|
|
||
|
Cuvântul FIERUL nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: FIER Vezi și:FIER, FIERĂRIE, FIERĂRIT, FIERĂSTRĂU, ÎNFIERAT, SIDERURGIE, ÎNFIERA, BANCAIZĂN, CASĂ, LIMONIT, MAGNET ... Mai multe din DEX...FIERUL - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FIER, (2, 3) fiare, s.n. 1. Element chimic, metal greu, de culoare cenușie, maleabil, ductil, cu proprietăți feromagnetice, care, aliat cu carbonul sau cu alte elemente, se foloseşte pe scară largă în industrie; (impr.) oțel (moale). * Epoca fierului (sau de fier) = perioadă din istoria orânduirii comunei primitive care a durat de la mijlocul mileniului al II-lea a.Cr. până în primele veacuri p.Cr., când omul a început să prelucreze și să folosească fierul. * Loc. adj. De fier = tare, puternic, rezistent; neînduplecat; riguros, sever. * Expr. A-i trece (sau a-i da cuiva) un fier (ars sau roșu) prin inimă = a avea o senzație intensă și bruscă de durere, de spaimă etc. 2. Numele mai multor unelte, instrumente etc. sau părți ale lor făcute din oțel ori din fontă; a) (adesea determinat prin "de călcat") unealtă întrebuințată la călcatul rufelor sau al hainelor; b) (adesea determinat prin "de frizat") instrument de forma unui clește care serveşte la ondulatul părului; c) (adesea determinat prin "de plug") fiecare dintre cuțitele plugului; d) clește cu care se iau cărbunii din foc; e) (adesea determinat prin "roșu") unealtă, vergea sau bucată de fier înroșită la foc, cu care se ard unele răni sau se înseamnă vitele cu marca proprietarului; f) lamă sau ascuțiș de armă tăioasă; p. ext. sabie. * Expr. A trece prin ascuțișul fierului = a tăia, a omorî, a pustii, a trece pe sub ascuțișul sabiei. ** Bucată de oțel (în formă de drug). ** Fier vechi = obiecte de metal uzate, care nu mai pot fi utilizate și care se adună spre a fi retopite. * Expr. A arunca (ceva) la fier vechi = a scoate din uz, a nu mai acorda nici o importanță unui lucru. 3. (La pl.) Lanțuri, cătușe cu care sunt legați prizonierii, deținuții. ** Piedică de cai făcută dintr-un lanț. [Var.: fer s.n.] - Lat. ferrum.Sursa : DEX '98 FIER s. 1. (CHIM.) (prin Ban.) sider. (Bară de \~.) 2. (reg.) piglais, (Transilv. și Maram.) teglăzău. (\~ de călcat.) 3. (TEHN.) fier lat v. brăzdar. 4. (TEHN.) (pop.) custură. (\~ al coasei.) 5. (la pl.) v. cătușe.Sursa : sinonime fier s. n., (unelte, lanțuri) pl. fiáre; simb. FeSursa : ortografic FIER rar fiáre n. 1) Metal greu, cenușiu, lucios, maleabil și ductil, bun conducător de căldură și de electricitate, întrebuințat pe larg în industrie numai în aliaje. 2) (în limbajul curent) Oțel cu un conținut redus de carbon. * Drum-de- \~ cale ferată. Epoca de \~ (sau epoca \~ului) ultima perioadă a comunei primitive caracterizată prin prelucrarea și întrebuințarea fierului. Braț de \~ braț vânjos. Voință de \~ voință fermă, nestrămutată. Disciplină de \~ disciplină riguroasă, severă. Tare ca \~ul foarte tare; foarte rezistent. \~ de călcat unealtă cu care se calcă îmbrăcămintea. \~ vechi totalitate a obiectelor de metal, uzate și scoase din folosință. 3) la pl. Lanțuri pentru deținuți. * Iarba-fiarelor (sau iarba- \~ului) plantă care, potrivit legendei, ar avea proprietatea de a descuia orice lacăt, de a sfărâma orice cătușe. [Monosilabic] /<lat. ferrumSursa : NODEX fiér (-iáre), s.n. - 1. Element chimic, metal greu, de culoare cenușie care se foloseşte pe scară largă în industrie. - 2. Semn făcut cu metalul înroșit. - 3. Vîrf de lance sau de săgeată. - 4. (Pl.) Fiare, lanțuri. - Mr. heru, megl. ier, ir, fler. Lat. ferrum (Pușcariu 605; Candrea-Dens., 583; REW 3262; DAR), cf. it., port. ferro, fr., prov. fer, sp. hierro). După Pîrvan, metalul a fost cunoscut în Dacia începînd cu 700 sau 750 înainte de era creștină. Der. fierar, s.m. (muncitor care se îndeletnicește cu prelucrarea fierului), mr. hirar, megl. ierar (după Pușcariu 606; Candrea-Dens., 584; REW 3257 și DAR, din lat. ferrarius, cf. it. din sud ferraru, sp. herrero); fierărie, s.f. (atelier în care se prelucrează fierul; magazin unde se vînd obiecte din fier; înv., taxă pe obiectele din fier importate); fierăriță, s.f. (nevastă de fierar); fierătaie, s.f. (instrumente de fier), care după Candrea-Dens., 585 și DAR reprezintă un lat. *ferratalia, cf. port. ferratalha; fieros, adj., formație neol.; fierotină, s.f. (Banat, Olt., fier vechi); înfiera, vb. (a marca cu fierul roșu; a stigmatiza; rar, a fereca); înfierător, adj. (care stigmatizează); înfierătură, s.f. (dezonorare).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FIERULRezultatele 1 - 10 din aproximativ 324 pentru FIERUL. Alecu Donici - Fierul și argintul Alecu Donici - Fierul şi argintul Fierul și argintul de Alecu Donici (Imitație) — Nu ai cuget, ești un rău! Tu te-ai făcut ciocan, tu te-ai făcut ilău. Și-n mine bați fără cruțare! Au doară ai uitat, că noi chiar din născare Tot de un neam suntem; Că noi alăturea în munți ne-nființăm? Așa țipa la argintari Sub loviture tari, Argintul prelucrat de-a fierului unelte. Iar fierul au răspuns argintului aceste: — Te mângâie, vecine! Și întru suferinți ia pildă de la mine. Tu încă ai noroc; Iar pe mine, scos din foc, Și mai cumplit mă bate, Tot fierul, al meu Gheorghe Asachi - Aurul și fierul ... l calcă păn ș-un cal? Dar ciocanu-i zice: Frate, Este vechi ist adevăr Că pre aur fierul bate. Un popor ce n-are fier ... timpul nu pierdea, El mătasea o torcea, Lungă funie-o făcea Și de gratii o prindea, Apoi când noaptea cădea, El cu iarba-cea-de-fier Atingea gratii de fier; Gratiile, ca de foc, Se topeau toate pe loc. Numai una rămânea Care funia ținea. Dacă vedea și vedea, Corbac timpul nu pierdea. Funia și ... ... pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă o ladă de fier cu meșteșugite lăcăți, simplul ciorap se preface pentru ei al treilea picior care să le călăuzească viața. Spre el se îndrumă toată energia cheltuită, în ... abundență a cărui formă aproximativă o are, și din acea zi gloria lui încetează. Severă și rece, impunătoare și mai concretă, lada de fier îi ia locul. Imperioase efigii regale se strămută în noul lor palat de oțel, promiscuitatea fatală a aurului cu argintul și arama dispare ... oglinzi ori covoare pot să se miște și să-și strămute locul, și nici o bănuială nu se va ridica, atîta timp cît citadela de fier va sta închisă și cheile vor trezi încă un sunet sonor în buzunarul proprietarului. Dar proprietarul lăzii de care vorbesc eu, harpagonul mult pizmuit care ... Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată ... scundă, încolăcită, strâmtă era plină de năruituri și găuri. Treptele erau tot mai înguste și mai înguste, pân-ce dădu de un grila [j] de fier. El îl lovi cu piciorul și-l deschise. Ducea într-un coridor întortocheat și în unghiuri, abia destul de larg pentru ca un om să ... care-i luminase mai nainte. Coridorul boltit se deschise deodată într-o galerie mare și spațioasă în mijlocul căreia el zări un om îmbrăcat în fier și armat pe deplin care, cu fața sinistră și cumplită, ridica cu o mână sabia și-și arăta cealaltă, trunchiată și sângerândă. Cavalerul sări cu ... grea de fier. Flacăra rămase suspendată asupra aripilor unei uși mari la sfârșitul galeriei. Cavalerul înaintă spre ea, băgă cheia în broasca cea grea de fier, o întoarse cu putere, aripile ușii săriră în amândouă părțile și [se] arătă o sală mare și largă în a cărei adâncime era ... Dimitrie Anghel - Dușmanul mașinismului ... Minerva , III, 1032, 31 oct. 1011, p. 1. De la custura informă de silex, ori de la întîiul cuțit de plug făcut din bucata de fier căzută din cine știe ce astru, pe vremea bunilor troglodiți, și pînă la perfecționatele instrumente aratorii din zilele noastre, ce cale uriașe am străbătut. Pentru ... arătură adîncă a plugului cu aburi. Domnul Panțu însă era contra mașinismului și pentru tradiție. Trogloditul din el nu murise încă, și simplul fier de plug, cu care se slujise părinții și străbunii noștri din vremurile cele mai patriarhale, îl satisfăcea cu prisosință. "Mașinile sunt un cuvînt van și ... bune de nici o treabă, își vedea liniștit de lucrul lui... Iar în fundul curții, subt un uriaș șopron, toate sfărămăturile și risipa aceasta de fier, de lemn și de oțel, se adunau zi cu zi ca în urma unui vast naufragiu. Mereu tot alte sfărîmături veneau să se adaoge celor ... Dimitrie Bolintineanu - Buciumul și fluierul ... Inimile june, Mâine cavalerul pe fugar în spume Pe câmpul de lupte mândru va porni; Paloșul cel splendid va luci cu fală Pe coifuri de fier; Știrea triumfală Gloria română va purta la cer. Dincolo de noapte, zorile lumină; Dincolo de doruri, viața luce lină; Numai ochii celor ce de moarte ... George Coșbuc - Moartea lui Fulger ... pumnii strânși, fără de glas, Ca un pierdut. Să-i moară Fulger? Poți sfărma Și pe-un voinic ce cuteza Să-nalțe dreapta lui de fier Să prindă fulgerul din cer? Cum pier mișeii dacă pier Cei buni așa? Dar mâne va mai fi pământ? Mai fi-vor toate câte sânt ... drag odor, O, du-i, o, du-i! Ah, mamă, tu! Ce slabă ești! N-ai glas de vifor, să jelești; N-ai mâini de fier, ca fier să frângi; N-ai mări de lacrămi, mări să plângi, Nu ești de foc, la piept să-l strângi, Să-l încălzești! Și tu, cel ... ... în Tribuna , Sibiu, 1887, nr. 293 (25 dec./6 ian. 1888) Ce blizguie zăpada pe câmpi! Întregul cer Azi poartă iar cămașă cu tivituri de fier, E tot o pânză albă prin tot întinsul zării, Cu dungi de neguri, negre ca dorul răzbunării; Din osturi bate crivăț, și plaiul alb al ... Când apără cu viața pe fiu: Nici lumi întregi, Cu monștrii toți, nici arma cu sângele, nici regi, Cu lanț din tălpi la creștet, prin fier și aspre legi Nu pot să i-o destrame. Nebun s-aruncă dânsa din tot al ei avânt, Dar lunecă și cade de-a ... ... Oftând amar din când în când, Întreaga lume-au sprijinit, În urma plugului mergând; Cari focul vieții nu l-au stins În pieptul lor de fier făcut, Și cât de mult n-am plâns, Tot alte zile-au prevăzut, Pe-aceștia eu îi cânt!... Eu cânt, căci văd că ele vin ... Alphonse de Lamartine - Războiul ... lor amestecătură sângeros vifor nălțând;. În a cailor putere escadroanele se sparg, Rândurile cele strânse se deschid, fac un loc larg; Fierul peste fier lovește, focurile se-nfășor, Din taberele izbite un fulger iese, un nor. În valuri de fum silitra, în aerul zgomotat, Arde, curge, bubuiește în șirul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIERULRezultatele 1 - 10 din aproximativ 199 pentru FIERUL. FIER , fiare , ( 2 , 3 ) s . n . 1. Element chimic , metal greu , de culoare cenușie , maleabil , ductil , cu proprietăți feromagnetice , care , aliat cu carbonul sau cu alte ... de plug " ) fiecare dintre cuțitele plugului ; d ) clește cu care se iau cărbunii din foc ; e ) ( adesea determinat prin " roșu " ) unealtă , vergea sau bucată de fier înroșită la foc , cu care se ard unele răni sau se înseamnă vitele cu marca proprietarului ; f ) lamă sau ascuțiș de armă tăioasă ; p . ext ... ... metal ; făurărie ^1 , făuriște . 2. Meșteșugul fierarului ; făurărie ^1 . - Fierar + suf . - ie . FIERĂRÍE^2 , fierării , s . f . 1. Magazin unde se vând obiecte fabricate din fier sau din alt metal . 2. ( Cu sens colectiv ) Obiecte sau piese din fier ori din alt metal ; făurărie ^2 , fierărit . - Fier FIERĂRÍT s . n . Meșteșugul fierarului ; fierărie ^2 ( 2 ) . - Fierar + suf . - FIERĂSTRĂU , fierăstraie , s . n . V . ferăstrău ( ... te , adj . 1. ( Despre animale ) Însemnat cu fierul roșu ; ( despre semne ) aplicat cu fierul roșu . 2. Fig . Osândit în public ; stigmatizat . 3. ( Pop . ) Îmbrăcat în fier SIDERURGÍE s . f . 1. Ansamblu de operații constând în extragerea fierului , elaborarea aliajelor sale , precum și în prelucrarea acestora ( pentru laminare și forjare ) ; metalurgia fierului . 2. Ramură a metalurgiei care se ocupă cu studiul proprietăților fizice și chimice ale fierului și ale aliajelor lui și cu studiul metodelor siderurgiei ( ... animal cu ajutorul fierului înroșit . 2. Fig . A condamna cu toată severitatea , a osândi în public ; a stigmatiza . - În + fier ... BÁNCAIZĂN , bancaizăne , s . n . 1. Scoabă de fier care fixează în perete un dulap , o bibliotecă etc . 2. Unealtă de fier ... CÁSĂ^2 , case , s . f . 1. Dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani , hârtii de valoare etc . Casă de fier . Casă de bani . 2. Masă , pupitru sau birou într - un magazin , unde se achită costul cumpărăturilor . CÁSĂ^1 , case , s . f . 1. Clădire destinată pentru ... ... LIMONÍT s . n . Minereu de fier cristalizat sau amorf , de culoare galbenă - brună sau roșcată până la negru , alcătuit din oxid de fier ... MAGNÉT , magneți , s . m . Minereu de fier care are proprietatea de a atrage materialele feromagnetice ; corp metalic căruia i s - a transmis calitatea , permanentă sau temporară , de a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||