|
|
||
Vezi și:ARZĂTOR,
COMBUSTIBIL,
IGNIFUG,
MOCNI,
PÂRJOLI,
POTOLI,
STINGE,
ÎN,
ÎNĂBUȘI,
ÎNCINGE
... Mai multe din DEX...
ARDE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÁRDE, ard vb. III. I. Intranz. (Despre foc) A fi aprins. II. 1. Tranz. A da foc, a băga în foc. * Expr. A arde cu fierul roșu = a) a face (unui animal) un semn cu un fier înroșit în foc; b) a înfiera; a stigmatiza (pe cineva). 2. Tranz., refl. și intranz. A (se) consuma, a (se) distruge prin foc. ** Tranz. A strica o mâncare expunând-o prea mult la acțiunea focului. * Refl. S-a ars mâncarea. ** Tranz. A distruge printr-o reacție chimică. 3. Tranz. și intranz. A încinge, a încălzi (tare). ** Tranz. A expune acțiunii focului (în procesul de fabricare) obiecte de lut, de ceramică etc. ** Tranz. A dezinfecta un instrument trecându-l prin flacără. ** Tranz. A cauteriza o rană. III. Intranz. 1. A răspândi lumină; a luci, a străluci. Lampa arde. 2. (Despre soare) A răspândi căldură mare; a dogori; a fi fierbinte. ** Tranz. și refl. A (se) bronza, a (se) pârli (prea tare). IV. 1. Refl. și tranz. A suferi sau a face să sufere o durere vie, o arsură la atingerea cu focul sau cu un obiect foarte fierbinte; a (se) frige. ** Tranz. A produce o senzație asemănătoare cu o arsură. 2. Tranz. Fig. A da o lovitură. I-a ars o palmă. ** (Fam.) A face ceva cu pasiune. Îi arde o horă. ** Tranz. și refl. (Fam.) A (se) păcăli, a (se) înșela. 3. Intranz. A se înroși tare (din cauza unei stări emotive). ** A avea febră. ** Fig. A fi cuprins de un sentiment profund, puternic. * Expr. A-i arde (cuiva) de ceva = a simți o dorință (arzătoare); a avea dispoziția să..., a avea chef de... - Lat. ardere.Sursa : DEX '98 A arde ≠ a se stingeSursa : antonime ÁRDE vb. v. ademeni, amăgi, bănui, da, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, sclipi, străluci, trage, trișa.Sursa : sinonime ÁRDE vb. 1. a dogori, a frige, a pârjoli, (pop.) a pripi, a zăpuși, (înv. și reg.) a păli, a prigori. (Soarele \~.) 2. v. încinge. 3. a (se) mistui. (Focul a \~ totul.) 4. v. incinera. 5. v. frige. 6. v. cauteriza. 7. v. bronza. 8. v. lumina.Sursa : sinonime árde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ard, imperf. 3 sg. ardeá, perf. s. 1 sg. arséi, 1 pl. árserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. árdă (și árză în expresia arză-l focul); imper. 2 sg. tranz. árde!, intranz. arzi!, 2 pl. árdeți!; part. arsSursa : ortografic A SE ÁRDE mă ard intranz. 1) (despre oameni sau despre corpul lor) A se bronza prea tare. 2) fig. A suferi un eșec; a rămâne păgubaș; a se frige; a se pârli. /<lat. ardereSursa : NODEX A ÁRDE ard 1. intranz. 1) (despre foc) A fi aprins. 2) (despre obiecte, lucruri etc.) A se distruge prin foc; a se preface în cenușă. Pădurea arde. 3) A emite lumină; a lumina. Lampa arde. 4) (despre surse de căldură) A emana radiații calorice; a răspândi căldură foarte mare; a frige; a dogorî; a pârjoli; a pârli; a păli. Soba arde. 5) fig. (despre persoane sau despre părți ale corpului lor) A avea temperatură ridicată. 6) fig. (despre față, obraji) A se înroși din cauza unei stări emotive. 7) A fi cuprins de un sentiment puternic. \~ de rușine. 8) A avea mare dorință (de ceva). A-i \~ de plecare. 2. tranz. I. 1) A distruge prin foc; a preface în cenușă. \~ o scrisoare. 2) A consuma dând la foc. \~ toate lemnele. 3) (mâncăruri) A face să-și piardă calitățile, expunând prea mult acțiunii focului. 4) (cărămidă, obiecte de ceramică etc.) A supune acțiunii focului în procesul de fabricație. 5) (instrumente) A trece prin foc în vederea dezinfectării. 6) (țesuturi bolnave) A distruge cu cauterul; a cauteriza. 7) (ființe sau părți ale corpului lor) A face să suporte o durere fizică (atingând de foc sau de ceva fierbinte); a frige. 8) fig. A face să simtă o senzație asemănătoare cu o arsură. II. (în îmbinări) 1) (sugerând ideea de bătaie) \~ o palmă. \~ un bici. 2) (sugerând ideea realizării din plin a unui proces) \~ un cântec. \~ o sârbă. III. (în imprecații) Ardă-l (sau arză-l) focul (să-l ardă)! /<lat. ardereSursa : NODEX árde (-d, -rs), vb. - 1. A fi aprins. - 2. A mistui, a consuma prin foc. - 3. A încălzi soarele, a pîrjoli. - 4. A încălzi. - 5. A se consuma grăsimile organice, a se produce combustie internă. - 6. A avea călduri sau febră, ca urmare a arderilor din organism. - 7. A fi mistuit de focul patimii. - 8. A ustura, a durea, a produce suferință. - 9. A încălzi, a dogorî. - 10. a înșela, a trage pe sfoară, a escroca. - 11. A avea chef de ceva. - 12. A face ceva de mîntuială, a da rasol. - 13. (Arg.) A avea relații sexuale cu o femeie. - Mr. ardu, ardire, megl. ard, istr. ordu. Lat. *ard?re, în loc de ard?re (Pușcariu 114; Candrea-Dens., 78; REW 620; DAR); cf. vegl. ardar, it. ardere, prov., v. fr. ardre (cf. v. fr. ardoir ard?re), cat., sp., port. arder. Cf. arșiță, arsură. Der. ardească, s.f. (dans tipic din Bucov.), dans legat de obiceiurile populare ale focurilor de Bobotează, și al cărui nume vine de la pericolul de a-și arde hainele la care s-ar expune cei care îl joacă, dacă nu ar fi atenţi (DAR nu cunoaște originea acestui cuvînt); ardei, s.m., pe care Körting 826 îl deriva de la lat. *ardivus (respins de Densusianu, Rom., XXXIII, 274) este probabil un pl. vechi de la *ardel, formație dim.; ardeia, vb. (a condimenta cu ardei); ardeietură, s.f. (boia de ardei); arzător, adj. (fierbinte, puternic, intens, palpitant). Din. rom. a trecut în. mag. árdelj "ardei" (Edelspacher 8).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ARDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 580 pentru ARDE. ... Hristos se roagă. Sânge cade Din fruntea lui în picături Pentru a lumii răutate, A omului păcate, uri. Dumnezeiasca-nsuflețire Îi arde-n ochii Lui senini, Și cu o jalnică zâmbire El rabdă-a crucii chinuire, Cununa aspră cea de spini. Pe lângă cruce stau ... Pe buze vede și citește Iuda dreapta judecată; Dreptatea sfântă, mâniată, Iertare nu-i mai dăruiește... ,,Vedere-amară, fugi departe, Căci pieptul meu de muncă arde, Măcar un ceas ori o clipire Tu vezi: ființa vânzătoare Îți scaldă Sfintele picioare În lacrimi... Doamne miluiește Și iartă... Vezi, necazu-mi crește Cu ... Vasile Alecsandri - Horea și Cloșca ... şi Cloşca Horea, Cloșca-s la un loc Ș-au aprins un mare foc Și cântă voios în joc: ,,Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un foc de noi aprins. Las' să ardă și să crească, Ca-i în țara ungurească! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc ... Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar ... Norodul tău îl mântuiește, La chinuire mă-ntărește, În fața celor orbi și muți, Ș-atunci cu dragoste la moarte Jertfi-voi inima ce-mi arde!" Au zis — și mâinile în sus Întins-a Domnul Iisus. Și s-a făcut tot rugăciune... Și foc în față ... Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar ... Norodul tău îl mântuiește, La chinuire mă-ntărește, În fața celor orbi și muți, Ș-atunci cu dragoste la moarte Jertfi-voi inima ce-mi arde!" Au zis — și mâinile în sus Întins-a Domnul Iisus. Și s-a făcut tot rugăciune... Și foc în față ... ... mormânt. Care-i scopul vieții mele, Întreb sufletu-mpietrit? Ochiu-i stins, buzele mele De dureri a-nvinețit. Crucea-mi pare gânditoare, Parcă arde-a vieții-mi tort Și prin neguri mormântare Privesc fața mea de mort. Dar atunci când albe zâne S-or privi-n sufletul ... soarte, C-atunci m-ai lua, La mine-ai căta Gândindă, cum e trecătoare O floare. Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n o inimă jună, Un glas de pe buze aprinse de dor, O minte pustie, nebună Și dulce descânt Pe coarde de-argint, Când palida ... Mihai Eminescu - Ondina (Fantazie) ... mormânt. Care-i scopul vieții mele, Întreb sufletu-mpietrit? Ochiu-i stins, buzele mele De dureri a-nvinețit. Crucea-mi pare gânditoare, Parcă arde-a vieții-mi tort Și prin neguri mormântare Privesc fața mea de mort. Dar atunci când albe zâne S-or privi-n sufletul ... soarte, C-atunci m-ai lua, La mine-ai căta Gândindă, cum e trecătoare O floare. Dar eu nu-s, copilă, decât un amor Ce arde-n o inimă jună, Un glas de pe buze aprinse de dor, O minte pustie, nebună Și dulce descânt Pe coarde de-argint, Când palida ... Vasile Alecsandri - Nevasta harnică ... Nevasta harnică Iaca mândra de pe vale! Cu rochița în paftale Cum mă-ntâmpină în cale. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Ea aleargă-n fuga mare, Seceră orz de prânzare, Și-l usucă-ntr-o căldare. Of, of, of și ... suflețelul meu! Până un copil să sugă, Se azvârle ca vârlugă Și râșnește tot în fugă. Of, of, of și aoleu, Arde suflețelul meu! Într-o clipă ea frământă, Se roșește, se-nfierbântă Și de bucurie cântă. Of, of, of și aoleu, Arde ... ... muncă fioros! Aci fumurile lumii nu pot să se mai scoboare, Și nici vaiete, nici lacrimi nu pot să reurce-afar', Iar pe ceruri de-arde încă binefăcătorul soare, Pentru cei ce sunt năuntru strălucește în zadar! Scările în lungi spirale tremură ș-abia te poartă, Pasul ți se-mpleticește, spiritul ... au trecut! Am văzut și tinerețea în deplina-i bărbăție, Cu suavele ei forme și cu mușchii ei de fier, Cu privirea ei în care arde-o stea de poezie, Ridicând de disperare pumni nemernici către cer! În zadar sunt însă toate. Cel ce intr-aci o dată, Vinovat, sau poate ... mulți în două frântă, Cu o mână tremurândă ridicând greul ciocan Cum își plimbă împrejuru-i ochii care te-nspăimântă. Ochi în care nu mai arde nici-un simțământ uman! Am văzut... și-n taină sfântă întrebatu-m-am atunce, Ce sunt oare-acele umbre și de ce sunt ele-aci ... George Coşbuc - Sulamita Sulamita de George Coșbuc La nucii din livezi m-am dus, Să văd ce e prin vale, Am mers la vii pe deal în sus Și mi-am făcut o cale Pe câmpii de către Damasc De ce m-am dus eu oare La locul unde turme pasc? Vă jur, fete fecioare, Să nu cercați voi a trezi Iubirea-n piept cu sila, Căci ea de sine va veni! Cunoașteți voi copila Sionului? Cine-i ca ea? Frumoasă ca ea, cine? Frumoasă ești, iubita mea, Nici roza nu-i ca tine! Vai, las să te mai văd, căci fierb Vii, scumpă porumbiță, Sărind pe deal ca pui de cerb, Jucând a ta cosiță Prin crinii câmpului, dar las Să-ți văd obrajii, dragă, S-aud fermecătorul glas; Să tremur ziua-ntreagă Căci te aseamăn, roza mea, Cu roibii de la carul Lui Faraon și-am zis: Ca ea Nici una n-află harul! Oh, cât de drag știi să zâmbești, Plăcută ești ca luna, Ca soarele curată ești, Tu singură-a mea una! Al tău sunt eu, a mea ești tu! Am optzeci de regine. Dar nu-mi ... Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie ... să arzi globul ce noi îl locuim? El, drept, mult nu plătește, dar tot avem cuvinte Viața-i păcătoasă cîtva să prelungim. De ne vei arde-acuma, să știi că or să nască În locu-ne ființe mai rele decît noi, Ce-n grab or să-ntărîte mînia ta stelească, Prin ... n-o merita viață, Poți să-l prăjești în voie-ți, eu nu mă-mprotivesc, Dar azi, topește numai a inimilor gheață, Și arde ... Iacob Negruzzi Informații despre această ediție O! voi pe care-amorul Cu focu-i v'a muncit, Voi singuri știți cum dorul Te arde de cumplit. Iubita e departe De peptul meu aprins, Și sufletul meu arde De dor, de foc nestins. Zadarnic peptu-mi plânge Adânc suferitor, Ah! Dorul nu se stinge În lacrime de dor. O! voi pe care-amorul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 71 pentru ARDE. ... ARZĂTÓR , - OÁRE , arzători , - oare , adj . , s . m . , s . n . I. Adj . 1. Care arde , care dogorește ; fierbinte ; torid . 2. Fig . Puternic , intens ; deosebit ( de mare , de important ) . Document de o arzătoare actualitate . II. S . m . Muncitor calificat care încinge ... ... COMBUSTÍBIL , - Ă , combustibili , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre materiale ) Care are însușirea de a arde . 2. S . m . Materie , de obicei organică , care arde ... IGNIFÚG , - Ă , ignifugi , - ge , adj . ( Despre materiale ) Care se aprinde și arde foarte greu sau care nu arde ... MOCNÍ , mocnesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre foc ) A arde înăbușit , fără flacără ; a arde sub cenușă ; a fi pe punctul de a se stinge . 2. Fig . A - și trece vremea fără folos , a ... ... Tranz . A da foc sau a pune foc cu scopul de a distruge . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A arde , a mistui în flăcări o ființă . 3. Intranz . ( Despre soare ) A încălzi peste măsură ; a arde , a dogorî . 4. Tranz . ( Despre soare ) A ofili , a veșteji , a usca din cauza arșiței prea mari ... ... se domoli , a ( se ) calma , a ( se ) alina ; a ( se ) îmblânzi . 2. Refl . ( Despre foc sau o materie care arde ) A arde STINGE , sting , vb . III . 1. Tranz . A face să nu mai ardă , a opri din ardere focul sau obiectele care ard . 2. Tranz și refl . A face să nu mai lumineze , să nu mai radieze etc . sau a înceta să lumineze , să radieze . 3. Refl . și tranz . A slăbi în intensitate ; a se auzi sau a face să se audă tot mai puțin sau deloc . 4. Refl . A înceta din viață ; a muri . 5. Tranz . A șterge de pe fața pământului ; a distruge , a nimici . 6. Tranz . A pune capăt unei obligații , unei acțiuni penale , unui împrumut , unui privilegiu . 7. Tranz . A turna apă ( sau alt lichid ) peste anumite preparate culinare încinse ( lăsând în continuare preparatul la ÎN prep . 1. ( Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune , unde se află ceva , spre care are loc o mișcare ) Intră în casă . 2. ( Indică timpul în care se petrece o acțiune ) În iunie se culeg cireșele . 3. ( Indică o cauză ) Din pricina . . . ; în urma . . . Pomul se clătina în vânt . Ochii - i ard în friguri . 4. ( Indică scopul ) Se duce în pețit . 5. ( Indică instrumentul , relația ) S - au înțeles în scris . 6. ( Indică o comparație ) În formă de . . . , ca . . . Fumul se ridică în spirală . 7. Conform cu , potrivit cu . . . Fiecare în legea lui . 8. ( Introduce un complement indirect ) Adâncit în gânduri . Casă transformată în ÎNĂBUȘÍ , în ? buș , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A nu mai putea sau a face pe cineva să nu mai poată respira ; a ( se ) sufoca . 2. Tranz . ( Despre buruieni ) A împiedica creșterea și dezvoltarea plantelor ; a năpădi . 3. Tranz . Fig . A potoli , prin violență , manifestări , acțiuni sau mișcări sociale ; a reprima . 4. Tranz . ( în expr . ) A înăbuși focul = a stinge focul sau a - l face să ardă mocnit . - În + ... înconjura ( din toate părțile ) , a împresura . [ Perf . s . încinsei , part . încins ] ÎNCÍNGE^1 , încíng , vb . III . 1. Refl . ( Despre foc ) A arde cu flacără mare , a se aprinde bine . 2. Refl . și tranz . A ( se ) înfierbânta , a ( se ) încălzi tare . 3 ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||