Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MERIȘOR, PĂTLĂGEA, PITARCĂ, RIDICHE, SALATĂ, UNTDELEMN, ȘORICI, ȘTEVIE, ȘTIR, AFIN ... Mai multe din DEX...

COMESTIBIL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COMESTÍBIL, -Ă, comestibili, -e, adj. Care poate servi ca hrană; bun de mâncat. - Din fr. comestible, lat. comestibilis.

Sursa : DEX '98

 

Comestibil ≠ incomestibil, necomestibil

Sursa : antonime

 

COMESTÍBIL adj. (rar) mâncabil. (Un fruct \~.)

Sursa : sinonime

 

COMESTÍBIL, -Ă adj. care se poate mânca; bun de mâncat. (< fr. comestible, lat. comestibilis)

Sursa : neoficial

 

comestíbil adj. m., pl. comestíbili; f. sg. comestíbilă, pl. comestíbile

Sursa : ortografic

 

COMESTÍBIL \~ă (\~i, \~e) Care poate servi drept aliment pentru om; bun de mâncat. Ciuperci \~e. /<lat. comestibilis, fr. comestible

Sursa : NODEX

 

COMESTÍBIL, -Ă adj. Care se poate mânca; bun de mâncat. [< fr. comestible].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru COMESTIBIL

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru COMESTIBIL.

Ion Luca Caragiale - La Paști

Ion Luca Caragiale - La Paşti La Paști de Ion Luca Caragiale 10 ceasuri și jumătate seara, în sâmbăta Paștelui... „Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Jndigene et Streine", cu firma „La trei struguri tricolori", și-a lăsat obloanele și închis gazometrul. Tânărul Lache, funcționar comercial în acest mare magazin, își pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc. Lache stă afară... Se închină... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ...

 

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român Congresul Cooperativ Român de Ion Luca Caragiale 1893 ȘEDINȚA DE INAUGURARE Ședința solemnă de deschidere a congresului se începe la orele 1 d.a. sub președinția dlui Dem. Buteulescu, prezenți fiind 1000 de membri cooperatori. PREȘEDINTELE , în termeni foarte frumoși, salută și felicită pe membrii congresului pentru patriotismul cu care sau grăbit a veni să aducă luminile lor în această mare chestiune: protecționismul național. D-sa termină arătând foloasele cooperațiunii: cooperațiunea trebuie să fie pentru toți românii cu minte o idee fixă. Se intră în ordinea zilei. D. MOCEANU , delicatese și comestibile român, cu vervai cunoscută, ține pentru protecționism un discurs foarte sărat și foarte gustat: vorbelei merg ca untul și bine cântărite și socoteala fără cusur. (Aprobări în tot publicul.) DIRECTORUL fabricii Lemaiâtre, un om cu multă greutate, e de aceeași părere. D-sa crede că fierul trebuie bătut pânăi cald, că nu trebuie lăsat guvernul în pace: până nu va admite protecționismul și nu va turna legi pe acest tipar, trebuie ciocănit mereu. (Aplauze.) UN GUVERNAMENTAL LIBER-SCHIMBIST : Luați seama: vrea să ne potcovească! (Râsete și sâsâituri.) D. IORDACHE IONESCU din Șelari, prezidentul „Spumei de drojdiiâ€�, societatea ...

 

Vasile Alecsandri - Margărita

Vasile Alecsandri - Margărita Margărita de Vasile Alecsandri 1870 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I În una din serile iernii de la 1850, palatul X din orașul Iași era luminat ca pentru o serbare mai deosebită. Toate ferestrele străluceau pe întunecata lui fațadă, și trecătorii din strada mare zăreau înlăuntru un mare număr de dame și cavaleri înotând în valuri de lumină. Un lung șir de calești elegante se opreau una după alta la scară, și din ele se coborau alte dame și alți cavaleri întârziați, care se suiau repede la rândul de sus, în sunetul armonios al unei orhestre și intrau apoi în salonul cel mare al palatului. Acea sală ornată cu oglinzi nalte cât pereții și cu lăzi de portocali, înșirate de-a lungul colonadei de marmură ce susținea galeria muzicanților, acea sală, zicem, cuprindea în sânu-i tot ce poate încânta privirile și închipuirea: toalete pariziene de gustul cel mai perfect, briliante strălucitoare, flori exotice, policandre numeroase de bronz aurit și mai cu seamă figuri tinere, frumoase, vesele și mult adimenitoare. Toate acestea formau un tablou magic! Focurile pietrelor scumpe se unea cu ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMESTIBIL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 138 pentru COMESTIBIL.

MERIȘOR

... a unei nuci , de culoare roșiatică sau galbenă , cu gust dulce , adesea întrebuințat pentru dulceață . 3. Fructul merișorului ^1 ( 3 ) , cu aspect de bacă roșie , comestibil

 

PĂTLĂGEA

... s . f . 1. ( Determinat adesea , prin " roșie " ) Plantă erbacee legumicolă cu tulpina înaltă , cu frunze mari , penate și cu flori galbene , cultivată pentru fructul ei comestibil , sferic , roșu , zemos , bogat în vitamine ; roșie , tomată ( Lycopersicum esculentum ) ; p . restr . fructul acestei plante . 2. ( Determinat adesea prin " vânătă " ) Plantă erbacee legumicolă cu flori ...

 

PITARCĂ

PITÁRCĂ , pitărci , s . f . ( Reg . ) Numele a două specii de ciuperci înrudite cu mânătarca , dintre care una este comestibilă ( Boletus scaber ) , iar cealaltă comestibilă sau otrăvitoare ( Boletus luridus ) . - Probabil contaminare între pită și

 

RIDICHE

RIDÍCHE , ridichi , s . f . Plantă erbacee legumicolă din familia cruciferelor , cu frunze adânc crestate , cu rădăcina sferică sau conică , alungită , cărnoasă , umflată , comestibilă ( Raphanus sativus ) ; p . restr . rădăcina comestibilă a

 

SALATĂ

SALÁTĂ , salate , s . f . 1. Plantă legumicolă erbacee din familia compozeelor , cu frunze mari și rotunde , comestibile ( Lactuca sativa ) ; p . gener . nume dat unor plante erbacee cu frunze comestibile . 2. Preparat culinar făcut din anumite legume fierte sau crude , cu adaos de oțet , zeamă de lămâie și untdelemn , care se servește ca aperitiv sau ca

 

UNTDELEMN

... UNTDELÉMN s . n . Ulei comestibil extras din măsline ; p . gener . orice ulei vegetal comestibil

 

ȘORICI

ȘORÍCI s . n . Piele de porc pârlită sau opărită și curățată de păr pentru a deveni comestibilă . [ Var . : șoríc s . n . ] - Et .

 

ȘTEVIE

ȘTÉVIE , ștevii , s . f . Plantă erbacee cu tulpină puternică , cu frunze ovale , comestibile , a cărei rădăcină este folosită în medicină pentru proprietățile ei astringente și depurative ( Rumex

 

ȘTIR

ȘTIR s . m . Nume dat la trei plante erbacee , dintre care una cu tulpina ramificată , cu flori verzi dispuse în ghemulețe rotunde și cu frunze comestibile ( Amaranthus angustifolius ) , alta cu tulpina dreaptă , solidă și păroasă , cu flori verzi , mărunte , reunite într - un spic ca un fel de pămătuf la vârful ramurilor , și care servește ca nutreț pentru porci ( Amaranthus retroflexus ) , iar a treia cu frunzele roșii și florile purpurii , dispuse în ghemulețe rotunde la subsuoara frunzelor superioare sau în spice lungi și subțiri , folosită ca plantă ornamentală ( Amaranthus

 

AFIN

AFÍN^2 , - Ă , afini , - e , s . m . și f . ( Jur . ) Rudă prin alianță . ÁFIN^1 , afini , s . m . Arbust scund , foarte ramificat , cu frunze oval - alungite , cu flori de culoare roz - deschis și cu fructe comestibile , răspândit în regiunile de munte ( Vaccinium myrtillus ) . - Et .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...