|
|
||
Vezi și:CORNĂRI,
CORNĂRIT,
CORNIȘOR,
CORNIȘON,
CORNIȚĂ,
CORNĂȚAR,
CORNIȘĂ,
CORNACI,
CORNUT,
ÎNCORNORAT
... Mai multe din DEX...
CORN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CORN^2, corni, s.m. Arbust sau arbore mic cu lemnul foarte tare, cu frunze opuse, cu flori galbene și cu fructe roșii comestibile, ale cărui frunze se întrebuințează la vopsit (Cornus mas). - Lat. cornus.Sursa : DEX '98 CORN^1, (I 1, 6) coarne, (I 4, 5, II) cornuri, s.n., (I3, III) corni, s.m. I. 1. (La animalele cornute) Fiecare dintre cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor. * Loc. adj. (Despre cuvintele, relatările cuiva) Cu coarne = exagerat, de necrezut, gogonat, umflat. * Expr. A lua în coarne = (despre vite) a împunge cu coarnele: fig. a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva. A scoate coarne = a deveni agresiv: a se obrăznici. A fi mai cu coarne decât altul = a fi mai grozav decât altul. A pune (cuiva) funia în coarne = a înșela, a amăgi (pe cineva), a-i impune (cuiva) voința. A se lua în coarne cu cineva = a se încăiera, a se lua la harță. A-și arăta coarnele = a-și manifesta răutatea, dușmănia. A căuta(cuiva) în coarne sau a căuta (ori a se uita) în coarnele cuiva = a îndeplini toate gusturile, capriciile cuiva: a răsfăța. A pune coarne = a călca credința conjugală: a înșela. (Pop.) Cel cu coarne = dracul. ** P. anal. Fiecare dintre cele patru organe tactile și vizuale ale melcului; fiecare dintre cele două excrescențe chitinoase de lângă ochii unor cărăbuși. 2. (La sg.) Substanță chitinoasă din care sunt constituite coarnele^1 (I 1) animalelor (folosită pentru fabricarea unor obiecte). 3. (Și în sintagma corn de vânătoare) Instrument de suflat, folosit la vânătoare sau pentru chemări, semnalizări etc. ** Instrument muzical de suflat format dintr-un tub conic de alamă sau din alt metal. * Corn englez = instrument muzical din familia oboiului, dar cu un sunet mai grav, cu ancie dublă. 4. Obiect făcut din corn^1 (I2) sau în formă de corn^1 (I1), în care se păstrează praful de pușcă, sarea etc.; p. ext. conținutul acestui obiect. * Expr. Cornul abundenței = simbol al belșugului, reprezentat printr-un vas în formă de corn^1 (I1), umplut cu fructe și cu flori. 5. Produs de panificație din făină albă, de mici dimensiuni și în formă de semilună. 6. (La pl.) Nume generic dat părților unor construcții, organe de mașini, unelte etc. în formă de corn^1 (I1). ** Corn^1 (I1) sau vas mic de lut prelungit cu o pană de gâscă prin care se scurge huma colorată, folosită în ceramica populară pentru decorarea vaselor. 7. (La sg.) Denumire dată unur formații anatomice cu aspect de corn^1 (I 1). Corn uterin. 8. (În sintagma) Cornul lunii = luna în primul și în ultimul pătrar, când are forma de seceră. 9. Compus: cornul-secarei sau corn-de-secară = ciupercă parazită care trăiește în ovarul diferitelor plante graminee; pintenul secarei (Claviceps purpurea); boală provocată de această ciupercă și manifestată prin apariția în spic a unor formații tari, negricioase, întrebuințate în farmacie pentru extragerea ergotinei. II. 1. (Reg.) Colț, ungher, margine. 2. (Înv.) Aripă de oaste, de tabără. III. (La pl.) Căpriorii casei. - Lat. cornu.Sursa : DEX '98 CORN s. v. aripă, capăt, căprior, coastă, colț, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădașcă, răgace.Sursa : sinonime CORN s. 1. (înv.) trompă. (\~ de vânătoare.) 2. (BIS.) filacteră, (rar) tfiline (pl.), (înv.) advar. (\~ la mozaici.) 3. (FITOP.) cornul-secarei = (reg.) pintenul-secarei. (\~ este o boală a secarei.)Sursa : sinonime corn (bot., muz.) s. m., pl. corniSursa : ortografic corn (de animale, de instrumente) s. n., pl. coárneSursa : ortografic corn (franzeluță, recipient, colț, instrument-semnal de vânătoare) s. n., pl. córnuriSursa : ortografic CORN^4 \~i m. Arbust (mai rar arbore mic) cu lemnul foarte tare, cu flori galbene și cu fructe roșii, comestibile. /<lat. cornusSursa : NODEX CORN^3 \~i m. Instrument muzical de suflat constând dintr-o combinație de tuburi cilindrice și conice de metal. * \~ englez instrument muzical de suflat asemănător cu oboiul. /<lat. cornuSursa : NODEX CORN^2 \~uri n. 1): \~ul abundenței (sau belșugului) corn cu fructe și flori simbolizând belșugul. 2) Franzeluță în formă de semicerc. 3):\~ul lunii luna în prima și în ultima fază, când se aseamănă cu o seceră. 4) :\~ul-secarei ciupercă parazită la unele cereale. /<lat. cornuSursa : NODEX CORN^1 coárne n. 1) Excrescență dură de diferite forme, pară sau impară, care crește pe capul unor mamifere. * Cu coarne care iese din cadrele firescului; de necrezut. A-și arăta coarnele a) a se posta în poziție de apărare; a se pune în gardă; b) a-și da pe față firea rea. A fi mai cu coarne a se crede mai deștept, mai răsărit. A se lua în coarne cu cineva a întra în conflict, a se încăiera cu cineva. A pune cuiva funia în coarne a-l face pe cineva să acționeze contrar voinței sale; a-l supune. A pune coarne a înșela (în căsnicie). 2) Substanță osoasă din care sunt constituite excrescențele de pe capul unor mamifere. Pieptene de \~. 3) Fiecare dintre cele două antene de pe capul unor vietăți mici. Coarnele melcului. Coarnele cărăbușului. 4) mai ales la pl. Obiecte sau părți ale acestora care au formă de semicerc. * De la coarnele plugului de la țară; din pătura țărănească. /<lat. cornuSursa : NODEX corn s.n. (reg.) rachiu de secară; secărică.Sursa : arhaisme corn (-ni), s.m. - Arbust (Cornus mas). - Mr., istr. cornu, megl. corn. Lat. cornus (Pușcariu 401; Candrea-Dens., 396; REW 2241; DAR); cf. sp. cornizo. - Der. coarnă, s.f. (fructul cornului); cornet, s.n. (pădure de corn); corniș, s.n. (cornet); cornișor, s.m. (plantă, Lycopodium clavatum, Lycopodium annotinum).Sursa : etimologic corn (-oárne), s.n. - 1. Fiecare din cele două excrescențe de pe osul frontal al rumegătoarelor. - 2. Instrument muzical de suflat. - 3. Obiect, vas din corn. - 4. Materie cornoasă. - 5. Simbol al călcării credinței conjugale. - 6. Parte a plugului. - 7. Dinte al furcii. - 8. Braț al crucii. - 9. Produs de panificație în formă de semilună. - 10. Semilună. - 11. Vîrful unei stele. - 12. Colț, ungher, margine. - 13. Punct cardinal. - 14. Aripă de oaste. - 15. Capăt, extremitate. - 16. Bucată, codru de pîine. - 17. Vîrf de pălărie. - 18. Filacteriu. - 19. (Înv.) Putere, stăpînire, imperiu. - 20. (Banat) Prost, nătîng. - Mr., istr. cornu, megl. corn. Lat. c?rnu (Pușcariu 400; Candrea-Dens., 394; REW 2240; DAR); cf. it. corno, prov., cat. corn, fr. cor(ne), sp. cuerno, port. corno. Sensul 4 este sing. tantum, 5 pl. tantum. Pl. coarne serveşte numai pentru sensurile 1, 5, 6 și 7; în celelalte cazuri, se folosește pl. cornuri, și în ultimul, corni, m. Der. cornuleț, s.m. (plantă, Ceratocephalus orthoceras); cornuță, s.f. (plantă, Xanthium spinosum); corniță s.f. (cornuleț; minciună, exagerare; coc; corn de cerb; varietate de struguri); corniț, s.n. (Banat, sac folosit ca tipar pentru brînză); cornaci, adj. (cu coarne); cornaci, s.m. (plugar care ține coarnele plugului; plantă acvatică, Trapa natans; diavolul); cornac, s.m. (bondar); corneci, s.m. (bondar; corn pentru praf de pușcă); coarneș, adj. (încornorat, cu coarne); goarneș, adj. (cu coarne; varietate de struguri); cornea, s.m. (diavolul); cornici, s.m. (persoană care ține coarnele plugului); cornișor, s.m. (Arg., bou); cornos, adj. (cu coarne; dur, tare); cornovină, s.f. (Banat, om prost); cornuros, adj. (ascuțit, cu vîrf); cornorat (var. încornorat), adj. (cu coarne; ascuțit, crestat; exagerat, imposibil, evident fals); (în)cornorat, s.m. (diavolul); cornut, s.m. (care are coarne; prost); corni, vb. (a pune bîrnele care alcătuiesc colțul unei clădiri); încorna, vb. (a alcătui colțul unei construcții; a pune coarne); cornar, s.m. (vînzător de cornuri, chifle; plugar care ține coarnele plugului; înv., perceptor care strîngea darea pe vite); cornar, s.m. (plug cu un singur corn; stîlp care alcătuiește colțul unei construcții); cornărie, s.f. (plăcintărie); cornări, vb. (a răni cu coarnele; a pune coarne; a ține coarnele plugului; a alcătui colțul unei construcții; înv., a strînge, darea pe vite; refl., a-și rupe un corn); cornărit, s.n. (veche dare de un leu pentru fiecare bou vîndut la tîrg, impusă în Moldova de Antioh Cantemir, în 1706); cornat, adj. (cu coarne); cornățel, s.m. (nume al mai multor plante, Galium Aparine; Lycopodium selago; Xanthium strumarium), la care este evidentă încrucișarea cu corn "plantă"; cornățar, s.m. (insectă, Naucornis cinicoides); cornișor, s.n. (colț; plantă); încornora, vb. (a pune coarne). Der. neol. cornalină, s.f., din fr.; cornee, s.f., din fr.; cornet, s.n. (coarne de animal; instrument muzical; hîrtie răsucită în formă de corn; lame osoase în formă de cornet situate pe pereţii celor două nări), din fr.; cornet, s.m. (goarnă), din fr. cornette, în parte prin intermediul rus. sau pol. kornet, cf. germ. Kornett; cornist, s.m. (trompetist), din fr. corniste; cornișe, s.f., din fr. corniche, cu dubletele corniz, s.n. (rindea), din bg. korniz, și acesta din germ. Karnies (DAR); și corniză, s.f. (vergea de draperie), din același cuvînt german, prin intermediul ngr. ???????. Adj. cornut, considerat în general ca reprezentant direct al lat. corn?tus (Pușcariu 405; Candrea-Dens., 397; REW 2242; DAR), cf. it. cornuto, prov., cat. cornut, sp., port. cornudo), pare a explica alb. kërrutë (Philippide, II, 639), ca și ngr. ???????, rut. hornuta, slov., ceh. kornuta, ceh. kurnota, pol. kurnuty (Candrea, Elemente, 400; Berneker 573).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CORNRezultatele 1 - 10 din aproximativ 197 pentru CORN. Dimitrie Bolintineanu - Cornul lui Sas Dimitrie Bolintineanu - Cornul lui Sas Cornul lui Sas de Dimitrie Bolintineanu I Încetează, țară dulce și iubită, A spera mai bună, mai frumoasă-ursită, Pe cât timp în viață nu vei căuta, În trufașe lupte, fericirea ta! Lanțu-ncinge numai brațe nearmate, Slabe de robie și de lașitate. Dar a ta ursită, o, patria mea, A pieri-n uitare, scrisă nu era! Misia-ți în lume fuse glorioasă... Pentru ce pleci capul, țara mea frumoasă? Este încă timpul; moartea n-a cuprins Tot sufletu-ți nobil de durere stins. În a vieții carte, zile de putere Poți să afli încă, țară de durere! Scaldă al tău suflet în al vieții foc, Între popoli liberi ia-ți mărețul loc! II Oștile polone pe Cornul lui Sas, Cu trufie mare tăbărând, au mas, D-acolo Potoski domnului dă știre ,,Noi avem pe țară drept de moștenire, Câștigat prin moartea vechilor eroi. În pământu-acesta noi suntem la noi!" Astfel scrie leahul îngâmfat de fală Și-n plăceri molatici inima-și înșeală. Astfel scrie leahul; dar acest popor Nu plecase încă inima sub dor. Domnul se ridică cu a lui ... George Crețeanu - Iepurele cu coarne ... de George Crețeanu Din volumul Patrie și liberate. Poezii vechi și nuoi , București, 1879 Ursul ce domena-n pădure, Umblând noaptea după mure, De un corn fu înțepat; A doua zi decretează Că din țară exilează Orice-animal cornurat. Țapi și capre, cerbi și ciute, La ast ordin pleacă ... ... mamei, sunt clopotele-n sat! Măicuțo, nu e cântec de nuntă ce-aud eu! Vor fi ducând la groapă p-un mort, iubitul meu! E corn, iubită mamă, nu-i cântec de mormânt, Cunosc eu acest sunet și știu și acest cânt! Prin văi și munți cu vuiet întâi când a ... Vasile Alecsandri - Stejarul și cornul Vasile Alecsandri - Stejarul şi cornul ,,Frate, frate de stejar! Lasă-mă să tai un par Să-mi fac osie la car." ,,Frățioare românaș, Voios parul da-ți-l-aș Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel, [1] Ghioagă mare nestrujită, Cu piroane țintuită, Și cu dânsa de-ai lupta Să aperi moșia ta." [2] ,,Cornule, ce nu te-ndoi, De-o creangă să te despoi, Să-mi fac prăjină de boi?" ,,Frățioare românaș! Creanga lungă da-ți-o-aș Ca s-o faci arc de război S-alungi leșii de la noi. [3] Lasă boii, frățioare, Și te dă la vânătoare, Că nu-i timp de plugărie, Și e timp de vitejie." ,,Codri, codri, mă jur eu Să ucid cu brațul meu De tot cornul un dușman, De stejar un căpitan." [1] Buzduganele sunt armele favorite ale vitejilor din balade, precum și ale zmeilor și ale feților-frumoși din povești. Zmeii când se întorn la casele lor, aruncă buzduganele din depărtări fabuloase, și acestea după ce lovesc în poartă, merg de se așează în cuiele de la pereți. Lupta între zmei și feți-frumoși începe totdeauna cu lovirea buzduganelor. [2] Moșia strămoșească, patria! Mândre timpuri erau acelea ... Ștefan Octavian Iosif - Surugiul ... Însă n-am ce face: Colo, sus, în țintirim Un tovarăș zace. Și de câte ori mă-ntorn, Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca dânsul! Și de câte ori revin Pe-aste locuri iarăși, Trebuie să-i cânt puțin Bunului tovarăș! Către țintirim deci el Cornul ... sub glie; Și-un atât de dulce zvon Dintre stânci pătrunde, Parcă mortul postilion Din mormânt răspunde. Repede porni la drum Goana cea nebună: Tânguiosul corn Antioh Cantemir - Cămila și vulpea Antioh Cantemir - Cămila şi vulpea Cămila și vulpea de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Cămila mult geloasă văzând un țap odată Cu coarnele cum bate de câini înconjurat, A început în sine a blestema pre soartă Zicând: ce ticăloasă eu parte am luat! Un trup frumos și mare să fie fără coarne, Să nu aib eu o armă ca slava să-mi lățesc, Ca dușmanii mei lesne în praf să se răstoarne! (Geloșii felurite de pricini născocesc Când vor să tot cârtească). Așa se tânguiește Cămila mergând tristă cu capu-n jos plecat, Dar o vicleană vulpe ce-n drum o întâlnește, Împărtășire multă la soartă-i a luat. Cămila de-amăruntul își spune scârba toată. — Cunosc, răspunde vulpea, că mare ai cuvânt, Dar eu am mijloc sigur ca să te fac cornată. Colo-n pădurea ceea un loc e în pământ, De drum nu prea departe; îl vei afla sub zare; Se cheamă vizunie: la ea oricine-a mers Și capul său plecându-și a stat păzind răbdare, Fără de prelungire cu coarne s-a ales, Precum berbecii, boii și țapii dau dovadă. Această ... Mihai Eminescu - Mii de stele...dulce sară ... roată Și cu frunza scuturată Pleacă ramuri pe-un isvor Care sună - ncetișor Și prin sunet blând de ape Parcă vine mai aproape Glas de corn din depărtare Tot mai tare și mai tare. O auzi sunând Din cărare corn, Înspre tine blând Eu să mă întorn. Și când ochii - a ridicat Ea zărește un băiat Ce s-apropie de ea Pe-un ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... ... Inima cu-a ei durere, Iar gândirea ei cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atâta drag Toată rariștea de fag. Mai începe, mai se pierde, De-i răspunde codrul verde Fermecat și îndrăgit De-acel sunet ... străbate Dulcea ta singurătate; O, te pleacă plângerilor, Tu, crăiasa îngerilor, Lasă zidurile tale, Vino-n vale, vino-n vale! O, auzi sunând Pe cărare corn, Căci spre tine blând Îl întorn. Mărgărită, Mărgărită, Cu coroana aurită, Glasul cornului străbate Neagra ta singurătate, Valului de sunete, Draga mea, supune-te, Lasă ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea ... Inima cu-a ei durere, Iar gândirea ei cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atâta drag Toată rariștea de fag. Mai începe, mai se pierde, De-i răspunde codrul verde Fermecat și îndrăgit De-acel sunet ... străbate Dulcea ta singurătate; O, te pleacă plângerilor, Tu, crăiasa îngerilor, Lasă zidurile tale, Vino-n vale, vino-n vale! O, auzi sunând Pe cărare corn, Căci spre tine blând Îl întorn. Mărgărită, Mărgărită, Cu coroana aurită, Glasul cornului străbate Neagra ta singurătate, Valului de sunete, Draga mea, supune-te, Lasă ... ... Însă n-am ce face: Colo, sus, în țintirim Un tovarăș zace. Și de câte ori mă-ntorn, Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca dânsul! Și de câte ori revin Pe-aste locuri iarăși, Trebuie să-i cânt puțin Bunului tovarăș! Către țintirim deci el Cornul ... sub glie; Și-un atât de dulce zvon Dintre stânci pătrunde, Parcă mortul postilion Din mormânt răspunde. Repede porni la drum Goana cea nebună: Tânguiosul corn Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Ţărâi Moldovei Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei de Dosoftei Capul cel de bĂșor, a fiară vestită, Sămnează puterea țârâi nesmintită. Pre câtu-i de mare fiara și buiacă, Coarnele-n pășune la pământ îș pleacă. De pre chip să vede bĂșorul ce-i place, C-ar vrea-n toată vremea să stea țara-n pace. C-atunci toată vita poate de să-ngrașe, Fără zăhăială, într-a țărâi pașe. Dară une date are și ea toane, De-ș calcă vrăjmașii și-i vântură-n coarne. Pentr-aceea-ș poartă cunună de aur Într-a sale coarne, în cele de taur. Stau împregiur dânsă trei planite-n hoarbă, Soarele și Luna, și Venus, podoabă. Din ce să-nsămnează țara că rodește În tot feli de hrană, de le prisosește. Și pre vremi de pace oamenii zburdează Într-agonisită, că pot de-ș lucrează. Vinul și cu grâul, și cu de tot viptul, Cu cirezi și turme, copără pământul. Dară miere dulce! Cine poate spune Ce-au miluit Domnul din ceri, că-s tot bune! Cine poate scrie toate de-amănuntul, Că știută ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORNRezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru CORN. ... A strânge cornăritul ; a impune cornăritul . CORNĂRÍ^1 , cornăresc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A conduce plugul ținându - l de coarne . - Corn ... CORNĂRÍT s . n Dare pe vitele cornute . - Corn ... n . ( Bot . ) 1. Brăduț ( 1 ) . 2. Mică plantă erbacee de munte , cu tulpina târâtoare , cu frunze lanceolate , fin dințate și cu spice terminale ( Lycopodium annotinum ) . - Corn CORNIȘÓN , cornișoni , s . m . Varietate de castraveți mici și tari , folosiți mai ales pentru conservare în ... care se așează o roată de lemn când i se pun obezile . 2. ( La pl . ) Coarne mici ( încă nedezvoltate ) pe care le au unele animale . - Corn CORNĂȚÁR , cornățari , s . m . Insectă mică de apă , cu corpul scurt și lătăreț și cu picioarele dinainte în formă de cornițe ( Naucoris cimicoides ) . - Cornat + suf . - CORNÍȘĂ , cornișe , s . f . 1. Partea superioară , ieșită în afară și ornamentată , a zidului unei construcții , având rolul de a sprijini acoperișul și de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fața clădirilor . 2. Mulură proeminentă care înconjoară un antablament , o mobilă etc . , având rol decorativ . 3. Drum paralel cu curbele de nivel pe marginea superioară a unei pante abrupte , a unei faleze etc . [ Var . : corníce s . ... cornaci , s . m . Plantă erbacee acvatică cu tulpini lungi , frunze romboidale , flori albe , fructe negre - cenușii , având două - patru coarne și semințe comestibile ( Trapa natans ) . - Corn ^1 + suf . - aci . CORNÁCI^2 , - CE , cornaci , - ce , adj . ( Despre animale ) Cu coarne lungi . - Corn ... cornuți , - te , adj . 1. ( Și substantivat , f . ) ( Animal ) Care are coarne . 2. Cu coarne mari , bine dezvoltate . 3. Compus : ( Bot . ) secară - cornută = cornul - secarei , v . corn ÎNCORNORÁT , - Ă , încornorați , - te , adj . 1. Care are coarne , cu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||