Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:HAIT, IEZUȘOR, OPUST, CORLĂ, COTEȚ, HELEȘTEU, IEZĂTURĂ, TIFAN, ZĂGAZ ... Mai multe din DEX...

IAZ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IAZ, iazuri, s.n. 1. Lac artificial format prin stăvilirea cu baraj de pământ sau prin abaterea unui curs de apă și destinat creșterii peștilor sau folosit pentru irigații, morărit etc. 2. Lac mic natural, format în albia unui râu, prin adunarea apei într-o adâncitură de teren. 3. Zăgaz (la un heleșteu). - Din sl. jaz?.

Sursa : DEX '98

 

IAZ s. v. stavilă, stăvilar, zăgaz.

Sursa : sinonime

 

IAZ s. 1. heleșteu, (reg.) râmnic, (înv.) pescuină. (\~ cu mult pește.) 2. (reg.) ierugă. (\~ la moară.)

Sursa : sinonime

 

iaz s. n., pl. iázuri

Sursa : ortografic

 

IAZ \~uri n. Apă stătătoare adunată într-o adâncitură naturală sau artificială, stăvilită de un dig și folosită în diferite scopuri (pentru creșterea peștelui, pentru irigație etc.). [Monosilabic] /jazu

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru IAZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru IAZ.

Ion Creangă - Dănilă Prepeleac

Ion Creangă - Dănilă Prepeleac Dănilă Prepeleac de Ion Creangă Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul, căci era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi; ș-apoi mai avea și o mulțime de copii! Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită. Vorba veche: "Tot un bou ș-o belea". Fratele cel sărac — sărac să fie de păcate! — tot avea și el o pereche de boi, dar colè: porumbi la păr, tineri, nalți de trup, țepoși la coarne, amândoi cudalbi, țintați în frunte, ciolănoși și groși, cum sunt mai buni de înjugat la car, de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă. Dar plug, grapă, teleagă, sanie, car, tânjală, cârceie, coasă, hreapcă, țăpoi, greblă și câte alte lucruri ce trebuiesc omului gospodar nici că se aflau la casa acestui om nesocotit. Și când avea trebuință de asemene ...

 

Nicolae Gane - În vacanțe

... mă măsur cu urșii care nu prea foiau prin vecinătate, mă hotărâi să merg la viclenele rațe ce în adevăr foiau în stuhul de pe iaz. Nici o îndoială nu aveam că n-am să mă întorc cu torba plină. Ce-i o rață pe lângă un urs? De cu sară ... umblă nopatea prin grădină. — Da bine, ce cauți pe aici, cuconașule, la vremea asta? îmi zise el cu mirare. — Merg la vânat la iaz, moșule. — Apoi doar să fie rața cât o față de arie, s-o nimerești acum noaptea prin întuneric. — Moșule, știi umbla cu luntrea ... a fost rușine, gândind că un moment n-am îndrăznit eu, cogemite vânător, să mă întâlnesc singur cu cânele lui Axinte. Ne scoboram acum la iaz... Aburi deși acopereau fața apei ca un învăliș de noapte, prin care nu străbătea nici una din ochioasele stele spre a se oglindi ... mult în ochii lui. — Știi una, moșule, îi zisei eu; astăzi n-am noroc la vânat. Hai mai bine să ne primblăm așa pe iaz

 

Alecu Donici - Racul, broasca și știuca

... broasca şi ştiuca Racul, broasca și știuca de Alecu Donici Racul, broasca și o știucă Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducă Un sac cu grâu încărcat. Și la el toți se înhamă: Trag, întind, dar iau de samă Că sacul stă neclintit, Căci se ... Broasca tot în sus sălta, Știuca foarte se izbea Și nimic nu isprăvea. Nu știu cine-i vinovat; Însă, pe cât am aflat, Sacul în iaz nu s-au tras, Ci tot pe loc au rămas. Așa-i și la omenire, Când în obște nu-i unire: Nici o treabă nu ...

 

Emil Gârleanu - Fricosul

... Emil Gârleanu - Fricosul Fricosul de Emil Gârleanu Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din povești: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Și-n cuprinsul larg, uriașul policandru al cerului își aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Viețuitoarele pustietății ...

 

Matilda Cugler-Poni - Răchita

... de Matilda Cugler-Poni Grădina-i părăsită. Unde umblam odată, Nici păsări nu mai cântă cu glasul lor voios, Pe drumuri crește iarbă, pe micul iaz înoată O luntre sfărâmată de timpul nemilos. Numai pe mal stă încă răchita cea bătrână, Cu crengile-i plecate spre iazul adormit Și ca visând ...

 

Alecu Donici - Morarul

... Alecu Donici - Morarul Morarul de Alecu Donici În iaz, la iezătură, S-au arătat spărtură. Dar nu era deodată Atât de însemnată Și, dacă ar fi pus morarul osteneala, Ferea la început pe viitor ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

... și, ca într-o veselie tremurată de foi, nemișcații plopi, unul după altul, înaintară dezrobiți de farmecul meu și apoi se așezară roată împrejurul unui iaz adormit, în adîncul căruia se priviră mirați, ca unii ce-și vedeau pentru întîia oară chipul. Gol rămăsese locul în urma lor, schimbînd priveliștea obișnuită ...

 

Duiliu Zamfirescu - La lună

Duiliu Zamfirescu - La lună La lună de Duiliu Zamfirescu E noaptea caldă. Stelele ușoare Clipesc din gene, line, depărtate. Pe iazul morii apa nu mai bate; Pe dealuri focul cel din urmă moare. Privind pe ceruri căile stelate, Adorm în lumea lor fermecătoare. În somn răsare luna gânditoare Și umple bolta de singurătate. O simt cum trece, clară, tot mai clară, Pe-nchipuitul arc al hemisferei; O simt, dar nu o pot privi-n afară. Această nouă formă a durerii Tu o cunoști... Revino mâne sară, Icoana castă a nemângâierii!

 

George Coșbuc - În zori

... zori În zori de George Coșbuc Supt un mal legata plută, Se mai mișc-abia. Duios Geme apa-n veci zbătută Ca prin vis, sub iaz la moară. Luna tot mai jos scoboară         Tot mai jos, mai jos. A, apus! Și dintr-o dată Nu mai vezi nici deal ...

 

George Coșbuc - Pace

... aruncă Umbre peste drum. Coasa va dormi și sapa Va tăcea cântarea-n grâu. Și-o s-auzi ca-n vis cum apa Pe sub iaz se mai frământă, Și privighetori cum cântă Dincolo de rîu. Noaptea-ntreag-o să-și murmure Apele povestea lor— Și ieșind de prin pădure, Căprioarele ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IAZ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru IAZ.

HAIT

... HAIT ^2 , haituri , s . n . ( Reg . ) Iaz artificial creat prin colectarea , cu ajutorul unui baraj , a apelor de munte ; barajul cu care se deschide sau se închide acest iaz pentru a da drumul plutelor ; p . ext . unda de apă care duce plutele . HAIT ^1 interj . Exclamație care exprimă o surpriză neplăcută , un ...

 

IEZUȘOR

... IEZUȘÓR , iezușoare , s . n . ( Rar ) Diminutiv al lui iaz ( 1 ) . - Iaz

 

OPUST

... OPÚST , opusturi , s . n . ( Înv . și pop . ) Stăvilar , zăgaz ( rudimentar ) ; jgheab ( de lemn ) prin care se scurge apa dintr - un iaz ; p . ext . iaz

 

CORLĂ

CÓRLĂ , corle . s . f . Pasăre acvatică migratoare , de mărimea unui porumbel , care trăiește în bălțile și iazurile cu stuf : găinușă - de - baltă ( Gallinula chloropus ) . - Et .

 

COTEȚ

COTÉȚ , cotețe , s . n . Adăpost pentru păsări , porci sau câini , făcut din scânduri sau din zid . 2. Capcană pentru prins pește în iazurile acoperite cu stuf , făcută din nuiele împletite cu papură și prevăzută cu o deschidere îngustă întoarsă înăuntru , astfel încât peștele , odată intrat în ea , să nu mai poată ieși . [ Var . : coteáță s .

 

HELEȘTEU

... HELEȘTÉU , heleșteie , s . n . Bazin cu apă sau iaz

 

IEZĂTURĂ

... de pământ , de piatră etc . ) construit de - a curmezișul unei văi pentru a stăvili apa și a forma un iaz

 

TIFAN

TIFÁN , tifane , s . n . Năvod mic folosit pentru pescuit în bălți , iazuri , canale . - Et .

 

ZĂGAZ

... ZĂGÁZ , zăgazuri , s . n . 1. Stăvilar , baraj . 2. Fig . Opreliște , îngrădire , piedică , obstacol . 3. Lac sau iaz format de apa pe care barajul o împiedică să curgă ; braț derivat dintr - o apă curgătoare ; scoc . 4. Întăritură de protecție făcută în țărmul unui ...