Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AMĂGIRE, AMĂGIT, AMĂGITOR, ÎMBROBODIT, ÎNȘELĂTOR, ÎNȘELA, ÎNCÂNTA, ȘOȘELE, AMĂGEALĂ, CELUI ... Mai multe din DEX...

AMĂGI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AMĂGÍ, amăgesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) înșela. ** Tranz. A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase). - Lat. *ammagire.

Sursa : DEX '98

 

A amăgia dezamăgi

Sursa : antonime

 

AMĂGÍ vb. 1. v. înșela. 2. a ademeni, a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a tenta, (înv.) a aromi, a năpăstui, (fig.) a îmbia. (Perspectiva îl \~.)

Sursa : sinonime

 

amăgí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. amăgésc, imperf. 3 sg. amăgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. amăgeáscă

Sursa : ortografic

 

A SE AMĂG//Í \~ésc intranz. A lua un neadevăr drept adevăr; a se înșela; a se păcăli. /<lat. ammagire

Sursa : NODEX

 

A AMĂG//Í \~ésc 1. tranz. 1) (persoane) A face se amăgească (recurgând la diverse mijloace necinstite); a înșela; a păcăli. 2) (persoane) A atrage prin promisiuni false (profitând de încredere). 2. intranz. fam. A spune minciuni; a minți. /<lat. ammagire

Sursa : NODEX

 

amăgí (-gésc, -ít), vb. - 1. (Înv.) A vrăji, a face farmece. - 2. A amăgi, a momi. - Mr. (amăvipsire) "a vrăji". Gr. ?????? "a fermeca" (Hasdeu; DAR; Diculescu, Elementele, 474; Rosetti, II, 66), probabil prin intermediul unui lat. *mag?re, *magare, cf. calabr., sicil. ammagari, cat., sp. amagar. În mr., din ngr. ??????, de unde și bg. magiosvam. Der. amăgeală, s.f. (înșelăciune, artificiu); amăgelnic, adj. (înv., înșelător); amăgeu, s.m. (impostor), pe care Diculescu, Elementele, 474, îl derivă dintr-un gr. *??????; amăgire, s.f. (înv., ademenire); amăgitor, adj.; amăgitură, (înv., înșelăciune, escrocherie).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru AMĂGI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 164 pentru AMĂGI.

Ștefan Octavian Iosif - Toamnă (Iosif, 2)

Ştefan Octavian Iosif - Toamnă (Iosif, 2) Toamnă de Ștefan Octavian Iosif Se-ntoarce toamna iar, cu aiureli De vânt pe la ferești, Tu, suflet plin de griji și de-ndoieli, Te-nfiorezi de tristele-i povești... El povestește despre moarte foi Pe care le gonește ca pe-un roi, Ca pe-un convoi De fluturi morți, și ți le-aruncă-n geamuri, El stinge crini, și roze, și zambile, El frânge ramuri, Și plânge, și se tânguiește zile Întregi și nopți întregi, necontenit. Acuma stins și parcă ostenit Abia suspină, Ca plânsul violinei în surdină, Apoi își schimbă fără veste tonul Și-uimit l-auzi cum suie Din nou diapazonul Și șuieră, și fluieră, și vuie, Și vâjâie, și hohotă, și geme Într-un amestec înfiorător De bocet, și de vaiet, și blesteme! Ah, ce frumos, ce potolită vreme, Ce veac senin fusese până ieri! Ai fi crezut că firea amăgită De visul cald al somnoroasei veri, Așa bogată-n fermecate vise, Dormea, dar s-a trezit... Văzând fugită Vicleana vară care-o amăgise, Acum, când înțelege adevărul, Se zbate ca o mamă părăsită Și-n deznădejdea ei își smulge

 

Andrei Mureșanu - O privire peste lume

Andrei Mureşanu - O privire peste lume O privire peste lume de Andrei Mureșanu Deșert e tot ce vede semețul ochi supt soare Și nu e fericire deplină pre pământ; Un vis e ce-amăgește ființa muritoare Din oara când se naște și până la mormânt! Văzutu-s-a om cândva să zică l-a sa moarte: “Mă duc cu bucurie, c-am fost și-s fericitâ€�? Un rege-a stat în lume, a cărui rară soarte La altul în natură cu greu a mai zâmbit; Și iată că el singur a scris cu-amărăciune, Târât de-a lumei valuri, ce turbă ne-ncetat: “Nimic supt cer statornic, ci tot deșărtăciune, Deplină fericire supt soare n-am aflat!â€� Un tată se silește s-adune-averi în lume Încungiură oceanuri cu mii nefericiri, Când fiu-i se răsfață văzând că are sume Ce pot să corespundă la oarbele-i simțiri! Un jude calcă legea, cu scop să mulțămească Desfrâul unei patimi de care-i subjugat; În urmă dă prinoase, cu scop să amuțească Simțirea conștiinței ce-l mustră ne-ncetat. Un trântor suge mierea ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola II

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola II Epistola II - Către versurile mele de Antioh Cantemir traducere realizată de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Văd că vi s-a urât, versuri, de-a mai sta în închisoare Și în umbră de ani zece; văd că vrând să vedeți soare Slobozenie îmi cereți, înșelându-v-a gândi Că la cititorii veseli primire veți găsi, C-aducându-le plăcere, folosință și zăbavă, Vouă vă va face cinste, mie laudă și slavă. Deși știu că prin aceasta în idee ne-amăgim Vă slobod în pace, mergeți; ați vrut să ne despărțim! Când din mână-mi mână-ți trece, veți vedea c-aveam dreptate Să vă țin în întuneric părăsite și uitate; Veți vedea c-a noastre gânduri foarte lesne s-amăgesc; Mulți pentru dorința slavei nasurile își julesc! Încât floarea noutății veți păstra neveștezită, Oamenii ce iubesc noul vor citi cu mulțumită, Căci de-i și gol adevărul la-nțelepți tot e plăcut; Iar îndată ce-acea floare veștezită a căzut, Toți vor judeca că mintea mi-a venit în rătăcire Ș-ale mele bune sfaturi le vor numi ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

Ioan Slavici - Jidanii militanţi Jidanii Militanți de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Jidanii militanți,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 105 (3 Noiembrie), p. 1. CeÄ­ mai răÄ­ dușmanÄ­ aÄ­ Evreilor sunt JidaniÄ­ îndârjițÄ­, care aleargă neastâmpÄ•rațÄ­ de icÄ­ până colo, ca să asmute, umplu gazete, broșurÄ­ orÄ­ volume costisitĂ³re de calomiÄ­ formulate în pripa împulsiuniÄ­ veninĂ³se și amăgesc pe ceÄ­ lipsițÄ­ de pricepere, ademenesc pe ceÄ­ slabi de înger orÄ­ siluesc pe ceÄ­ ajunșÄ­ în strâmtorare, ca să-șÄ­ câștige ast-fel ajutătorÄ­ și printre ceÄ­ ce’n fundul inimiÄ­ lor numaÄ­ cu viuă repulsiune se aproprie de dânșiÄ­. CeÄ­ maÄ­ mulțÄ­ dintre aceștÄ­ luptătorÄ­ aÄ­ luÄ­ Iuda aÅ­ cu tĂ³te aceste multă știință de carte și sunt destul de deștepțÄ­, ca să-șÄ­ pĂ³tă da sĂ©mă, că relele ce se nasc din reaua lor faptuire se rÄ•varsă în cele din urmă numaÄ­ asupra acelora, pe care pretind a-Ä­ apăra. Nu e între dânșiÄ­ nicÄ­ unul, care nu e în stare să înțeleagă, că cu cât maÄ­ nerușinate sunt calomiile publicate de dânsul la adresa Românilor, cu atât maÄ­ grea are să fie posițiunea Evreilor din ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Libertății

Elena Liliana Popescu - Imn Libertăţii Imn Libertății de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Luptătorule, în bătălia decisivă care te așteaptă , ai un singur adversar: tu însuți. Pentru a învinge ai un singur aliat: Tu însuți. I Doamne, nu-mi lua povara încă, al frământării minții chin. Mă zbat înlănțuit de stâncă, silit să-ndur un crunt destin Sunt osândit în veșnicie plătind păcatul făptuit – Secret păzit cu strășnicie, când lumii l-am destăinuit Credeam că sunt învingătorul ursit să schimb fixate legi și pentru om ocrotitorul Eu, Prometeu, zeu peste regi. Și cum pe vremuri neofitul voind să-și dovedească arta a încercat, nefericitul, pecetluindu-și astfel soarta, La fel, eu, încercându-mi forța nebănuind deloc urmarea încrezător adus-am torța aprinsă, săvârșind eroarea Și-am semănat nenorocirea în lumea fără de credință ce-a transformat descoperirea într-o amară biruință. II De multe veacuri, carne vie e pieptul meu însângerat, sortit în preajma lui să fie doar vulturul înfometat... Pe-a suferinței strună vântul, prietenu-mi nedespărțit, îmi însoțește jalnic cântul, un geamăt surd, înăbușit. Din când în când un glas șoptește marcând o trecere în timp ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2) Despre teatrul italian de Nicolae Filimon Prin articolul nostru din no. 74 al gazetei Naționalul arătarăm maltractarea ce suferi publicul în anul trecut din partea domnului contracciu al operei italiane; și fiindcă noi, mediocritățile literare, am contractat de mult timp urîtul obicei de a nu scri nimic fără a da și dovezi autentice, fortificarăm articolul nostru cu fapte reale cunoscute de tot publicul și cu dovezi luate chiar din contractul încheiat de domnul contracciu cu guvernul. Astfel dară credeam că domnul contracciu o să tacă, ca totdauna, și o să repareze în anul acesta aceea ce toată lumea știe că a greșit în anul trecut. Dar nu fu precum speram, căci dumnealui răspunse. Și ce răspuns? În loc să ne demonstreze nouă și publicului cititor că cele înșirate în articolul nostru sînt calomnii și neadevăruri, în loc să ne arate cu dovezi autentice că compania din anul trecut a fost compusă din artiști buni, iar nu nulități muzicale, precum am arătat noi, în loc să se silească cel puțin a demonstra că n-au silit pe abonați a plăti banii abonamentului ...

 

Alphonse de Lamartine - Safo

Alphonse de Lamartine - Safo Safo de Alphonse de Lamartine (Elegie veche) Traducere de Constantin Stamati Zorile poliia munții sub care clocotea marea, Iar Safo tocmai pe piscul țărmului sta în picioare; A Lesbosului fecioare, lângă dânsa încimpite, Privea sub țărmuri noianul de groază încremenite! Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putere Și cântă aceste versuri cu un glas plin de durere: “O, grozave țărmuri, o, noian cumplit! Iată, făr’ de frică aici acum șez, Căci eu Afroditei vreau să m-oferez, Defăimându-i templul unde am servit... O, Posidoane puternic, cred că-mi vor fi mai plăcute A tale ape amare decât un trai osândit. Privește cu ce cunună mi-am împodobit eu fruntea, Privește această frunte ce de chinuri s-au zbârcit. Că acum îi coronată pentru a mea mormântare, Ca când pentru a mea nuntă, sau pentru o sărbătoare. Îmi spun că la tine, de nu m-amăgesc, Scapă orișicine de crudul amor; Îmi spun că prin tine acei ce iubesc Uită de tot focul acel arzător. Dar, o, Dumnezeu puternic, orice ajutor poți face, Eu rog a tale noianuri să curme ...

 

Constantin Stamati - Safo

Constantin Stamati - Safo Safo de Alphonse de Lamartine (Elegie veche) Traducere de Constantin Stamati Zorile poliia munții sub care clocotea marea, Iar Safo tocmai pe piscul țărmului sta în picioare; A Lesbosului fecioare, lângă dânsa încimpite, Privea sub țărmuri noianul de groază încremenite! Atunci Safo, luând lira, sună în ea cu putere Și cântă aceste versuri cu un glas plin de durere: “O, grozave țărmuri, o, noian cumplit! Iată, făr’ de frică aici acum șez, Căci eu Afroditei vreau să m-oferez, Defăimându-i templul unde am servit... O, Posidoane puternic, cred că-mi vor fi mai plăcute A tale ape amare decât un trai osândit. Privește cu ce cunună mi-am împodobit eu fruntea, Privește această frunte ce de chinuri s-au zbârcit. Că acum îi coronată pentru a mea mormântare, Ca când pentru a mea nuntă, sau pentru o sărbătoare. Îmi spun că la tine, de nu m-amăgesc, Scapă orișicine de crudul amor; Îmi spun că prin tine acei ce iubesc Uită de tot focul acel arzător. Dar, o, Dumnezeu puternic, orice ajutor poți face, Eu rog a tale noianuri să curme a ...

 

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu şapte capete Balaurul cel cu șapte capete de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o țară un balaur mare, nevoie de cap. El avea șapte capete, trăia într-o groapă, și se hrănea numai cu oameni. Când ieșea el la mâncare, toată lumea fugea, se închidea în case și sta ascunsă până ce-și potolea foamea cu vreun drumeț pe care îl trăgea ața la moarte. Toți oamenii locului se tânguiau de răutatea și de frica balaurului. Rugăciuni și câte în lună și în soare se făcuseră, ca să scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesățios balaur, dară în deșert. Fel de fel de fermecători fuseră aduși, însă rămaseră rușinați cu vrajele lor cu tot. În cele din urmă, daca văzu împăratul că toate sunt în deșert, hotărî ca să dea pe fiica lui de soție și jumătate împărăția sa acelui voinic, care va scăpa țara de această urgie, și dete în știre la toată lumea hotărârea sa. Iară după ce se duse vestea în țară, mai mulți voinici se vorbiră să meargă împreună la pândă și să mântuiască țara de un așa ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Când seara-n ceasuri de singurătate...

Ştefan Octavian Iosif - Când seara-n ceasuri de singurătate... Cînd seara în ceasuri de singurătate... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cînd seara-n ceasuri de singurătate Îmi sprijin fruntea visător pe mînă, Povești străbune, cîntece uitate, Cu glasuri de tilinci îndepărtate, Îmi amăgesc iar gândul și mă-ngînă, Și-atunci te văd plutind surîzătoare Din negura de vremi băsmuitoare... Ești tu, izvor de nouă poezie, Prilej de gînduri vechi, urzite iară, O, drăgălașă muză populară ! În ochii tăi e cer senin de vară, Și fermecata mea copilărie Mi-o readuci, de tine-ademenită... Fii dar la vatra mea binevenită ! Ca-n alte vremi și-acum fă să coboare Asupră-mi iarăși liniștea dorită, Să uit de tot, uitat de-orice ispită, Să-mi pară lumea pajiște-nflorită, Și orice zi să-mi fie sărbătoare, Să pot trăi, străin de glasul urii, Ca un copil cuminte al

 

Ștefan Octavian Iosif - Consilii

Ştefan Octavian Iosif - Consilii Consilii de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 octombrie 1895 Ibovnica dacă te-a amăgit, Tu caută alta să-ți placă; - Ori lasă mai bine orașul iubit, Ia-ți traista în spate și pleacă. Un lac lin, albastru, găsi-vei ușor, Și sălcii sălbatice, triste. Acolo-ți vei plînge îngustul tău dor, Durerile mici, egoiste. Ci dacă te urci la munți, cu păduri Durerea-ți va fi mai ușoară; Pe stîncile sure vezi numai vulturi Și țipătul lor te-nfioară. Acolo devii tu însuți vultur, Renaști din senin ș-o să-ți pară Că lumea-i a ta, cînd cauți în jur, Și nici n-ai pierdut vro

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AMĂGI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru AMĂGI.

AMĂGIRE

... AMĂGÍRE , amăgiri , s . f . Faptul de a ( se ) amăgi ; amăgeală ; ceea ce amăgește . - V. amăgi

 

AMĂGIT

... AMĂGÍT , - Ă , amăgiți , - te , adj . Înșelat ( II 1 ) , prostit ( 2 ) . - V. amăgi

 

AMĂGITOR

... AMĂGITÓR , - OÁRE , amăgitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care amăgește ; înșelător . - Amăgi

 

ÎMBROBODIT

ÎMBROBODÍT^2 , - Ă , îmbrobodiți , - te , adj . ( Despre oameni ) 1. Cu capul acoperit cu o broboadă , cu o basma etc . 2. Fig . ( Fam . ) Amăgit , înșelat , păcălit . - V. îmbrobodi . ÎMBROBODÍT^1 s . n . Îmbrobodire . - V.

 

ÎNȘELĂTOR

ÎNȘELĂTÓR , - OÁRE , înșelători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care induce în eroare , care amăgește , iluzoriu , deluzoriu ; care abuzează de buna - credință a cuiva ; amăgitor . - Înșela + suf . -

 

ÎNȘELA

... a înșeua . II. 1. Tranz . A induce în eroare , a abuza de buna - credință a cuiva ; a amăgi . 2. Refl . A - și forma o părere eronată despre cineva sau ceva ; a greși . 3. Tranz . A încălca fidelitatea ...

 

ÎNCÂNTA

... mulțumire , de entuziasm , de satisfacție ; a fermeca , a fascina , a vrăji . 2. Tranz . și refl . A ( se ) amăgi

 

ȘOȘELE

... Fam . ; în expr . ) ( a umbla ) cu șoșele și ( sau cu ) momele = ( a umbla ) cu făgăduieli mincinoase , cu înșelătorii ; a amăgi

 

AMĂGEALĂ

... AMĂGEÁLĂ , amăgeli , s . f . Amăgire . [ Pl . și : ( reg . ) amăgele ] - Amăgi

 

CELUI

... CELUÍ , celuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Reg . ) A ( se ) înșela , a ( se ) amăgi

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...