Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: PUNE

  Vezi și:PUNE, AȘEZA, LUA, PĂSTRA, ÎMPIEDICA, ÎNHĂMA, ÎNSĂMÂNȚA, ÎNSCENA, ÎNTREBA, ACOPERI, ACTIV ... Mai multe din DEX...

PUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PUI^1, pui, s.m., interj. I. S.m. 1. (De obicei urmat de determinări care indică specia) Pasăre, de la ieșirea din ou până la maturitate. * Expr. Pui de cuc = bastard. Pui de bogdaproste = a) pui de găină (de obicei mai mic și mai slab) care se de pomană la înmormântare; b) copil mic, prăpădit; copil al nimănui; bastard. 2. Spec. Pui^1 (I 1) de găină; carnea gătită a acestei păsări. 3. P. gener. Orice animal de la naștere până la maturitate. * Expr. Pui de viperă (sau de năpârcă) = om rău, viclean, primejdios. 4. Ou sau larvă de insectă. 5. Copil. * Expr. Pui de lele = a) copil din flori, bastard; p. ext. derbedeu; b) bărbat afemeiat; c) femeie ușuratică, imorală. (Nici) pui de om = nici țipenie, nimeni. ** (Fam.; adesea la voc.) Termen de dezmierdare folosit când vorbești cu sau despre un copil ori cu sau despre bărbatul iubit. ** (Urmat de prep. "de", care introduce un nume de obiect, acestuia valoare de diminutiv) Pui de mămăligă. Pui de pernă. ** (Urmat de prep. "de", care introduce diverse nume, conferă acestora valoare de superlativ) Pui de somn. Pui de bătaie. 6. Plantă tânără, puiet; ramură tânără care crește din rădăcina sau tulpina unei plante; mlădiță, lăstar. ** Spec. Vlăstar care răsare pe lângă tulpina porumbului, copileț. 7. (Pop.; la pl.) Cusătură decorativă măruntă în formă de cruciulițe pe pieptul, pe poalele și pe mânecile cămășilor țărănești. ** (Reg.) Puncte de altă culoare pe fondul unei țesături; picățele. 8. Ambarcație mică cu vâsle, folosită pentru anumite servicii la bordul vaselor mai mari. II. Interj. (De obicei repetat) Strigăt cu care se cheamă puii^1 (I 2) sau alte păsări de curte. - Lat. *pulleus (= pullus).

Sursa : DEX '98

 

PUI^2, pui, s.m. Puișor^2. - Din scr. pulja.

Sursa : DEX '98

 

PUÍ^3, pers. 3 puiește, vb. IV. Tranz. (Reg; despre păsări) A face pui^1. [Var.: puiá vb. I] - Din pui^1.

Sursa : DEX '98

 

PUI s. v. bobiță, copil, mișină, picățea, sertar.

Sursa : sinonime

 

PUÍ vb. v. copili, face, făta, goni, împerechea, împreuna, încrucișa, înfrăți, naște, plivi.

Sursa : sinonime

 

PUI s. I. 1. (pop.) făt. (\~ul iepei.) 2. prăsilă, progenitură, (Mold.) tinc, (înv.) prăsitură. (Pisica cu \~ii ei.) *3. (reg.) cățel. (\~ul unei insecte.) 4. v. copil. II. v. pernuță.

Sursa : sinonime

 

pui (ființă, obiect mic, monedă, acțiune bancară) s. m., pl. pui, art. púii

Sursa : ortografic

 

pui (cusătură) s. m., pl. pui, art. púii

Sursa : ortografic

 

pui interj.

Sursa : ortografic

 

pui, pui interj.

Sursa : ortografic

 

puí vb., ind. prez. 3 sg. puiéște, imperf. 3 sg. puiá; conj. prez. 3 sg. și pl. puiáscă

Sursa : ortografic

 

PUI^1 \~ m. I. 1) Pasăre de la ieșirea din găoace și până la maturitate. \~ de găină. \~ de curcă. * \~ de cuc (sau de bogdaproste) copil al nimănui. 2) Carne de găină tânără. Zeamă de \~. 3) Orice ființă vie în prima fază de dezvoltare. \~ de om. \~ de urs. * \~ de lele a) persoană ușuratică, amorală; b) copil nelegitim; bastard. \~ de viperă (sau de năpârcă, de șarpe) om rău, perfid. 4) Ramură tânără care porneşte de la rădăcina unei plante; copileț. 5) fig. fam. Ființă scumpă, dragă. 6) la pl. pop. Cusătură decorativă în formă de cruciulițe mărunte făcută pe pieptul și pe mânecile cămășilor țărănești. II. (în îmbinări cu valoare de superlativ): \~ de ger ger cumplit. \~ de somn somn bun, reconfortant. \~ de chef chef mare. \~ de bătaie bătaie zdravănă. /<lat. pulleus

Sursa : NODEX

 

PUI^2 \~ m. pop. Iritație a pielii la mâini sau/și la picioare, manifestată prin crăpături mărunte, uneori sângerânde, provocată de acțiunea concomitentă a umezelii, frigului și a murdăriei. /<lat. pulleus

Sursa : NODEX

 

PUI^3 interj. (se foloseşte repetat ca strigăt cu care se cheamă, mai ales, puii de găină și găinile). /<lat. pulleus

Sursa : NODEX

 

A PUÍ pers. 3 puiéște intranz. rar A scoate pui; a se înmulți. /v. pui

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1042 pentru PUI.

Ștefan Octavian Iosif - Aș pune cruce sărăciei

... Ştefan Octavian Iosif - Aş pune cruce sărăciei Aș pune cruce sărăciei mele De-aș fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și ...

 

Heinrich Heine - Aș pune cruce sărăciei

... Heinrich Heine - Aş pune cruce sărăciei Aș pune cruce sărăciei mele De-aș fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și ...

 

Vasile Alecsandri - Novac și corbul

Vasile Alecsandri - Novac şi corbul I Fost-a, cică, un Novac, Un novac, Baba Novac, Un viteaz de-al lui Mihai [1] Ce sărea pe șapte cai De striga Craiova vai! El un fecioraș avea Și tot astfel îi zicea: ,,Fecioraș, Gruiuțul meu! Ascultă de ce-ți zic eu, Să nu cazi la vreun loc rău, La loc rău și mult departe În neagra străinătate. [2] Dacă sorții te-or purta Țările de-a vântura Și-n Stambul de a intra, Tu de asta nu uita: Vamă dreaptă să plătești, Armele să-ți oțelești, Hainele să-ți primenești Ca să pari un biet sărac, Să nu semeni a Novac, Că nu-i turcilor pe plac." Grue-n Țarigrad intra, Vamă dreaptă el nu da, De haine nu se schimba, Ci pe uliți se primbla Tot în haine novăcești Cum e drag ca să-l privești! Turcii toți cât îl zăreau, Între dânșii se grăiau: ,,Ista-i Gruia lui Novac, Lui Novac Cara-Iflac!" [3] Și pe loc ei s-adunau, Și de Grue s-aninau, Și cu Grue se luptau Și pe Grue mi-l legau Cu trei funii de mătasă, ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian

... Nicolae Filimon - Despre teatrul italian Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Direcțiunea Teatrului de operă italiană fiind în ajunul de a se pune în concurență și a se da prin contract, nu ni se pare de prisos, în calitatea noastră de public, de amator de teatru ... poată fi adevărata espresiune a ideii și a geniului maeștrilor și să reproducă adevăratul colorit al diverselor opere ce se vor pune pe scenă; 2. de un cor bine disciplinat și compus de individe cu vocea întonată și cu cunoștințele cerute pentru buna esecutare a maselor ... speciale ca să controleze punerea operilor pe scenă, spre a nu se mai repeta erorile trecutului, adică a nu se mai pune pe scenă opere ciontite; 7. o poliție de scenă foarte severă pe timpul reprezentării, ca să înceteze odată pentru totdauna necuviințele ce se întîmplă adesea ... condițiunile unui bun impresariu, e de preferat a adopta un mod nou și poate mai bine nemerit, acela de a ne pune în relațiune d-a dreptul cu presa muzicală din Italia sau din Germania, să-i trimitem știință de resursele teatrului și de condițiunele ...

 

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... o! stăi că prea te pripești, voinicule, îi răspunse Sărăcia rânjind la dânsul cu batjocură. Ca să scoți sărăcia din casă, trebuie să ai ce pune în locul ei. Și, rânjind încă o dată, îi arătă niște colți, de care s-ar fi speriat și dracul. Bietul om tăcu și înghiți ... afară, dacă n-ai loc, și te du în oțelel puștei vrunui vânător că acolo ți-e locul. - Ba aia-a vorbă! mai pune-ți pofta în cui. Și lovind-o cu burduful în cap, o făcu mototol după ușă. Bietul Neagoe fu nevoit să petreacă încă o iarnă ...

 

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

... Dar ni-i frică că vom însera Și avem de trecut stânci, Văi adânci, Munți cu brazi mărunți Și întunecoși, Bine v-am găsit sănătoși! Pune plosca la gură, socru-mare, Ce s-a făcut s-a făcut, Nu mai este de desfăcut, Să dai numai opt ... l lasă pe mire să ia lada, zâcându-i: — ,,Nu-ți dăm lada, răscumpără pe lelița". Mirele dă vreo câteva copeici, și lada se pune-n căruță cu celelalte lucruri de-ale zestrei. Ș-apoi toată nunta se pornește la mire acasă. Înaintea pornirii, soacra cea mică (mama miresei) îi ...

 

Cezar Bolliac - Carnavalul

... subțire, la rochia-i elegantă Și la ai ei cercei; Gândește la răspunsuri, la grații, la cuvinte; Își râde în oglindă de loc ce-și pune-n minte Ceva ce-i place ei. Corsetul aci-și pune; își cearcă iar rochița, Pandlica care-o prinde, - săracă copilița! Viața-i e romanț! O! cât a să mai joace! Ce bine a ... racu, și-i zice: "Măiculiță, Te scoal', nu mai dormi! N-e frig și ne e foame; te scoal'! fă focu mare! Dă-mi pâine! Pune masa!' și ea,-n delir, tresare! Nu poate a-i mai minți. Se scoală,-și smulge părul și iese pe zăpadă, Și vede ...

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tovarăşii (Anghel) Tovarășii de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Ilustrațiuna română , II, nr. 11, nov. 1912. Apărută și în Minerva , III, 1074, 12 dec. 1911, p. 3, sub titlul "Doctorul, trăsura, vizitiul și caii". Era odată un doctor, o trăsură veche, doi cai fără culoare hotărîtă și un vizitiu bătrîn... Zic așa, pentru că sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie să se îngemăneze ca să poată fi, trebuie să-și întovărășească pe alții ca să fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri, se trezeau cu toții, privind prin opt ochi somnoroși lumina, tot atîtea fălci se deschideau formînd un uriaș căscat, diferite combustibile înghițeau fiecare și apoi ciudata mașină alcătuită se punea în mișcare. Cînd începuseră tovărășia asta nu erau ca astăzi; doctorul era brun, vizitiul blond, iar bidiviii suri, și uitam să spun că și adecvata trăsură la care erau înhămați cu toții, pe vremea ceea, era solidă, strălucitoare și juca ușoară și legănată ...

 

George Coșbuc - Legenda trandafirilor

... ți înviu copilul mort! Tu mergi și cată pe pământ O casă-n care niciodată N-au fost dureri și nici nu sânt, Și-acolo pune jurământ Că ai să plângi viața toată; Că de lumină vei fugi, Fiind d-a pururi supărată, Că n-ai să râzi cât ...

 

George Coșbuc - Un cântec barbar

... fie odată Toți corbii și lupii sătui! Căci vultur să fii, un colos, Cu aripi de repezi furtune Și cuibul în cer de l-ai pune, De-acolo noi da-te-vom jos! Ce-i viu sfâșia-vom în dinți; Aprinde-vom templele tale; Vom naște pustiul în cale; Vom face ... om trece sub furci caudine, I-om pune cu fruntea-n nisip. Si fără de milă, călăi, În fașe strivi-vom poporul, Și mândri vom pune piciorul Pe gâtu-mpăraților tăi! Vom face cât cerul de nalt Mormanul cadavrelor crunte Și munte vom pune pe munte Și cerului da-vom asalt. Pe-al vostru Zalmoxe-pigmeu L-om prinde de barbă-nhățându-l, Cu tronu-i cu tot răsturnându ...

 

Ion Luca Caragiale - Procedee electorale

... ne spre a ilustra îndeajuns istoria scandaloasă a celor din urmă alegeri. Astfel, în puține cuvinte, comitetul central din București se pune la dispoziția comitetelor din județe pentru orice trebuință vor simți ele, de natură a se satisface prin concursul puternic ce le-ar putea ... decât pentru col. I și II; despre celelalte două, nici nu-i trece prin gând I. P. S. Sale că vor îndrăsni a pune vreun obstacol la reușita candidaților drept credincioși. Obstacolele și dificultățile pe cari marele partid, - dela cel mai neînsemnat, Warszawsky, până la cel mai de frunte ... după mai multe denunțări, este amenințat a-și pierde postul și a fi dat în judecată. Dacă nepotului i s'ar pune cuțitul la os dela înaltele locuri, unchiul de sigur s'ar înmuia. D. C. A. Rosetti citește notița și o recomandă locurilor competente ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 487 pentru PUI.

PUNE

... a căzni , a chinui . A pune o întrebare ( sau întrebări ) = a întreba , a chestiona . A pune stavila = a stăvili . A pune în primejdie = a primejdui . A - și pune nădejdea ( sau speranța , credința ) în cineva sau ceva = a nădăjdui , a se încrede în ajutorul cuiva sau a ceva ... se bizui , a se întemeia . A pune vina ( pe cineva sau ceva ) = a învinui ( pe nedrept ) . A pune în ( sau pe ) seama ( sau la activul ) cuiva ( sau a ceva ) = a atribui ( pe nedrept ) . A pune grabă = a se grăbi . A pune nume ( sau poreclă ) = a numi , a porecli . A pune în valoare = a valorifica . A pune în evidență = a evidenția , a sublinia , a releva . A pune la îndoială = a se îndoi . A pune la socoteală = a socoti , a îngloba . A pune

 

AȘEZA

... AȘEZÁ , așéz , vb . I . I. 1. Refl . și tranz . A ( se ) pune pe ceva sau undeva pentru a ședea sau a face să șadă . 2. Refl . A se stabili într - o ... refl . A ( se ) pune într - o anumită ordine ; a ( se ) rândui , a ( se ) aranja . 2. Intranz . ( Pop . ) A pune la cale ; a proiecta , a plănui . III. Tranz . ( Rar ) A înfățișa un fapt într - o anumită lumină . 2. ( Înv ...

 

LUA

... prinde un obiect în mână spre a - l ține ( și a se servi de el ) sau spre a - l pune în altă parte . 2. A mânca ( pe apucate ) , a înghiți din ceva ; spec . a înghiți o doctorie . 3. A ... lucru ( fără intenție de a și - l însuși ) . III. 1. A - și însuși ceea ce i se cuvine , a pune stăpânire pe ceva ; p . ext . a primi , a căpăta . 2. A ( - și ) face rost de ceva ; a găsi ...

 

PĂSTRA

... PĂSTRÁ , păstrez , vb . I . Tranz . 1. A ține la loc sigur , păzind cu grijă , a pune bine ; a ține în bună stare , a avea grijă , a pune bine ; a ține în bună stare , a avea grijă de . . . ; a ține în posesiunea sa . 2. A menține ... menține , a face să dureze . 3. A nu divulga , a nu destăinui ( secrete , taine etc . ) . 4. A pune

 

ÎMPIEDICA

... piciorul ) de ceva sau de cineva care stă în cale ( și a cădea ) ; a se poticni . 2. Tranz . A pune unui animal piedică la picioare , a - i lega picioarele ca să nu poată fugi . 3. Tranz . Fig . A opri , a ...

 

ÎNHĂMA

... ÎNHĂMÁ , înhám , vb . I . 1. Tranz . A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune ; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) angaja la realizarea unui ...

 

ÎNSĂMÂNȚA

... ÎNSĂMÂNȚÁ , însămânțez , vb . I . Tranz . 1. A pune în pământ semințele unei culturi ; a semăna ^1 . 2. A pune

 

ÎNSCENA

... ÎNSCENÁ , înscenez , vb . I . Tranz . 1. A regiza un spectacol , a pune în scenă . 2. Fig . A pune

 

ÎNTREBA

... ÎNTREBÁ , întréb , vb . I . 1. Tranz . și refl . ( recipr . ) A ( - și ) pune întrebări , în scopul de a afla un răspuns . 2. Tranz . și intranz . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " sau " despre " ) A ... cuiva ) vești sau lămuriri despre . . . , a se interesa , a se informa de . . . , a cerceta . 3. Tranz . A pune

 

ACOPERI

... ACOPERÍ , acópăr , vb . IV . 1. Tranz . A pune peste un obiect sau peste o ființă ceva care le ascunde sau le protejează . 2. Tranz . A pune peste un obiect deschis ceva care să - l închidă , să - l astupe . 3. A aplica un strat de material pe suprafața unui obiect ...

 

ACTIV

... înscriu aceste mijloace . 3. ( În expr . ) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acțiuni grave . A pune ceva la activul cuiva = a pune o acțiune ( gravă ) pe seama cuiva . 4. Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieții politice și obștești sub conducerea organizațiilor partidului clasei muncitoare ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...