - Et . nec . BÁTCĂ^1 , batce , s . f . ( Reg . ) Nicovală mică pe care cosașul își ascute coasa , bătând - o cu ciocanul . - Et . ... COSÁȘ , cosași , s . m . 1. Om care cosește . 2. Nume dat mai multor insecte din familia lăcustelor , care scot un țârâit asemănător cu fâșâitul coasei . - Coasă COSÍ , cosesc , vb . IV . 1. Tranz . A tăia ( cu coasa sau cu o mașină agricolă ) plante de nutreț , cereale etc . 2. Refl . A lovi , în mers , un picior de COSÍT s . n . 1. Faptul de a cosi . 2. Timpul în care se cosește , vremea CÚTE , cute , s . f . Piatră de gresie pentru ascuțit uneltele tăioase ( mai ales coasa ) ; DANS , dansuri , s . n . 1. Ansamblu de mișcări ritmice , variate ale corpului omenesc , executate în ritmul unei melodii și având caracter religios , de artă sau de divertisment . Dans ritual . Dans popular . Dans de caracter . Dans de salon . Dans modern . Dans clasic ( sau academic ) = ansamblu de mișcări artistice convenționale care constituie baza tenhică a coregrafiei , a spectacolelor de balet etc . 2. Acțiunea de a dansa . Îi place muzica și dansul . 3. ( În sintagma ) Dans macabru = temă alegorică simbolizând egalitatea în fața morții prin reprezentarea unui schelet cu coasa în mână care atrage în horă oameni de diferite vârste și condiții sociale și - i omoară . 4. ( În sintagma ) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele , făcând anumite mișcări , își comunică găsirea unei surse de hrană , direcția și distanța acestei surse . [ Var . : ( pop . ) danț s . PÁLĂ^5 , pale , s . f . Bucată de pânză dreptunghiulară pe care și - o puneau peste rochie femeile romane . PÁLĂ^4 , pale , s . f . ( Înv . și reg . ) Capriciu , toană . - Et . nec . PÁLĂ^3 , pale , s . f . ( Înv . ) Paloș . PÁLĂ^2 , pale , s . f . 1. Organ activ al unei elice de avion , de vapor , de ventilator etc . sau al unui rotor , încastrat sau articulat la unul din capete în butucul elicei sau al rotorului . 2. Semifabricat în formă de bandă sau de panglică , obținut după ce fibrele textile au fost pieptănate și înfășurate în cruce pe bobine . PÁLĂ^1 , pale , s . f . 1. Cantitate de fân , de paie etc . cât se taie dintr - o singură tragere cu coasa sau cât se poate lua o dată cu furca ; p . ext . grămadă ( mică ) de fân , de paie etc . 2. P . ext . Strat , pătură din ceva ; fâșie , POLOGÍ , pologesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) 1. A tăia , a doborî la pământ iarba sau alte plante , cu coasa sau cu secera ; p . ext . a întoarce , a aduna laolaltă mai multe poloage ^1 ( 1 ) ( făcând snopi ) . 2. A face ca iarba sau alte plante să se plece , să se culce la pământ ; a încovoia , a TÂRPÁN , târpane , s . n . Unealtă asemănătoare cu coasa , folosită la tăiatul stufului și al |
||