|
|
||
Vezi și:COTRUȚĂ,
CĂMIN,
SILIȘTE,
VETRIȘOARĂ,
ȚEST,
BURCĂ,
COȘ,
COTLON,
CRUCNĂ,
CUȘNIȚĂ,
DEMOBILIZA
... Mai multe din DEX...
VATRĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. VÁTRĂ, vetre, s.f. 1. Un fel de platformă înălțată, amenajată în tinda caselor țărănești, pe care se face focul pentru a pregăti mâncarea; parte plană din interiorul cuptorului (de pâine) sau al sobei, care susține cuptorul sau soba în afară și pe care se poate ședea sau dormi. * Expr. A îmbătrâni în vatră = a rămâne fată bătrână, nemăritată. A rămâne cu sluta în vatră = a nu-și putea mărita fata. A cloci pe vatră = a lenevi (la căldură), a trândăvi. A cădea cuiva în vatră = a fi oaspete nepoftit și supărător al cuiva. ** Parte a forjei în care se depozitează și unde arde combustibilul; partea inferioară din interiorul unui cuptor metalurgic, pe care se aşază materialele care trebuie încălzite sau topite. 2. Locuință, așezământ stabil, cămin, casă (părintească). * Loc. adj. De vatră = care și-a făcut gospodărie și s-a statornicit într-un loc. ** Loc de baștină, de origine. * Expr. (Ieșit din uz) A lăsa (un ostaș) la vatră = a elibera (un ostaș) după terminarea stagiului militar. ** Cuib al unui animal sălbatic, cu puii în el. 3. Locul principal, central al unei așezări, al unei instalații etc.; locul pe care s-a clădit ceva, pe care se construieşte sau unde se aşază ceva. * Vatra satului = suprafața de teren pe care se întinde satul. 4. (Pop.) Porțiune de pământ, pe un câmp, care se deosebeşte de restul locului printr-o vegetație diferită sau prin absența vegetației. Cf. alb. %vatre%.Sursa : DEX '98 VÁTRĂ s. v. dușumea, pardoseală, podea, prispă, scândură.Sursa : sinonime VÁTRĂ s. 1. cămin, cuptor, (prin Transilv.) cameniță. (Vasul stă așezat pe \~.) 2. (reg.) siliște. (\~ a casei.) 3. (înv.) siliște. (\~ a unui sat.)Sursa : sinonime vátră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. vétrei; pl. vétreSursa : ortografic VÁTR//Ă vétre f. 1) Suprafață plană situată în partea de jos a cuptorului, prelungită în afară, pe care se trage jăraticul (și pe care uneori se pregătește mâncarea). * A-i lua (sau a-i vinde) și cenușa din \~ a-i lua totul; a nu-i lăsa nimic. A se prinde cu mâinile de \~ a ajunge la o stare materială foarte bună; a deveni bogat. A cădea musafir în \~ a fi musafir nepoftit și nedorit. 2) Construcție plană, înaltă și lungă, care prelungeşte cuptorul sau soba în afară, pe care se poate dormi (mai ales iarna, când se face focul). * A cloci pe \~ (sau a se muta de pe \~ pe cuptor) a-și petrece vremea fără nici un rost; a trândăvi; a lenevi. A îmbătrâni pe \~ a rămâne fată bătrână; a nu se mărita. 3) Casă părintească; cămin. * A fi lăsat la \~ a fi lăsat acasă; a fi demobilizat. A rămâne cu sluta în \~ a rămâne cu fata nemăritată. 4) Loc pe care se întemeiază o așezare, o construcție. \~a satului. \~a iazului. 5) Fâșie de pământ mai ridicată pe care se seamănă legume sau flori; strat; răzor. 6) Partea de jos a unei galerii de mină, ce constituie baza ei. 7) Parte a unui cuptor metalurgic, unde se aşază materialul care trebuie topit. [G.-D. vetrei; Sil. va-tră] /Cuv. autoh.Sursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru VATRĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 176 pentru VATRĂ. Alexandru Vlahuță - La vatra rece Alexandru Vlahuţă - La vatra rece La vatra rece de Alexandru Vlahuță I Oblonitu-mi-a fereasta Gerul, cu-a lui flori de gheață, Și, în toată casa asta, Eu sunt singura viață. Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că suntem doi, Aș mai sta cu el de vorbă, Mai uitând cele nevoi; Ne-am pricepe-nde noi plânsul, Eu cenușă el scântei, Câte nu mi-ar spune dânsul Dun poveștile cu zmei! Anevoie vremea trece Când urâtul greu te-apasă. Ce ursuză-i vatra rece! Parc-aș sta c-un mort în casă. II Se aude-n horn nebunul Viscol, aprig vâjiind, Și din strășini, câte unul, Cum cad țurțurii plesnind; Sună-n crengile lovite Uscat zgomot ca de oase, Și vârtejuri, repezite, Bat în ușă mânioase. Se arată-n neguri luna, Albe stelele sclipind; Și de ger s-aud întruna În pod corzile trosnind. Mi-ar prii, pe-o așa iarnă, O-mpietrită amorțire Îndelung să mi s-aștearnă Peste cuget și simțire Să adorm, capul să-mi scutur De povoara cugetării... Cât aș da să văd un flutur Tăind para ... cap, în ceasul morții! Afară-i vânt și e-nnorat, Și noaptea e târzie; Copilele ți s-au culcat Tu, inimă pustie, Stai tot la vatră Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... Acea cameră misterioasă, boltită cu piatră, puțin ridicată și luminată prin două metereze, are în fund un soi de scobire în zid, ce servea de vatră. Ferestrele ei privesc în partea Prutului. Așadar, rândul de sus al palatului se compune din cinci camere, dintre care una tainică și subașezată. Intrarea în ... Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ... George Coșbuc - Pastel (Coșbuc) ... ntors cu fața cătr-apus Dă semne nopții din ponoare. Ea-mbracă haine-ntunecate Și liniștit din aripi bate Plutind tăcută-n sus. Tăciunii-n vatră dau lumină; Pe drumul de drumeți sărac Mai vezi fugind câte-o vecină Să ceară cu-mprumut jaratec; Grăbit, dă roate, singuratec, Tăcutul liliac. Și ... sună - Începe-a se zări de lună Și-i liniște pe drum. Copiii dorm, visându-și jocul. Mai toarce mama. În curând, Pe vatră ... de tace iarăși place, Că are pe vino-ncoace; Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată  Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior, Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș ... Genele-i se-ngreuiază; Adormind astfel cum șade, Fusul din mână îi cade; Doar prin somn mișcă piciorul, Ca să-și legene ficiorul. Focu-n vatră se potoale, E-o căldur-așa de moale Și sub candela smerită Ea adoarme zugrăvită; Iar cămașa stă să-i cadă De pe umeri de ... Vasile Alecsandri - Cucul și turturica ... drăgostim Și să ne iubim. TURTURICA Ba, cucule, ba, Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună pace, Că zău, m-oi preface Azimioară-n vatră Cu lacrimi udată, Și de foc uscată, De toți lepădată. CUCUL Oricum te-i preface, Tot nu ți-oi da pace, Că și eu m ... pe o prăjină și a se duce prin văzduh după glasul fermecătoarei care, bătând cu o vărguță de alun peste o ulcică din vatră, cheamă necontenit pe iubitul ei. Sunt oameni care pretind că au văzut asemenea călăreți fantastici trecând ca săgeata prin aer. Nimica nu-i poate opri ... Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte ... aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul ... Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie ... Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie Noapte de decemvrie de Alexandru Macedonski Pustie și albă e camera moartă... Și focul sub vatră se stinge scrumit... Poetul, alături, trăsnit stă de soartă, Cu nici o scânteie în ochiu-adormit... Iar geniu-i mare e-aproape un mit... Și ... bezna lungește o strașnică gheară, Și lumile umbrei chiar fruntea i-o cer... Și luna e rece în el, și pe cer. Dar scrumul sub vatră, deodată, clipește... Pe ziduri, aleargă albastre năluci... O flacără vie pe coș izbucnește, Se urcă, palpită, trosnește, vorbește... ,,Arhanghel de aur, cu tine ce-aduci ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Sorcova ... strecură pe prispa din jurul pereților până la spatele casei, apoi se întoarse într-un suflet în tindă, se scutură de omăt și sări pe vatră. — Nu e, mamă, nu e fum, nu e nimic; geamurile — înghețate tun, cu frunze geruite, de nu le-ai răzui nici cu custura ... ... greu, Când dânșii nu-ți dau chinuri, tu singur doară dai-ți În fundul casei doarme, din vremuri vechi, un laiț Bătrân și rupt, pe vatră dă licur un opaiț Din ultimul oleu. Și masă nu-i, căci masă au numai când e soare; Prânzesc pe cornul vetrii, ci-n zi ... o pun pe patru pari De fag, cari stau în fața odăii lor și cari Țin masa pe picioare. Trei scânduri, cari au capăt pe vatră așezat Și merg până pe laiț, fac slujba unui pat Mai gol și mai nemernic ca tot ce-i prin odaie; Și ghem făcut, pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VATRĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru VATRĂ. ... COTRÚȚĂ , cotruțe , s . f . ( Reg . ) Vatră mică ; parte sau colț din vatră ; loc gol între cuptor și perete ; adâncitură sub vatră ... CĂMÍN , căminuri , ( 1 , 4 , 6 ) ( 2 , 3 , 5 ) cămine , s . n . 1. Sobă joasă , zidită la peretele camerei , cu vatra larg deschisă . 2. Cuptor , vatră . 3. Coș pe unde iese fumul ; horn . 4. Fig . Casă părintească ; p . ext . familie . 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social - cultural ; cămin de ... SÍLIȘTE , siliști , s . f . 1. Denumire dată în evul mediu , în țările române , locului pe care fusese sau pe care era așezat un sat ; vatra satului . 2. ( Pop . ) Loc necultivat , bun pentru cultura cerealelor , sau loc plantat cu pomi ( în apropierea sau în vatra ... VETRIȘOÁRĂ , vetrișoare , s . f . Diminutiv al lui vatră ; vetriță . - Vatră ȚEST , țesturi , s . n . 1. Obiect de pământ sau de fontă de forma unui clopot , cu care se acoperă pâinea , mălaiul etc . puse la copt pe vatra încinsă . 2. ( Pop . ) Carapace de broască ... BÚRCĂ^2 , burci , s . f . ( Reg . ) Turtă din mălai care se coace pe vatră ... toracică ; torace . 8. Canal îngust , izolat sau făcut în zid și trecut prin acoperișul unei case , prin care iese fumul de la sobă , de la vatră COTLÓN , cotloane , s . n . 1. Loc ferit , neumblat ; ascunzătoare , ascunziș . 2. Construcție de zid , suport solid de fier sau înjghebare simplă de pietre , în care se face loc și pe care se așază cazanul la fiert . 3. Firidă făcută în zid , sub cuptorul vetrei CRÚCNĂ , crucne , s . f . Bară de oțel , cu mâner în formă de ochi , cu care se scutură zgura de pe vatra cuptorului ori cu care se amestecă baia de metal topit la fabricarea oțelului . - După germ . Kr� ... CÚȘNIȚĂ , cușnițe , s . f . ( Reg . ) Vatră ... DEMOBILIZÁ , demobilizez , vb . I . Tranz . . 1. A lăsa la vatră trupele mobilizate , a trece armata la starea de pace . 2. Fig . A face să slăbească forța combativă , vigoarea , tenacitatea cuiva ; a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||