|
||
CHORUS - Definiția din dicționarTraducere: engleză Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CHÓRUS, chorusuri, s.n. (Jaz) Improvizație solistică legată de o temă principală. ** Improvizație colectivă, care urmează după improvizațiile soliștilor. [Pr.: co-] - Din fr., engl. chorus.Sursa : DEX '98 CHÓRUS s. n. 1. vechi dans și cântec englezesc vioi, interpretat de unul sau mai mulți soliști, refrenul reluat de cor. 2. partea principală a unei teme de jaz. * improvizație colectivă după improvizațiile soliștilor. (< fr., engl. chorus)Sursa : neoficial CHORUS s.n. 1. Vechi dans și cântec englezesc, vioi, interpretat de unul sau mai mulți soliști, refrenul fiind reluat de cor. 2. Partea principală a unei teme de jaz. ** Improvizație colectivă care urmează după improvizațiile soliștilor. [< fr. chorus].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CHORUSRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CHORUS. Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri) ... să mor în joc cu tine, Mario, Măriuță! Note [1] Hora este chiar jocul cel vechi al romanilor și care era cunoscut sub numele de chorus Vasile Alecsandri - Românii și poezia lor Vasile Alecsandri - Românii şi poezia lor Românii și poezia lor de Vasile Alecsandri Articol publicat pentru prima oară în anul 1850, în revista Bucovina . Dlui A. Hurmuzachi, redactorul foaiei Bucovina I În trecerea mea prin Bucovina, am petrecut cu tine câteva zile, de a căror plăcere îmi aduc ades aminte. Multe am vorbit noi atunci despre aceste frumoase părți ale Europei, care se numesc Țările Românești , și despre poporul frumos ce locuiește în sânul lor. Aprinși amândoi de o nobilă exaltare, deși poate cam părtinitoare, am declarat într-o unire că patria noastră e cea mai drăgălașă țară din lume, și neamul românesc unul din neamurile cele mai înzestrate cu daruri sufletești! Ce puternice simțiri se deșteptaseră atunci în noi, la dulcele și sfânt nume de patrie! Ce entuziasm măreț ne cuprinsese la falnicul nume de român! Cât eram de veseli; cât eram de fericiți atunci! Îți aduci și tu aminte? În ceasurile acele de scumpă nălucire, munții noștri ni se păreau cei mai nalți și mai pitorești de pe fața pământului; văile noastre, cele mai îmbelșugate cu holde și cu flori; apele noastre, cele mai limpezi; cerul nostru, cel mai senin; frații noștri de ... |