Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CORĂBIASCA, CORĂBIELE, CORĂBIER, CORĂBIERIE, CORĂSLI, CORĂBIOARĂ, ANTIFON, ANTIFONIC, CORAL, ANTISTROFĂ ... Mai multe din DEX...

COR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COR^1, coruri, s.n. 1. Grup de cântăreți care execută împreună o compoziție muzicală. * Loc. adv. În cor = (toți) deodată, în același timp, împreună. * Expr. A face cor cu alții = a face cauză comună cu alții, a se solidariza cu alții (în scopuri rele). ** Compoziție muzicală destinată fie cântată de mai multe persoane; executarea unei astfel de compoziții. 2. (În teatrul antic) Grup de actori care luau parte la desfășurarea acțiunii dramatice ca personaj colectiv, exprimând, prin cântec, recitare, mimică sau dans, opinia publică; p.ext. versurile cântate de acest grup. - Din lat. chorus. Cf. germ. %Chor%.

Sursa : DEX '98

 

COR^2 s.n. v. cori.

Sursa : DEX '98

 

COR s. n. I. 1. (în teatrul antic) grup de personaje care participa ca un personaj unic în desfășurarea acțiunii unei opere dramatice, dansând și cântând versuri. 2. ansamblu de cântăreți care execută împreună muzică vocală. * (fig.) grup, mulțime. 3. compoziție muzicală destinată a fi cântată de un cor (2). II. ansamblul navelor, centrală și laterale, ale unei biserici (catolice). (< lat. chorus, gr. khoros, it. coro)

Sursa : neoficial

 

COR s. (MUZ.) corală. (\~ ul conservatorului.)

Sursa : sinonime

 

cor s. n., pl. córuri

Sursa : ortografic

 

COR \~uri n. 1) Formație de cântăreți organizați după criteriul vocilor, care execută o piesă muzicală vocală. * În \~ la unison; împreună. 2) Compoziție muzicală destinată pentru un astfel de ansamblu. 3) (în teatrul antic) Grup de actori care simboliza în cadrul unui spectacol un personaj colectiv, întruchipând prin cântece, dansuri, gesturi opinia publică. 4) (în biserica catolică) Parte a bisericii unde stau cântăreții. /<lat. chorus

Sursa : NODEX

 

COR s.n. 1. Grup de personaje care participă ca un personaj colectiv în desfășurarea acțiunii unei opere dramatice în teatrul antic, cântând versuri; (p. ext.) versurile cântate de acest grup. 2. Grupare de cântăreți care execută împreună muzică vocală. * A face cor cu alții = a face cauză comună cu alții (în scopuri rele). ** Compoziție muzicală destinată a fi cântată de mai multe persoane; execuția unei asemenea compoziții. 3. Parte a bisericii unde stă și cântă ansamblul coral în timpul slujbei. [Var. hor s.n. / < lat. chorus, gr. khoros, cf. it. coro, germ. Chor].

Sursa : neologisme

 

cor s.n. (reg.) 1. dans în formă de cerc sau de roată. 2. ceață, cerc adunare, horă. 3. fân adunat în pătrate în mijlocul cărora se vor face căpițele; horitură.

Sursa : arhaisme

 

cor (-ruri), s.n. - Grup de cîntăreți care execută împreună o compoziție muzicală. - Var. (înv.) hor(iu). Gr. ?????, direct (sec. XVII) sau prin intermediul lat. chorus, it. coro (sec. XIX). Este dublet al cuvîntului următor. - Der. coral, adj. (din germ. choral); corist, s.m., din fr. choriste, germ. Chorist.

Sursa : etimologic

 

cor (-ruri), s.n. - 1. Cerc, adunare, societate. - 2. Cantitate de fîn care se aşază în formă de cerc sau pătrat, pentru a forma baza căpiței. - Mr. cor "dans". Lat. chorus (DAR). Apare în texte începînd cu sec. XVII. Cf. horă.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru COR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 91 pentru COR.

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon

... fumuri de nerozie Parveniților de azi; Vorbe mari, șarlatanie La un loc cu nițel gaz, Și de-aceea, ușurel, Sus, sus, sus se urcă el. COR Și de-aceea, ușurel, Sus, sus, sus se urcă el. NĂUCESCU: O fi! Materia nu lipsește... dar cine-l poartă pe sus?... Cine-i aeronaftul ... TOȚI: Cine? Cine? CHIRIȚA (venind în scenă): Eu, cucoana Chirița! baroneasa! din Paris și din Viena! SCENA II Cei dinainte, CHIRIȚA (purtând un coc exagerat) COR Chirița, Chirița, Bârzoaie, Se urcă, se urcă-n balon! CHIRIȚA De ce nu? Chirița-i leoaie, Hailaifă, model de bonton. COR Vivat! bravo mii de ori, Chirița se duce-n nori! Ea, din mândră baroneasă. Vrea s-ajungă baloneasă! CHIRIȚA: D-apoi cum? și de ce ... vite, vite, vite, vite. N-are cine cumpăra. VÂNZĂTORUL Șeapte de-o para! CHIRIȚA Ei, parol, n-ar zice ba. VÂNZĂTORUL Șeapte de-o para! COR N-are cine cumpăra Șeapte de-o para. Ei, parol, n-ar zice ba, Șeapte de-o para. CHIRIȚA Deci, Chirița exaltată Vrea în ceruri ... goală, goală, goală. Sper că toți m-or admira. VÂNZĂTORUL Șeapte de-o para! CHIRIȚA Ș-or striga voios: Ura! VÂNZĂTORUL Șeapte de-o para! ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... ordin, pentru că nu-i putem avea cu mijloacele pecuniare de care dispune teatrul nostru, însă am pretins un ansamblu în înțelesul muzical, adică un cor întonat bine, un orchestru compus de instrumente bine aranjate, condus cu toată preciziunea cerută de artă și bine disciplinat. Iată ce am cerut de la ... dar? În fiecare an ne-a adus cîte unul sau doi artiști buni, iar restul a fost niște nulități muzicale. Un cor discordant și compus de individe fără voce și fără cea mai mică noțiune de muzică teatrală și de limba italiană. În loc de un orchestru ...

 

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând până ...

 

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)

Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Romeo și Julieta

Ştefan Octavian Iosif - Romeo şi Julieta Romeo și Julieta de William Shakespeare Traducere de Ștefan Octavian Iosif . ACTUL I PROLOGUL (Intră Corul) CORUL                                                                     Aicea, în Verona-ncântătoare,                                                                     A două neamuri mândre veche ură                                                                     A izbucnit din nou, prin certuri care                                                                     Să curgă sânge mult de frați făcură.                                                                     Din cele două case-ndușmănite                                                                     Ies doi îndrăgostiți loviți de soarte,                                                                     Și vrajba cu nenorociri cumplite                                                                     Sfârșește prin a tinerilor moarte.                                                                     Iubirea lor cu soartă-ngrozitoare                                                                     Și ura ce nu poate fi-mpăcată                                                                     Decât cu moartea scumpelor odoare,                                                                     Pe scenă-n două ceasuri vi se-arată.                                                                     De-aveți răbdare s-ascultați acestea,                                                                     Ne-om strădui să-nfățișăm povestea. SCENA I O PIAȚĂ PUBLICà – SAMSON ȘI GREGORIO SAMSON                                                           Pe legea mea, Gregorio, să nu le mai permitem să ne ia de sus. GREGORIO                                                           Nu, firește, căci am rămânea jos. SAMSON                                                           Vreau să spun că dacă ne-or mai lua la vale, să ne ținem la înălțime. GREGORIO                                                           Da, numai băga de seamă, să nu ajungi la înălțimea furcilor. SAMSON                                                           Eu, când mă scoate cineva din țâțâni, nu știu multe. GREGORIO                                                           Și eu nu știu multe care să te scoată din țâțâni. SAMSON                                                           O javră din casa ...

 

Alexei Mateevici - Cuvânt împotriva beției

... nedrepții împărăția lui Dumnezeu nu vor moșteni: nici curvarii, nici slujitorii idolilor, nici malachii, nici sodomlenii, nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici răpitorii (l Cor. 6,9—10). Vedeți acum că nici un fel de patimă rea nu este dată omului de la Dumnezeu. Tot felul de răutate de la ... să vă feriți de beție, ca de un șarpe ce mușcă, ținând minte în toată vremea, că bețivii împărăția lui Dumnezeu nu vor moșteni (l Cor

 

Cincinat Pavelescu - Serenadă (Pavelescu, 2)

... Vai! cerul e făcut să fie când de lumină, când de nori. Se iau cu aștrii vii la-ntreacăt fosforescenții viermișori; Întoarnă firea-nduioșată un cor divin d-un farmec rar, Vai! cerul e făcut să fie când de lumină, când de nori, Și se iubește și se plânge, iar celelalte ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

... au lucit, s-au adunat tremurătoare la un loc, au devenit nenumărate și, plecîndu-se spre partea de unde bătea vîntul, au apărut deodată. Un cor urzit din mii de glasuri a sunat și el, și într-o trăsură veche, acoperită toată de flori, un om bătrîn cu părul ... trecu sub mustățile bătrînului compozitor, piatra însă a rămas rece și nu a răspuns maestrului. Cîteva discursuri își despletiră spiralele, un cor de glasuri armonioase ca de serafimi se înalță după o perdea de chiparoși, un miros puternic de roze ce mor lăsate pe ramuri aburi, și ...

 

George Coșbuc - Concertul primăverii

... înalt. Vor cânta-n sopran și-n alt    Graurii câmpiei Turturelele-n tenor,    Și-alte voci măiestre, Toate după glasul lor. Vor urma dup-acest cor    Fel de fel de-orchestre, Voci de gaițe cari fac    Să scoboare ploaia, Și-ntr-o scoarță de copac O să bată tica-tac    Tactul ...

 

George Coșbuc - Zobail

... George Coşbuc - Zobail Zobail de George Coșbuc La miez de noapte morții-n cor Își cântă jalnic imnul lor, Iar albele giulgiuri bătute de vânturi Dau tact tânguioaselor cânturi. Ei sunt războinicii oșteni Ai regilor asirieni — Zobail la ... Și tu râzând ne-ai îngropat! Mișelule! Astăzi, de-am fi în viață, Te-am bate cu palmele-n față! Și cântă morții, cântă în cor Și plin de ură-i cântul lor. Urgia mâniei le-neacă suflarea, Blestem le e și gemet cântarea. Dar iată! un scârțâit la porți! Spre ...

 

Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte

... încîntătoare; nu e într-însa nimic scolastic, nimic profund, nimic din acele dificultăți surprinzătoare, tot e frumos, tot e suav, chiar masele armonice de la cor, orchestru, sunt compuse din cele mai dulci accente, din cele mai înțelese acorduri, și putem zice că această muzică a contribuit prea mult ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru COR.

CORĂBIASCA

CORĂBIÁSCA s . f . art . Numele unui dans popular cu mișcare lentă , răspândit în Moldova ; melodia după care se execută acest dans . - Corabie + suf . -

 

CORĂBIELE

CORĂBIÉLE s . f . pl . ( Rar ) Corăbioare (

 

CORĂBIER

CORĂBIÉR , corăbieri , s . m . Navigator , marinar pe o corabie ; proprietar al unei corăbii . [ Pr . : - bi - er ] - Corabie + suf . -

 

CORĂBIERIE

CORĂBIERÍE s . f . ( Inv . ) 1. Industria construcției de corăbii . 2. Navigație . [ Pr . : - bi - e - ] - Corăbier + suf . -

 

CORĂSLI

CORĂSLÍ , pers . 3 corăslește , vb . IV. Refl . ( Despre lapte ) A se

 

CORĂBIOARĂ

CORĂBIOÁRĂ , corăbioare s . f . 1. Diminutiv al lui corabie . 2. Prăjitură preparată din aluat fraged . [ Pr . : - bi - oa - ] - Corabie + suf . -

 

ANTIFON

ANTIFÓN^2 , antifoane , s . n . Mic corp plastic care se introduce în urechi pentru a le apăra de zgomote intense . ANTIFÓN^1 , antifoane , s . n . Versete sau parafrazări din psalmi care sunt repetate de două coruri sau de două voci , ca și cum și - ar răspunde reciproc ; cântare repetată de două coruri , la slujba

 

ANTIFONIC

... ANTIFÓNIC^1 , - Ă , antifonici , - ce , adj . ( Despre cântecul unui solist și al unui cor sau despre două părți dintr - un cor

 

CORAL

... CORÁL^2 , - Ă , corali , - e , adj . s . n . 1. Adj . De cor ( 1 ) , pentru cor . 2. S . n . ( În biserica protestantă ) Cântec religios pe mai multe voci . CORÁL^1 , corali , s . m . Animal din încrengătura celenteratelor , cu schelet calcaros roșu ...

 

ANTISTROFĂ

... ANTISTRÓFĂ , antistrofe , s . f . 1. A două parte în triada strofă - antistrofă - epodă a unei poezii lirice cântate de cor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...